• am fost curioşi să aflăm cum se desfăşoară activitatea jandarmilor, dincolo de evenimentele ce ne sunt transmise prin intermediul comunicatelor de presă • conducerea IJJ Brăila a dat dovadă de deschidere şi transparenţă, astfel că ni s-a oferit ocazia de a însoţi câteva echipaje în teren, în prezenţa unui ofiţer • concluzia noastră, după această experienţă, a fost că există un oarecare contrast între activităţile efectuate pe timpul zilei, axate mai mult pe prevenire, inclusiv prin împărţirea de pliante cu reguli de bună purtare, şi cele ce au loc după apusul soarelui, când scandalagii încep să îşi facă de cap prin oraş
Misiunile jandarmilor pe timp de zi diferă mult de cele pe timp de noapte. Ziua sunt axate mai mult pe prevenţie, aşa că nu e de mirare să vedem jandarmi sau jandarmeriţe împărţind pliante cu reguli de bună purtare. Noaptea, lucrurile se schimbă. Pe străzile oraşului îşi fac apariţia scandalagii, iar intervenţiile jandarmilor încep să capete o doză mai mare de risc. Pot apărea, însă, evenimente mai complexe şi pe timp de zi, când jandarmii trebuie să demonstreze că se pot descurca în orice situaţii şi că nu poartă degeaba uniforma albastră a statului român.
Patrula de dimineaţă
După ce am primit acceptul conducerii Inspectoratului să vedem la lucru o echipă a Jandarmeriei, la ora stabilită, am pornit în patrulare, prin municipiu, alături de tura formată dintr-un ofiţer şi trei subofiţeri. Aşa cum ne-au explicat, aceştia acordă multă atenţie, în prima parte a zilei, zonelor în care se află unităţile de învăţământ, pentru prevenirea incidentelor şi siguranţa elevilor. Exact aşa a început şi ziua noastră alături de echipaj. Numai că, în drum spre o şcoală din municipiu, un apel la 112 ne-a schimbat traseul. Jandarmii au fost redirecţionaţi către o adresă de pe strada Rahovei, pentru aplanarea unui scandal. Cel care a sunat a reclamat că este înjurat de un alt bărbat. Ajunşi la faţa locului şi discutând atât cu reclamantul, cât şi cu pârâtul, datele problemei s-au cam schimbat: între cei doi bărbaţi exista un conflict mult mai vechi şi nu era prima oară când oamenii în uniformă erau solicitaţi la această adresă. Ambii au fost amendaţi, deoarece îşi adresaseră reciproc înjurături şi alte cuvinte obscene.
Ofiţer începător, prima misiune
Ulterior, ne-am continuat drumul alături de echipaj către şcoala la care intenţionam să ajungem iniţial. Pe drum, am aflat că această sesizare a fost prima la care a intervenit ofiţerul Ilie Alexandru (sublocotenent), proaspăt venit din Academie. “Prima sesizare a fost chiar cea de azi. După ce am absolvit cursurile Academiei, am fost plecat la un alt curs de perfecţionare”, ne-a declarat slt. Ilie. Are 27 de ani şi este originar din Galaţi. Este absolvent şi al Facultăţii de Drept, dar a ales uniforma Jandarmeriei şi Brăila, la repartiţie. Despre colectiv, vorbeşte frumos: “Colaborez foarte bine cu colegii mei. Ei au experienţă, ceea ce e de mare ajutor. Se vede lipsa mea de experienţă şi nu mi-e ruşine să o spun. Mă ajută mult şi ajutorul este reciproc”, a adăugat ofiţerul începător. La rândul lor, colegii de echipaj îl apreciază pe slt. Ilie pentru că este dornic să înveţe cât mai repede ce înseamnă “strada”. “Şi noi am fost, cândva, începători. Toţi începem aşa. Dar cel mai bun «profesor» este munca în teren, în stradă”, ne-a spus plt. maj. Gheorghe Tudorel.
Patrularea a continuat în zona unui liceu de pe Şos. Râmnicu Sărat. Cei patru lucrători în uniformă au stat de vorbă cu paznicul unităţii de învăţământ care i-a asigurat că totul este în regulă şi că nu sunt probleme, dar, dacă va fi cazul, va apela la ajutorul lor. Despre misiunea de prevenire în zona şcolilor, ne-a vorbit plt. adj. Puia Valentin: “E linişte, în general. Când depistăm elevi care chiulesc de la ore, îi ducem înapoi la şcoală. Nu îi putem sancţiona, noi doar îi îndrumăm să se întoarcă la ore. Este spre binele lor, pentru a avea un viitor frumos. Asta înseamnă prevenirea. Nu există un «top» al liceelor în ceea ce priveşte acest fenomen, nu iese în evidenţă vreo unitate şcolară la acest capitol”, ne-a spus jandarmul.
17 ani de jandarmerie, prin ochii unui lucrător
La polul opus în ceea ce priveşte experienţa în rândul celor de pe echipajul pe care l-am însoţit în teren, se află plt. adj. Florea Eduard. Este încadrat la IJJ Brăila din anul 2002, astfel că a participat la mii de misiuni, a prins multe schimbări legislative şi a observat cum inspectoratul a fost dotat din ce în ce mai bine pe parcursul celor 17 ani. Acesta ne-a spus că a intervenit chiar la bătăile dintre clanurile interlope ce aveau loc în plină stradă. “Interveneam fără teamă la acele cazuri. Chiar dacă erau interlopi, indiferent de numele sau porecla pe care le purtau, aveau respect faţă de uniforma statului. Adică în momentul în care ne vedeau că intervenim, scandalul se termina. De atunci şi până astăzi, pot spune că astfel de incidente au încetat să mai fie pe străzile din municipiu. Mai sunt, dar rare şi sporadice. E un lucru bun şi asta pentru că şi noi ne-am făcut treaba”, ne-a declarat plt. adj. Florea.
«Specialii» Jandarmeriei Brăila
Între contrastul dintre misiunile de zi şi cele de noapte, se află grupa specială a inspectoratului, grupa antitero. Este formată din jandarmi foarte bine pregătiţi şi intervine doar în cazuri deosebite. Le vom proteja identităţile lucrătorilor care au acceptat să stea de vorbă cu noi, din motive lesne de înţeles. Aceştia ne-au povestit, atât cât au putut, cum se desfăşoară activitatea lor: fac pregătire fizică şi tactică frecvent, merg periodic la cursuri de perfecţionare şi sunt tot timpul cu ochii pe telefon, pentru că oricând, la orice oră, pot fi chemaţi la serviciu. Oamenii simpli îi cunosc drept “mascaţi”, denumire populară născută din faptul că lucrătorii îşi ascund chipurile în spatele cagulelor. “Nu prea avem timp liber, pentru că ne pregătim mult. Nu mă deranjează că trebuie să stau tot timpul atent la telefon, mi-am asumat acest lucru din momentul în care mi-am ales meseria”, ne-a declarat unul dintre “mascaţi”. Întrebaţi care misiuni sunt cele mai periculoase, din punctul lor de vedere, aceştia ne-au răspuns: percheziţiile. “Deşi noi ne pregătim şi gândim scenarii şi situaţii extrem de grele pentru a ne fi uşor în misiunile reale, niciodată nu poţi şti ce e dincolo de uşă, în cazul percheziţiilor. Trebuie să fim atenţi, să luăm decizii rapid şi să fim o echipă. Comunicăm prin semne şi ne bazăm unul pe celălalt”, ne-a spus alt jandarm de la Antitero. O altă întâmplare, amuzantă am putea spune, dar care demonstrează cât de bine pregătiţi sunt aceşti lucrători, ne-a fost povestită de un al treilea: “La o descindere, s-a întâmplat să nu fim informaţi că proprietarul are un câine în locuinţă. Am intrat repede în cameră, l-am încătuşat pe om şi am plecat cu el. Când următorii colegi au venit să asigure camera, au dat nas în nas cu un pitbul. Totul s-a desfăşurat rapid, intervenţia a fost rapidă, animalul nici nu a avut timp să se dezmeticească şi să reacţioneze. Oricum, s-a dovedit a fi un câine blând, începuse să se joace”.
Ei sunt “specialii” Jandarmeriei Brăila, chemaţi la misiuni deosebite. Dacă ar fi să dea timpul înapoi, ar urma fix acelaşi drum...cu toate riscurile şi pericolele pe care le presupune meseria.
Misiuni periculoase
După această menţiune despre grupa Antitero, revenim la jandarmii prezenţi în stradă, în misiuni de prevenire. Ne-am alăturat echipajului în jur de ora 19.00, oră la care am putut observa cel mai bine “tranziţia” dintre Brăila de zi şi Brăila de noapte. Plt. maj. Negoiţă Valentin şi plt. adj. Egorov Alin lucrează în Jandarmerie din anul 2000, iar de vreo 15 ani sunt colegi de echipaj. O echipă sudată, cu vastă experienţă, ce a participat de la sesizări dintre cele mai banale, până la unele extrem de periculoase. În timp ce patrulam pe străzile cele mai întunecate ale municipiului, cei doi au început să povestească despre misiunile dificile pe care le-au avut de-a lungul timpului. Sg. maj. Pârvu Mihai, proaspăt încadrat la IJJ Brăila şi aflat încă sub tutela plt. adj. Egorov, le “sorbea” poveştile, unele dintre ele părând scene din filmele de acţiune. “În 2001, şase militari în termen au dezertat de la o unitate din Feteşti. Au venit cu o barcă pe Dunăre până în Insula Mică a Brăilei. S-a dat alarma şi am pornit în căutarea lor. Se ştia că dezertorii sunt înarmaţi, dar nu se ştia exact armele şi câte la număr. Se ştia că au muniţie, dar nu se ştia câtă...Se ştia că au dezertat de vreo câteva zile, că erau obosiţi, probabil şi înfometaţi, şi că ar putea reacţiona cu focuri de armă, numai să scape. Îi căutam prin stuful mai înalt ca noi. Nu vedeam nimic. La un moment dat, nişte porci mistreţi ne-au tăiat calea. Era periculos pentru că dezertorii erau înarmaţi şi ar fi putut folosi armele la disperare. Era ca-n jocurile video de astăzi, numai că în mediul virtual poţi relua jocul oricând. În lumea reală, nu ai decât o viaţă. Militarii au fost prinşi, într-un final, oricum nu aveau nicio şansă să scape, pentru că erau înconjuraţi”, ne-a spus plt. maj. Negoiţă Valentin.
Plt. adj. Egorov Alin şi-a amintit de o altă intervenţie, în urmă cu 15 ani. Se anunţase o tentativă de viol într-o unitate şcolară din municipiu. Un individ ar fi forţat o tânără să întreţină relaţii intime cu el, fapt pentru care a dus-o într-o şcoală, înainte de începerea cursurilor. “Nu-mi mai amintesc cum au reuşit să pătrundă în şcoală. Ştiu doar că era ora 8, elevii intrau la cursuri”, ne-a spus acesta. “Nici nu ştiu când am sărit gardul ca să ajung cât mai repede în clasa respectivă, gândindu-mă la ce ar putea vedea copiii”, a adăugat plt. maj. Negoiţă.
Între două povestiri, plt. adj. Egorov avea grijă să-i ofere sfaturi elevului său, cum să procedeze în diverse speţe.
Brăila de noapte...
Următorul echipaj pe care l-am însoţit noaptea, în patrulare, a fost format din plt. adj. Mălureanu Georgel, sg. maj. Marcu Cătălin, dar şi lucrătorul pe care-l văzusem deja în misiune de prevenire pe timp de zi, plt. adj. Puia Valentin. Deja atmosfera din oraş se schimbase, străzile erau pustii, doar pe ici-colo, liniştea era tulburată de câţiva cheflii. Unii dintre ei nu voiau să recunoască nici în ruptul capului că s-au atins de sticlele de alcool şi de paharele de lângă ei. Ba chiar, la un moment dat, un bărbat încerca să intimideze jandarmii, prefăcându-se că vorbeşte la telefon cu cine ştie cine. “Uite ce să păţesc eu! Să vină ăştia la mine să mă amendeze? Păi chiar aşa? Nu ştiu cine sunt, nu-i cunosc! Da' uite aşa procedează miliţia în ziua de azi! Îţi ia CNP-ul şi îţi dă amendă de câte ori vrea dup-aia! Eu n-am consumat, mă, nimic! Eu am băut cafea! Să demonstreze că am băut! .... Alo? Alo? Ia uite, mă, mi-a închis!”, zicea individul aflat la nici un metru de paharul de vin. Altul a refuzat să dea buletinul lucrătorilor, dar într-un final a acceptat să fie legitimat. După ce s-a văzut amendat, şi-a mai cumpărat o bere pe care intenţiona să o bea tot în spaţiu public, de ciudă, încercând să sfideze uniforma statului. S-a răzgândit, totuşi, şi a plecat spre casă. Potrivit celor spuse de jandarmi, astfel de atitudini ar fi la ordinea zilei, însă nu-şi ating scopul: “Nu ne lăsăm intimidaţi!”.
