Economie
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
Economie
Companiile de stat cu pierderi istorice ar putea fi desființate. Guvernul pregătește o reformă amplă a administrației
Companiile de stat care înregistrează pierderi de mai mulți ani și nu au importanță strategică pentru România ar putea fi desființate, în cadrul unei reforme ample a administrației publice. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Marian Neacșu, care a prezentat luni, 16 noiembrie, primul proiect privind reorganizarea instituțiilor publice și a societăților comerciale în care statul este acționar majoritar.
Planul de reformă prevede analizarea individuală a companiilor de stat, urmând ca unele dintre acestea să fie reorganizate, comasate, divizate, fuzionate sau chiar dizolvate. Excepție vor face societățile care desfășoară activități considerate de interes strategic național, precum și cele listate pe o piață organizată.
„Vom analiza punctual toate societățile comerciale. Cert, vor fi situații de comasări, desființări”, a declarat Marian Neacșu.
Vicepremierul a fost întrebat dacă aproximativ 100 de companii de stat ar urma să fie desființate sau comasate. Acesta nu a confirmat cifra, precizând că numărul societăților vizate va fi stabilit în urma evaluărilor.
Ce se întâmplă cu angajații companiilor care vor fi desființate
Reorganizarea ar putea avea consecințe directe asupra angajaților societăților de stat. Marian Neacșu a recunoscut că desființarea unor companii va presupune și disponibilizări.
„Dacă o întreprindere se dizolvă, evident că personalul de acolo trebuie să își găsească altceva de făcut”, a declarat vicepremierul.
Potrivit acestuia, autoritățile intenționează să folosească programele de finanțare disponibile prin Ministerul Muncii pentru reconversia profesională și sprijinirea persoanelor care își vor pierde locurile de muncă.
Proiectul mai prevede modificarea sistemului de remunerare a conducerii companiilor de stat. O parte mai mare din veniturile membrilor consiliilor de administrație și ale directoratelor ar urma să fie condiționată de îndeplinirea indicatorilor de performanță.
Printre variantele analizate se numără reducerea indemnizațiilor fixe până la nivelul salariului mediu pe economie pentru companiile mari și până la nivelul salariului minim pentru cele mici și mijlocii.
Reorganizări și în administrația publică
Reforma nu vizează doar societățile comerciale în care statul este acționar, ci și instituțiile administrației centrale și locale.
Una dintre măsurile propuse este reunirea serviciilor administrative și de sprijin ale structurilor teritoriale în centre bugetare județene. De asemenea, unele instituții cu personalitate juridică ar putea fi centralizate la nivel regional sau integrate în ministerele de resort.
Planul prevede și reducerea numărului organismelor de control, prin comasarea structurilor care au atribuții similare sau care funcționează în subordinea aceleiași autorități centrale.
O altă direcție este digitalizarea serviciilor publice și reducerea cheltuielilor administrative, prin eliminarea suprapunerilor de atribuții și reorganizarea instituțiilor considerate ineficiente.
În ceea ce privește impactul financiar al reformei, Marian Neacșu a spus că este prematură o estimare. El a invocat exemplul Ordonanței 7, pentru care fusese anticipat un impact bugetar de 3,6 miliarde de lei în 2026, în timp ce încasările preliminare s-ar situa între 700 și 800 de milioane de lei.
Când ar urma să fie adoptată reforma
Potrivit calendarului prezentat de vicepremier, până la 20 noiembrie 2026 ar urma să fie constituit un comitet interministerial, coordonat de premier, care va analiza situația instituțiilor și companiilor vizate.
Până la 15 decembrie ar urma să fie transmise formularele pentru colectarea datelor, iar analiza acestora ar trebui finalizată până la 20 ianuarie 2027.
Proiectul de act normativ ar urma să fie redactat până la 1 februarie 2027, iar etapele de consultare publică și avizare să fie încheiate până la 20 februarie.
Conform calendarului anunțat, Guvernul ar urma să aprobe proiectul și să își angajeze răspunderea în Parlament până la 1 martie 2027.
Deocamdată, măsurile prezentate reprezintă propuneri de reformă, iar lista instituțiilor și companiilor care vor fi reorganizate sau desființate urmează să fie stabilită după evaluările anunțate de autorități.
Economie
Două firme, același administrator și facturi de 1,7 milioane de lei. ANAF investighează o fraudă cu TVA
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) investighează un mecanism prin care două firme din București ar fi încercat să obțină ilegal bani de la bugetul de stat, prin crearea artificială a unor sume de TVA deductibile. Una dintre societăți a solicitat rambursarea a peste 2,1 milioane de lei, iar inspectorii fiscali verifică dacă facturile care au stat la baza cererii au corespondent în operațiuni economice reale.
Potrivit informațiilor transmise de ANAF, cazul a fost identificat de inspectorii din cadrul structurii de inspecție fiscală Arad, în urma analizării unei solicitări de rambursare a soldului negativ de TVA aferent lunii august 2026.
Societatea solicitase restituirea sumei de 2.100.650 de lei. Analiza de risc a arătat că 1.744.402 lei din totalul cerut proveneau din 16 facturi emise de o altă firmă din București, care are ca obiect de activitate lucrările de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.
Verificările preliminare au scos la iveală mai multe legături între cele două societăți. Acestea ar avea același asociat unic și administrator și ar utiliza aceleași servicii de contabilitate.
În plus, inspectorii au constatat neconcordanțe între TVA dedusă de firma care a solicitat rambursarea și obligațiile fiscale declarate de societatea care a emis facturile. Mai exact, furnizorul nu ar fi declarat TVA colectată aferentă celor 16 facturi.
Facturi pentru lucrări de construcții, verificate de inspectori
ANAF suspectează că mecanismul ar fi presupus folosirea unor firme aflate sub controlul aceleiași persoane pentru generarea artificială de TVA deductibilă. În timp ce societatea beneficiară solicita rambursarea banilor de la buget, firma emitentă nu declara corespunzător TVA colectată.
În cadrul controlului, inspectorii verifică dacă lucrările de construcții facturate au fost executate în realitate, dacă societatea furnizoare dispunea de personalul și resursele materiale necesare și dacă există documente care să justifice operațiunile.
De asemenea, sunt analizate traseul banilor și modul în care tranzacțiile au fost înregistrate și declarate fiscal. Verificările includ și informațiile disponibile în sistemele informatice ale ANAF, precum RO e-Factura și RO e-TVA.
Ce riscă firmele implicate
Potrivit legislației fiscale, dreptul de deducere a TVA poate fi refuzat atunci când există probe obiective că o societate știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunile respective erau implicate într-o fraudă fiscală.
Inspectorii analizează și posibila aplicare a prevederilor articolului 8 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, care se referă la obținerea fără drept de rambursări, restituiri sau compensări de la bugetul general consolidat.
Deocamdată, verificările ANAF sunt în desfășurare, iar suspiciunile urmează să fie clarificate în urma controlului fiscal și a analizării documentelor și operațiunilor celor două societăți.























