ECONOMIC
Garda de Mediu Brăila, amenzi de aproape 1,2 milioane de lei în doar trei luni
• amenzi usturătoare pentru cei care au ignorat legislația de mediu • Garda de Mediu Brăila a aplicat sancțiuni în valoare de 1.185.000 de lei, în urma controalelor desfășurate în trimestrul al treilea din acest an • inspectorii de mediu au efectuat 190 de verificări, iar neregulile legate de gestionarea deșeurilor s-au aflat în prim-planul abaterilor constatate , unde valoarea amenzilor a ajuns la 900.000 de lei
Gestionarea deșeurilor continuă să fie una dintre marile probleme de mediu din județul Brăila. Dovadă stau cele 23 de amenzi, în valoare de 900.000 de lei, aplicate de Garda de Mediu în trimestrul al treilea din 2026 pentru încălcarea legislației privind regimul deșeurilor. În total, comisarii au efectuat 190 de controale și au aplicat sancțiuni de aproape 1,2 milioane de lei.
Potrivit bilanțului prezentat de instituție, din totalul celor 190 de inspecții, 104 au fost controale planificate, incluse în programul anual de verificări, iar alte 86 au fost neplanificate. Dintre controalele planificate, unul a vizat un obiectiv care intră sub incidența Legii nr. 59/2016, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, 76 au fost inspecții tematice, iar 27 au vizat obiective incluse pe lista celor stabilite pentru control de Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu.
În ceea ce privește verificările neplanificate, cele mai multe au fost generate de sesizările și reclamațiile primite din partea cetățenilor. Astfel, comisarii au efectuat 63 de controale în urma reclamațiilor, două verificări ca urmare a autosesizării instituției și o inspecție pentru investigarea unui accident sau incident cu impact asupra mediului. Alte trei controale au fost dispuse de Comisariatul General, iar 17 au fost realizate în colaborare cu alte autorități.
Neregulile descoperite în timpul inspecțiilor s-au concretizat în 44 de sancțiuni contravenționale. Comisarii au aplicat 37 de amenzi, în valoare totală de 1.185.000 de lei, și șapte avertismente. Pe lângă sancțiunile financiare, au fost dispuse și două sancțiuni complementare, constând în suspendarea activității unor operatori care funcționau fără autorizație de mediu. În aceeași perioadă, Garda de Mediu Brăila nu a formulat plângeri penale către organele competente.
Deșeurile, principala sursă a sancțiunilor
Cea mai mare parte a sancțiunilor financiare a vizat încălcarea legislației privind regimul deșeurilor. Mai exact, nerespectarea prevederilor OUG nr. 92/2021 a atras 23 de amenzi, în valoare cumulată de 900.000 de lei. Alte două sancțiuni, însumând 15.000 de lei, au fost aplicate pentru lipsa evidenței gestiunii deșeurilor, obligație prevăzută de HG nr. 856/2002.
De asemenea, un operator a fost amendat cu 5.000 de lei pentru nerespectarea Legii nr. 212/2015 privind vehiculele scoase din uz. Depozitarea necontrolată și abandonarea deșeurilor, gestionarea necorespunzătoare a acestora, precum și lipsa evidențelor obligatorii s-au numărat printre problemele urmărite de comisarii de mediu.
Sancțiuni și pentru poluarea apelor și a aerului
Controalele au scos la iveală și alte încălcări ale legislației de mediu. Trei amenzi, în valoare totală de 65.000 de lei, au fost aplicate pentru desfășurarea unor activități cu impact asupra mediului fără autorizațiile necesare.
O altă sancțiune, în valoare de 50.000 de lei, a vizat încălcarea interdicției de a deversa în apele de suprafață sau subterane ape uzate și substanțe petroliere ori periculoase. Totodată, doi operatori au fost sancționați cu amenzi în valoare totală de 10.000 de lei pentru neîntocmirea și nedepunerea la termen a declarațiilor privind obligațiile la Fondul pentru Mediu.
O amendă de 5.000 de lei a fost aplicată pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la gestionarea îngrășămintelor chimice, iar alte două sancțiuni, în valoare totală de 30.000 de lei, au vizat încălcarea legislației privind calitatea aerului înconjurător.
Sesizările cetățenilor, printre motivele controalelor
Reprezentanții Gărzii de Mediu Brăila precizează că verificările neplanificate au urmărit, în principal, respectarea măsurilor dispuse în urma controalelor anterioare, îndeplinirea obligațiilor și condițiilor prevăzute în actele de reglementare, dar și soluționarea sesizărilor primite de instituție.
De asemenea, comisarii au verificat aspectele semnalate de Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu și modul în care operatorii economici respectă prevederile legale referitoare la protecția mediului.
Prin controalele desfășurate în trimestrul al treilea din 2026, Garda de Mediu Brăila a urmărit să limiteze practicile ilegale care afectează mediul și să determine operatorii economici să respecte obligațiile prevăzute de legislația în vigoare. Bilanțul instituției arată că gestionarea deșeurilor rămâne una dintre principalele probleme de mediu identificate la nivelul județului Brăila.
ECONOMIC
Puterea de cumpărare a europenilor. România a coborât un loc în clasament
România se află în continuare la coada clasamentului țărilor europene când vine vorba de puterea de cumpărare a populației. Un studiu realizat de NIQ arată că românii au la dispoziție, în medie, 11.283 de euro pe an pentru consum și economii, aproape jumătate din media europeană, care ajunge la 21.153 de euro.
Situația este însă foarte diferită de la o regiune la alta. Bucureștiul depășește media europeană, în timp ce diferențele dintre Capitală și județele aflate la coada clasamentului sunt considerabile.
România a coborât în clasamentul european
Potrivit studiului „NIQ Purchasing Power Europe 2026”, România ocupă locul 32 din 42 de țări analizate, după ce anul trecut se afla pe poziția 31.
La nivel european, puterea medie de cumpărare este estimată la 21.153 de euro pe locuitor în 2026, în creștere nominală cu 4,4% față de anul precedent. În total, europenii dispun de aproximativ 14,5 trilioane de euro pentru cheltuieli și economii.
Cele mai mari valori sunt înregistrate în Liechtenstein, unde puterea de cumpărare ajunge la 78.520 de euro pe locuitor. Urmează Elveția, cu 54.730 de euro, și Islanda, cu 44.692 de euro.
La polul opus se află Ucraina, cu numai 3.456 de euro pe locuitor, urmată de Kosovo și Republica Moldova.
Bucureștiul are o putere de cumpărare de peste două ori mai mare decât media națională
În România, diferențele regionale sunt foarte mari. Bucureștiul înregistrează o putere medie de cumpărare de 22.941 de euro pe locuitor, de peste două ori mai mult decât media națională.
Capitala este, de altfel, singura regiune din România care depășește media europeană, cu un indice de 108,5.
Diferențele sunt vizibile și în interiorul clasamentului național. Numai primele nouă județe au o putere de cumpărare peste media României. Județul Alba, aflat pe locul 10, coboară deja ușor sub acest prag.
Diferență de aproape patru ori între București și Giurgiu
Cea mai mare discrepanță apare între București și județul Giurgiu, aflat la capătul clasamentului național.
În Capitală, puterea de cumpărare ajunge la 22.941 de euro pe locuitor, în timp ce în Giurgiu este de numai 5.816 euro. Diferența este de aproximativ 17.100 de euro anual.
Practic, bucureștenii au la dispoziție o putere de cumpărare de aproape patru ori mai mare decât locuitorii județului Giurgiu.
Studiul arată că fenomenul concentrării veniturilor în regiunile capitalei se întâlnește și în alte țări europene. De exemplu, Parisul depășește cu aproximativ 80% media națională a Franței, iar Sofia, Budapesta, Praga și Bratislava au, de asemenea, valori semnificativ peste mediile naționale.
Potrivit NIQ, puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după plata impozitelor și contribuțiilor obligatorii, la care se adaugă beneficiile primite de la stat. Indicatorul nu este ajustat în funcție de inflație și reflectă suma disponibilă anual pentru cheltuieli precum alimente, locuință, energie, servicii, vacanțe și alte bunuri de consum.
ECONOMIC
Transgaz. Întâlnire importantă la Abu Dhabi
• este vorba despre ADIPEC (Expoziția și conferința internațională a petrolului, desfășurată annual • cu această ocazie, brăileanul Ion Sterian, directorul general al Transgaz i-a prezentat proiectul Neptun Deep ministrului federal al Economiei, Energiei si Turismului din Austria, prima extracție a gazelor fiind așteptată în prima parte a anului 2027
Directorul general Transgaz, Ion Sterian, s-a întâlnit, la începutul săptămânii, cu membrii board-ului OMV, alături de ministrul federal al Economiei, Energiei si Turismului din Austria, Wolfgang Hattmannsdorfer, la ADIPEC (Expoziția și conferința internațională a petrolului), desfășurată anual în Abu Dhabi.
Ion Sterian i-a prezentat, în mod oficial, proiectul Neptun Deep lui Hattmannsdorfer, prima extracție a gazelor fiind așteptată în prima parte a anului 2027. Potrivit Transgaz, la ADIPEC a fost prezentă și Emma Delaney, noua directoare generală a OMV, precum și Cristina Verchere, șefa OMV Petrom.
Reamintim că exploatarea Neptun Deep ar urma să furnizeze aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, la capacitate maximă, și să contribuie la reducerea dependenței de importuri, dar și la consolidarea rolului țării noastre pe piața energetică regională.
Primele gaze ar urma să ajungă în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027, iar producția ar urma să atingă nivelul de platou până la sfârșitul trimestrului al treilea.
Evenimentul de la Abu Dhabi este unul de prestigiu care reunește anual liderii industriei, conferința devenind, în ultimii ani, cea mai mare platformă de dezbateri din lume în domeniul petrolului și gazelor.
CELE MAI CITITE
