Bacalaureat 2026: O a doua șansă, dar cu aceleași emoții

Adaugă ca sursă preferată în Google

Pentru cei 193 de absolvenți din Brăila prezenți la susținerea primei probe scrise, la  Limba română, sesiunea de toamnă nu este doar o repetare a examenului din vară.

Este încercarea de a încheia un capitol care, pentru ei, a rămas deschis. Subiectele au fost diferite, autorii s-au schimbat, dar miza a rămas aceeași: nota care poate însemna, în cele din urmă, promovarea Bacalaureatului și diploma mult așteptată.

Dacă în prima sesiune elevii au avut-o ca reper pe Pia Pillat, iar la eseu au întâlnit Bacovia la Real și Arghezi la Uman, sesiunea din august a venit cu alte texte și alte cerințe: Maria Filotti la Subiectul I, Ion Băieșu la Subiectul al II-lea și, la eseul final, Rebreanu sau Camil Petrescu la Real și Bacovia la Uman.

În județul Brăila, 221 de candidați s-au înscris pentru această primă probă, dar ieri, în prima zi, au fost prezenți 193 de elevi. După trei ore de examen, absolvenții au ieșit din centre cu primele impresii despre subiecte, dar și cu întrebarea care apare de fiecare dată după un examen: ”Oare cât am făcut?”.

Subiectele din august, diferite de cele din vară

Dacă în prima sesiune, Subiectul I a pornit de la un fragment din Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat, de Pia Pillat, în sesiunea de toamnă candidații au avut un fragment din volumul de memorii ”Am ales teatrul”, de Maria Filotti. Textul, extras din capitolul ”La Iași.

În vreme de război”, evocă perioada Primului Război Mondial, refugiul la Iași și experiența actriței care, dincolo de scenă, s-a implicat și în îngrijirea răniților, lucrând ca infirmieră într-un spital improvizat. Cerințele au urmărit înțelegerea textului, explicarea unor cuvinte și expresii, identificarea unor informații și evidențierea unor trăsături ale autoarei.

Eseul argumentativ: implicarea în situații de criză

La punctul B al Subiectului I, absolvenții au avut de redactat un text argumentativ de minimum 150 de cuvinte despre importanța implicării în acțiuni civice în situații de criză. O temă care i-a scos, practic, pe elevi din zona strict literară și i-a pus în situația de a construi o argumentație pornind de la o problemă cu aplicabilitate în viața reală.

De la perspectiva narativă la indicațiile scenice

Una dintre diferențele interesante dintre cele două sesiuni apare la Subiectul al II-lea.

În iunie, candidații au avut de analizat perspectiva narativă, cerință care a provocat atunci discuții aprinse între elevi la ieșirea din săli. În sesiunea de toamnă, cerința a fost diferită. Candidații au primit un fragment din piesa „Chițimia”, de Ion Băieșu, și au avut de explicat, în minimum 50 de cuvinte, rolul indicațiilor scenice/notațiilor autorului.

Practic, elevii au trebuit să arate cum contribuie aceste indicații la construirea situației dramatice, la caracterizarea personajelor și la sugerarea gesturilor, mișcărilor sau a modului în care trebuie rostit un anumit pasaj.

Bacovia revine, dar schimbă profilul

Și Subiectul al III-lea a adus o diferență importantă față de prima sesiune. În luna iunie, elevii de la profilul Real au avut de redactat un eseu despre particularitățile unui text poetic aparținând lui George Bacovia, în timp ce la Uman subiectul a vizat Tudor Arghezi.În sesiunea de toamnă, la profilul Real, candidații au avut de ales între Liviu Rebreanu și Camil Petrescu, redactând un eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text narativ aparținând unuia dintre cei doi autori.

La profilul umanist, potrivit informațiilor apărute după examen, eseul a avut ca reper opera poetică a lui George Bacovia. Astfel, un autor care a fost subiectul principal pentru profilul Real în sesiunea din vară a revenit în sesiunea de toamnă la profilul Uman.

Privind cele două sesiuni împreună, putem spune că structura probei a rămas aceeași, însă textele și autorii s-au schimbat. Diferențele arată, încă o dată, că pregătirea pentru Bacalaureat nu poate fi redusă la învățarea unui singur eseu „de rezervă”. Elevii trebuie să poată adapta informațiile în funcție de autor, specie literară, cerință și text.

Ce urmează pentru absolvenții din Brăila

Sesiunea de toamnă continuă marți, 11 august, cu proba obligatorie a profilului – Matematică sau Istorie. În județul Brăila sunt așteptați 244 de candidați. Pe 12 august este programată proba la alegere a profilului și specializării, la care sunt înscriși 284 de candidați. Pentru proba scrisă la Limba și literatura maternă, programată pe 13 august, în județul Brăila nu au fost înregistrate înscrieri.

Primele rezultate vor fi afișate pe 18 august, până la ora 12.00. În aceeași zi, între orele 14.00 și 18.00, candidații vor putea depune contestații. Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, sunt așteptate pe 24 august 2026.