Învățământ
Bacalaureat 2026: O a doua șansă, dar cu aceleași emoții
• a doua șansă la Bac a început cu Maria Filotti, Ion Băieșu și Bacovia• aproximativ 200 de candidați din Brăila au susținut luni prima probă scrisă a sesiunii de toamnă a Bacalaureatului 2026, după ce în vară examenul i-a pus în fața unor subiecte despre Pia Pillat, perspectiva narativă, Bacovia și Arghezi
Pentru cei 193 de absolvenți din Brăila prezenți la susținerea primei probe scrise, la Limba română, sesiunea de toamnă nu este doar o repetare a examenului din vară.
Este încercarea de a încheia un capitol care, pentru ei, a rămas deschis. Subiectele au fost diferite, autorii s-au schimbat, dar miza a rămas aceeași: nota care poate însemna, în cele din urmă, promovarea Bacalaureatului și diploma mult așteptată.
Dacă în prima sesiune elevii au avut-o ca reper pe Pia Pillat, iar la eseu au întâlnit Bacovia la Real și Arghezi la Uman, sesiunea din august a venit cu alte texte și alte cerințe: Maria Filotti la Subiectul I, Ion Băieșu la Subiectul al II-lea și, la eseul final, Rebreanu sau Camil Petrescu la Real și Bacovia la Uman.
În județul Brăila, 221 de candidați s-au înscris pentru această primă probă, dar ieri, în prima zi, au fost prezenți 193 de elevi. După trei ore de examen, absolvenții au ieșit din centre cu primele impresii despre subiecte, dar și cu întrebarea care apare de fiecare dată după un examen: ”Oare cât am făcut?”.
Subiectele din august, diferite de cele din vară
Dacă în prima sesiune, Subiectul I a pornit de la un fragment din Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat, de Pia Pillat, în sesiunea de toamnă candidații au avut un fragment din volumul de memorii ”Am ales teatrul”, de Maria Filotti. Textul, extras din capitolul ”La Iași.
În vreme de război”, evocă perioada Primului Război Mondial, refugiul la Iași și experiența actriței care, dincolo de scenă, s-a implicat și în îngrijirea răniților, lucrând ca infirmieră într-un spital improvizat. Cerințele au urmărit înțelegerea textului, explicarea unor cuvinte și expresii, identificarea unor informații și evidențierea unor trăsături ale autoarei.
Eseul argumentativ: implicarea în situații de criză
La punctul B al Subiectului I, absolvenții au avut de redactat un text argumentativ de minimum 150 de cuvinte despre importanța implicării în acțiuni civice în situații de criză. O temă care i-a scos, practic, pe elevi din zona strict literară și i-a pus în situația de a construi o argumentație pornind de la o problemă cu aplicabilitate în viața reală.
De la perspectiva narativă la indicațiile scenice
Una dintre diferențele interesante dintre cele două sesiuni apare la Subiectul al II-lea.
În iunie, candidații au avut de analizat perspectiva narativă, cerință care a provocat atunci discuții aprinse între elevi la ieșirea din săli. În sesiunea de toamnă, cerința a fost diferită. Candidații au primit un fragment din piesa „Chițimia”, de Ion Băieșu, și au avut de explicat, în minimum 50 de cuvinte, rolul indicațiilor scenice/notațiilor autorului.
Practic, elevii au trebuit să arate cum contribuie aceste indicații la construirea situației dramatice, la caracterizarea personajelor și la sugerarea gesturilor, mișcărilor sau a modului în care trebuie rostit un anumit pasaj.
Bacovia revine, dar schimbă profilul
Și Subiectul al III-lea a adus o diferență importantă față de prima sesiune. În luna iunie, elevii de la profilul Real au avut de redactat un eseu despre particularitățile unui text poetic aparținând lui George Bacovia, în timp ce la Uman subiectul a vizat Tudor Arghezi.În sesiunea de toamnă, la profilul Real, candidații au avut de ales între Liviu Rebreanu și Camil Petrescu, redactând un eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text narativ aparținând unuia dintre cei doi autori.
La profilul umanist, potrivit informațiilor apărute după examen, eseul a avut ca reper opera poetică a lui George Bacovia. Astfel, un autor care a fost subiectul principal pentru profilul Real în sesiunea din vară a revenit în sesiunea de toamnă la profilul Uman.
Privind cele două sesiuni împreună, putem spune că structura probei a rămas aceeași, însă textele și autorii s-au schimbat. Diferențele arată, încă o dată, că pregătirea pentru Bacalaureat nu poate fi redusă la învățarea unui singur eseu „de rezervă”. Elevii trebuie să poată adapta informațiile în funcție de autor, specie literară, cerință și text.
Ce urmează pentru absolvenții din Brăila
Sesiunea de toamnă continuă marți, 11 august, cu proba obligatorie a profilului – Matematică sau Istorie. În județul Brăila sunt așteptați 244 de candidați. Pe 12 august este programată proba la alegere a profilului și specializării, la care sunt înscriși 284 de candidați. Pentru proba scrisă la Limba și literatura maternă, programată pe 13 august, în județul Brăila nu au fost înregistrate înscrieri.
Primele rezultate vor fi afișate pe 18 august, până la ora 12.00. În aceeași zi, între orele 14.00 și 18.00, candidații vor putea depune contestații. Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, sunt așteptate pe 24 august 2026.
Învățământ
”Aveți grijă la manipularea din on-line și la alegerile pe care le faceți!”. Sfaturi de la polițiști pentru elevi
* prin exemple concrete și discuții interactive purtate la Liceul cu Program Sportiv, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului * ei au fost sfătuiți să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații * polițiștii s-au întâlnit și cu elevii din Mărașu și Scorțaru Nou
Polițiștii au venit cu întrebări importante pentru liceeni, care să îi determine să se gândească mult mai bine înainte de a face o alegere.
”Cum recunoști o tentativă de manipulare în mediul online? Cum reacționezi la presiunea grupului? Ce consecințe pot avea alegerile greșite?”.
La aceste întrebări au căutat răspunsuri elevii claselor a IX-a și a X-a de la Liceul cu Program Sportiv din Brăila, în cadrul unei activități preventive desfășurate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Brăila – Compartimentul Analiza și Prevenire a Criminalității, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila, sub mesajul ”Cine îți influențează alegerile?”.
Potrivit polițiștilor, activitatea s-a desfășurat în cadrul proiectului de prevenire ”Un block salvează vieți” și al campaniei de prevenire a traficului de droguri ”Libertatea nu are preț”.
În cadrul întâlnirii au fost abordate teme concrete. ”S-au purtat discuții despre tehnicile de manipulare în mediul online, prin algoritmi, conținuturi de tip deepfake și conturi false, despre presiunea grupului, bullyingul și cyberbullyingul, metodele prin care tinerii pot fi atrași și exploatați în activități infracționale asociate traficului de droguri, răspunderea penală, noțiunile de contravenție și infracțiune, radicalizarea violentă și exploatarea vulnerabilităților adolescenților de către comunități online care promovează ura și violența”, au spus polițiștii.
După cum au explicat polițiștii, prin exemple concrete și discuții interactive, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului și să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații.
Mesajul transmis de oamenii legii a fost unul clar: fiecare adolescent trebuie să își analizeze alegerile, să înțeleagă consecințele acestora și să își asume propriile decizii.
Activități pentru siguranța școlară în Mărașu și Scorțaru Nou
Și elevii din localitățile Mărașu și Scorțaru Nou au avut întâlniri cu oamenii în uniform. La data de 5 noiembrie, polițiști din cadrul Postului de Poliție Comunal Mărașu, alături de polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune având ca scop creșterea gradului de siguranță în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Mărașu. Polițiștii Postului de Poliție Comunal Scorțaru Nou, alături de polițiștii Secției 1 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Scorțaru Nou.
Activitățile s-au desfășurat în contextul implementării măsurilor prevăzute de Planul național de combatere a violenței școlare și a Planului local-cadru de acțiune pentru siguranță școlară (2024–2027).
”Obiectivele principale ale acțiunilor au fost: prevenirea și combaterea faptelor antisociale și a delincvenței juvenile în incinta și proximitatea școlilor; menținerea unui climat de siguranță pentru elevi și cadrele didactice; verificarea respectării normelor de siguranță rutieră și a transportului școlar; combaterea comercializării sau oferirii către minori a băuturilor energizante, alcoolice, a produselor din tutun și a produselor conexe”, au precizat polițiștii.
S-au purtat discuții cu conducerea școlilor și corpul profesoral pe tema prevenirii violenței, a identificării situațiilor de risc și a respectării regimului de acces pentru persoanele străine. De asemenea, au fost reamintite obligațiile legale privind sesizarea operativă a organelor de poliție și prevenirea abandonului școlar. Polițiștii au legitimat persoanele din proximitatea unităților de învățământ și au verificat autovehicule de transport școlar.
Inspectoratul de Poliție Județean Brăila subliniază că astfel de acțiuni preventive vor continua în perioada următoare, pentru protejarea elevilor și menținerea unui climat de ordine și siguranță publică în comunitate.
Învățământ
Candidații, față în față cu comisiile. Bătălia pentru directorii de școli continuă
• prima etapă a interviului din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școlile brăilene s-a încheiat, marți, 3 noiembrie • rezultatele inițiale, înainte de contestații, aduc 40 de note de 10, câteva situații interesante în cazul candidaților cu mai multe opțiuni și doi candidați care nu au reușit să obțină nota minimă de promovare • în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis, acolo unde cele 45 de minute petrecute în fața comisiei ar putea face diferența
S-a încheiat prima etapă a probei de interviu din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județul Brăila.
În perioada 27 octombrie – 3 noiembrie 2026, comisiile au evaluat administrativ proiectele planurilor manageriale depuse de candidații care au trecut de primele două probe ale concursului. Au fost zile de evaluare în care membrii comisiilor au avut de analizat proiecte de management de maximum 15 pagini, documente prin care fiecare candidat a încercat să demonstreze că are o viziune, o strategie și, mai ales, capacitatea de a conduce unitatea de învățământ pentru care a optat. Rezultatele inițiale, publicate înainte de soluționarea contestațiilor, arată că această etapă nu a fost lipsită de situații interesante.
40 de note de 10! Excelență managerială sau proiecte foarte bine pregătite?
Unul dintre primele aspecte care atrag atenția în urma evaluării administrative a planurilor manageriale este numărul mare de note maxime: 40 de note de 10, dintre care 28 pentru opțiunile de director și 12 pentru cele de director adjunct.
Cifrele se referă la opțiunile evaluate, nu neapărat la 40 de candidați diferiți, întrucât unii dintre participanți s-au înscris pentru ambele funcții. Un rezultat care arată că numeroși candidați au reușit să îndeplinească la nivel maxim criteriile administrative și manageriale prevăzute de grila de evaluare. Dar, dincolo de aceste rezultate, există și câteva situații care merită privite mai atent.
La Colegiul Tehnic ”C.D. Nenițescu”, același candidat, care a avut două opțiuni, a obținut o notă mai mare pentru funcția de director adjunct – 9,70 – decât pentru cea de director, unde a primit 9,60. La Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, un candidat care a optat pentru ambele funcții a promovat evaluarea pentru postul de director, însă nu a reușit să obțină nota minimă de 7 pentru funcția de director adjunct.
O situație asemănătoare, dar cu rezultate diferite, întâlnim la Școala Gimnazială ”Dimitrie Cantemir”, unde același candidat a obținut 9,50 pentru funcția de director și 9,20 pentru cea de director adjunct. La Liceul Teoretic ”Gheorghe Vâlsan”, doi candidați au obținut aceeași notă, 8,30, în timp ce la Liceul Tehnologic ”Matei Basarab” se regăsește și un candidat care a obținut nota maximă pentru ambele funcții la care a optat.
Sunt rezultate care arată că aceeași persoană poate avea punctaje diferite în funcție de postul pentru care candidează și de proiectul managerial evaluat în raport cu specificul unității de învățământ. Până la urmă, fiecare funcție presupune responsabilități și obiective diferite, chiar dacă vorbim despre aceeași școală.
Unde se dă bătălia pentru funcțiile de conducere?
Dacă privim numărul candidaților înscriși pentru fiecare funcție, observăm că unele posturi sunt mai râvnite decât altele.
La Școala Gimnazială ”Mihu Dragomir” se înregistrează una dintre cele mai mari competiții: trei candidați pentru funcția de director și doi pentru cea de director adjunct. La Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil”, doi candidați concurează pentru funcția de director, în timp ce pentru postul de director adjunct sunt trei opțiuni.
Interes există și pentru conducerea unor colegii importante din municipiu. La Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, Colegiul Național ”Nicolae Iorga” și Colegiul Național „”Gheorghe Munteanu Murgoci” sunt câte doi candidați pentru funcția de director. Așadar, nu toate funcțiile au aceeași atractivitate, iar competiția se anunță diferită de la o unitate de învățământ la alta. Deocamdată, doi candidați nu au reușit să obțină nota minimă de 7 necesară promovării acestei etape de evaluare administrativă a proiectului managerial.
Trebuie precizat că această evaluare este eliminatorie, însă nota obținută nu se adaugă la media finală a concursului. Rolul ei este strict acela de a stabili dacă proiectul managerial îndeplinește condițiile necesare pentru ca respectivul candidat să ajungă în fața comisiei la interviul propriu-zis.
De la 149 de opțiuni la etapa decisivă
Pentru a înțelege mai bine dimensiunea concursului, trebuie să ne întoarcem puțin la începutul competiției. La nivelul județului Brăila sunt disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse inițial 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni.
După prima probă, cea de evaluare a competențelor, desfășurată în 13 octombrie 2026, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct. În urma primei probe, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim necesar, iar un candidat nu s-a prezentat la evaluare. Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale, concursul se apropie de etapa care va pune cu adevărat la încercare capacitățile celor care își doresc să ocupe un fotoliu de conducere.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis. Iar aici lucrurile devin ceva mai complicate. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să scrie un proiect managerial, ci și că îl poate pune în practică.
Proba este împărțită în trei secțiuni: 20 de minute pentru prezentarea și susținerea proiectului planului managerial, argumentarea obiectivelor și a viziunii privind dezvoltarea școlii; 15 minute pentru rezolvarea unei situații-problemă, care poate presupune gestionarea unui conflict, a unei situații de criză, relația cu părinții sau aplicarea legislației în activitatea managerială; 10 minute pentru demonstrarea competențelor digitale și de operare necesare unui director.
Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va reprezenta media aritmetică a acestora.
Cu alte cuvinte, un proiect managerial de nota 10 nu garantează automat și un interviu de nota 10. Dimpotrivă, acum candidatul trebuie să demonstreze că poate transforma teoria în practică, că știe să ia decizii și că poate gestiona situații neprevăzute. Iar diferențele de câteva zecimi înregistrate deja la evaluarea administrativă arată cât de strânsă poate fi competiția în anumite unități de învățământ.
Dar cine îi va evalua pe viitorii directori?
Dincolo de candidați, proiecte și punctaje, un rol esențial în această etapă îl vor avea comisiile de evaluare. Cinci membri vor sta de cealaltă parte a mesei și vor aprecia modul în care fiecare candidat își susține proiectul, rezolvă situațiile-problemă și demonstrează că poate conduce o instituție de învățământ.
Așa cum am arătat și anterior, în componența acestor comisii intră reprezentanți ai inspectoratului școlar, cadre didactice, reprezentanți ai administrației publice locale și reprezentanți ai mediului de afaceri sau universitar. Un aspect aparte îl reprezintă participarea oamenilor din mediul de afaceri, identificați și nominalizați cu sprijinul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila.
Este o formulă care aduce în evaluarea viitorilor manageri și perspectiva mediului economic, în special în ceea ce privește experiența în resurse umane, recrutare și management organizațional.
Dar, dacă tot vorbim despre transparență, ar fi interesant de aflat și cine sunt persoanele desemnate să reprezinte mediul de afaceri în aceste comisii, ce experiență profesională au și în ce unități de învățământ vor participa la evaluare.
Nu este o simplă curiozitate. Vorbim despre oameni care vor contribui, prin notele acordate, la stabilirea viitorilor directori și directori adjuncți ai școlilor brăilene. Iar dacă membrii comisiilor au o responsabilitate atât de importantă, este firesc ca și experiența și criteriile care au stat la baza desemnării lor să fie cunoscute, în măsura permisă de cadrul legal. Până la urmă, nu doar candidații trebuie să demonstreze că sunt pregătiți pentru funcțiile pe care le vizează. Și cei care îi evaluează trebuie să inspire încredere.
Verdictul final, în decembrie
Concursul continuă, iar rezultatele finale sunt programate pentru 9 decembrie 2026.
Până atunci, urmează contestațiile la rezultatele acestei prime etape, programarea candidaților promovați și, mai ales, interviurile propriu-zise. Cele 40 de note de 10 reprezintă, fără îndoială, un început interesant. Rămâne însă de văzut câți dintre cei care au obținut punctaje maxime pe hârtie vor reuși să confirme și în fața comisiilor.
Pentru că una este să construiești un plan managerial și alta este să demonstrezi, în 45 de minute, că ai capacitatea să conduci o școală. Iar pentru cei care vor ocupa funcțiile de conducere de la 1 ianuarie 2027, adevăratul examen nu se va încheia odată cu afișarea rezultatelor din 9 decembrie.
Comisiile vor da notele, candidații își vor susține proiectele, iar comunitățile școlare vor aștepta rezultatele. Cine va trece cu brio de toate etapele? Până în decembrie mai avem de urmărit câteva episoade. Om trăi și om vedea!
CELE MAI CITITE
