Festivalul Peștelui de la Brăila a încheiat cea de-a VIII-a ediție după trei zile în care Faleza Dunării a fost, poate mai mult ca oricând, locul în care gastronomia, muzica și tradițiile s-au întâlnit într-o atmosferă de sărbătoare.

Mii de brăileni și turiști au trecut pragul festivalului, au gustat preparate pescărești, au ascultat muzică live și s-au bucurat de un sfârșit de săptămână petrecut pe malul Dunării.

Organizat de Primăria Municipiului Brăila, festivalul a pornit în anul 2019, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene, iar de la o ediție la alta a devenit unul dintre evenimentele care definesc începutul toamnei la Brăila.

Dacă înainte de deschiderea festivalului existau așteptări și curiozități legate de ceea ce vor pregăti participanții, la final se poate spune că publicul a dat verdictul: standurile au fost pline, s-au format cozi la multe dintre terase, iar preparatele din pește și fructe de mare s-au bucurat de un succes evident.

Peștele și fructele de mare, vedetele falezei

De la storceag și borș pescăresc, până la fructe de mare, preparate moderne și rețete cu influențe internaționale, oferta gastronomică a fost una extrem de diversă.

„Donatella” din Movila Miresii a revenit pentru a șasea oară la festival și a demonstrat încă o dată că poate trece cu succes de la renumitele preparate italiene la bucătăria pescărească. Restaurantul Pește și Vin, participant pentru a șaptea oară, a adus experiența acumulată în prepararea peștelui pe tot parcursul anului, iar Mirodenii Naturale din Măcin a pus în valoare speciile de pește de apă dulce.

Teocam Impex a atras publicul cu frigărui de pește, caracatiță și preparate cu influențe asiatice, Rimaned, unul dintre veteranii festivalului, a continuat să surprindă prin fructele de mare pregătite cu rafinament, iar Matin Standard și Restaurantul Privighetoarea au completat oferta cu preparate apreciate de iubitorii gastronomiei marine.

La Meson, peștele bun a adus oamenii la coadă

Printre poveștile care au rămas după cele trei zile de festival se numără și cea a terasei Meson, unde succesul s-a văzut cel mai simplu: în cozile formate aproape permanent și în faptul că, înainte ca festivalul să se încheie, peștele pregătit pentru ultima zi s-a terminat. Nu este puțin lucru pentru un comerciant să rămână fără marfă înainte de finalul unui eveniment de asemenea amploare.

Înseamnă, înainte de toate, că oamenii au venit, au gustat și au revenit. Iar în cazul Meson, explicația pe care am primit-o pentru acest succes a fost una cât se poate de simplă: calitatea peștelui. Domnul Lili Beldie , omul care s-a ocupat îndeaproape de participarea la festival, ne-a spus că a acordat o atenție deosebită procurării peștelui și a urmărit ca acesta să fie unul de calitate, provenit din Delta Dunării. Pentru el, diferența începe de la materia primă.

”Secretul este calitatea peștelui. Dacă peștele este bun, se simte. Noi am vrut să aducem pește de apă dulce de calitate, din Delta Dunării, și să le oferim brăilenilor un produs pe care să îl aprecieze”, ne-a explicat acesta.

Și, dacă reacția publicului poate fi considerată un barometru, alegerea a fost una inspirată. De-a lungul celor trei zile, la terasa Meson s-au format cozi, iar oamenii au așteptat pentru a gusta preparatele. În ultima zi, cererea a fost atât de mare încât peștele s-a terminat înainte de închiderea oficială a festivalului. În spatele acestei imagini – care poate părea simplă pentru cel care trece pe lângă o terasă aglomerată – se află însă multă muncă.

Aprovizionarea cu pește de calitate, transportul, organizarea standului, păstrarea produselor în condiții corespunzătoare și pregătirea lor pentru un număr mare de clienți presupun o adevărată mobilizare. ”A fost greu. A fost organizare, a fost procurare, a fost preparare, dar acum, când văd satisfacția oamenilor și cozile care s-au format la terasă în toate cele trei zile, pot spune că a meritat”, ne-a spus domnul Beldie.

Și poate că tocmai aici este una dintre cele mai frumoase povești ale acestei participări. Pentru că, dincolo de vânzări și de succesul comercial, am descoperit și un gest făcut discret, fără să fie anunțat sau transformat într-un moment de imagine. În timp ce discutam cu reprezentantul Meson, câteva persoane au venit să îi mulțumească. Erau oameni cu posibilități materiale reduse.

L-am întrebat ce se întâmplase, iar răspunsul ne-a surprins: pe parcursul festivalului, le oferise și câteva porții gratuite. Nu a fost un gest făcut pentru aplauze. A fost, pur și simplu, o mână întinsă unor oameni care poate altfel nu și-ar fi permis să guste din preparatele festivalului. Într-un eveniment în care fiecare comerciant își dorește să își facă produsele cunoscute și să aibă cât mai mulți clienți, povestea de la Meson arată și o altă față a unui astfel de festival: aceea în care succesul poate fi împărțit și cu cei care nu au posibilitatea să plătească.

Discuția cu domnul Beldie ne-a dus și spre povestea afacerii sale. Este din Romanu, unde are, la rândul său, o mică afacere cu același specific, iar experiența de acolo l-a învățat să fie atent la ceea ce cumpără și la ceea ce pune în farfuria clientului. Pentru el, peștele de calitate nu este doar un argument de vânzare, ci baza întregului preparat.Iar la Brăila, în aceste trei zile, publicul pare să fi apreciat tocmai acest lucru.

La final, imaginea terasei Meson spune poate mai mult decât orice declarație: tăvi care se goleau, oameni care așteptau la rând, clienți care reveneau și, în cele din urmă, un stand care a rămas fără pește înainte ca festivalul să își tragă cortina. Poate că aceasta este cea mai sinceră formă de apreciere pe care o poate primi un comerciant: să nu îi mai rămână produsul până la final pentru că oamenii au vrut să îl guste.

Iar dacă Festivalul Peștelui a fost, în primul rând, despre Dunăre, despre pește și despre tradițiile gastronomice ale zonei, atunci povestea Meson a fost și despre omul din spatele farfuriei – despre muncă, despre atenția acordată calității și, uneori, despre bucuria de a oferi și celui care nu își permite.

Chef Horia Vîrlan – spectacol culinar și gusturi memorabile

Demonstrațiile culinare susținute de chef Horia Vîrlan au fost, fără îndoială, printre cele mai urmărite momente ale festivalului. Vineri, înainte de începerea show-ului, spectatorii au fost întâmpinați cu un strudel de pește, un aperitiv care a deschis apetitul pentru ceea ce avea să urmeze.

Apoi, chef-ul a pregătit o pălămidă pe plită, servită cu roșii calde, măsline Kalamata și rondele de mămăligă friptă – un preparat care a îmbinat prospețimea peștelui cu aromele mediteraneene. Tot vineri, pârjoalele din pește cu sos maltez, mangold și cartofi mici au atras privirile publicului prin eleganța prezentării și prin combinația surprinzătoare dintre gustul delicat al peștelui și aroma fină a sosului pe bază de portocală.

Sâmbătă, spectatorii au gustat lacherdă din pălămidă, servită cu ceapă și morcov, înainte ca chef Horia Vîrlan să înceapă un nou spectacol gastronomic. Salata cipriotă din fructe de mare proaspăt gătite a adus pe scenă gustul mării – calamari, creveți și scoici, combinate cu legume crocante și arome mediteraneene. Iar șalăul de Dunăre gătit la abur, acompaniat de sos Beurre blanc și garnitură din cartofi dulci și morcov, a demonstrat că peștele de apă dulce poate deveni un preparat rafinat, demn de cele mai bune restaurante.

Show-urile lui chef Horia Vîrlan au fost adevărate lecții despre gust, echilibru și respect pentru ingrediente.

Muzică pentru toate generațiile

Serile de pe Faleza Dunării au fost completate de concerte care au adus în fața scenei oameni de toate vârstele.

Magdalena Duțu a readus în memoria publicului melodii cu rezonanță pentru generațiile mai mature, iar atmosfera a devenit cu atât mai caldă cu cât spectatorii au cântat împreună „La mulți ani!” pentru prezentatoarea festivalului, Maria Ciocan, care și-a sărbătorit ziua de naștere chiar pe scenă.

Concertul susținut de HOLY MOLLY a schimbat complet ritmul serii de sâmbătă. Tinerii s-au ridicat în picioare, au cântat fiecare vers și au transformat faleza într-un adevărat spectacol de energie și entuziasm.

Finalul festivalului a aparținut brăileanului Cristian Ciaușu & Band, câștigătorul Trofeului ”Românii au talent”. Povestea naiului a impresionat publicul încă din primele momente. Nu s-au auzit doar note muzicale, ci parcă însăși respirația unui instrument care poartă în el dorul, bucuria și rădăcinile neamului nostru. Sunetul naiului a avut puterea de a emoționa și de a purta fiecare spectator într-o călătorie aparte, între tradiție și prezent. Prin fiecare acord, muzica a readus la viață ceva vechi și sfânt, iar concertul lui Cristian Ciaușu a fost unul dintre cele mai emoționante momente ale acestei ediții. Festivalul s-a încheiat astfel într-o atmosferă plină de căldură și aplauze.

Primarul Marian Viorel Dragomir: ”pentru ca prețurile să rămână cât mai accesibile, Primăria Brăila a pus gratuit la dispoziția comercianților spațiile și căsuțele de pe faleză”

Primarul municipiului Brăila, Marian Viorel Dragomir, a subliniat încă de la începutul evenimentului importanța festivalului pentru oraș: ”Festivalul Peștelui este primul festival realizat cu fonduri europene pe care l-am inițiat la Brăila. Orașul nostru s-a născut și a crescut lângă Dunăre, iar un astfel de eveniment își găsește firesc locul aici. Ne-am dorit ca brăilenii să se bucure de gastronomie, muzică și tradiții într-o atmosferă frumoasă, iar pentru ca prețurile să rămână cât mai accesibile, Primăria Brăila a pus gratuit la dispoziția comercianților spațiile și căsuțele de pe faleză”.

La finalul celor trei zile, impresia generală este că obiectivul a fost atins: faleza a fost plină, oamenii au ieșit la plimbare, au stat la mese, au ascultat muzică și au petrecut timp împreună. Chiar dacă s-au mai auzit și comentarii de genul ”O ținem tot într-un festival”, după aceste trei zile impresia noastră este că brăilenii au intrat în atmosfera evenimentului și s-au bucurat de un weekend reușit pe malul Dunării.

ar poate acesta este, până la urmă, cel mai important lucru: timp de trei zile, Dunărea a adunat oamenii laolaltă, iar Brăila a avut din nou aerul unui oraș care știe să se bucure de ceea ce are mai frumos – tradițiile, gastronomia și oamenii săi.