SĂNĂTATE
Asistența medicală în școli, între deficitul de medici și asigurarea serviciilor medicale
• deficitul de medici de familie, posturile neocupate din cabinetele școlare și lipsa serviciilor medicale în unele comunități au fost principalele probleme analizate în cadrul ședinței de lucru a Colegiului Prefectural al Județului Brăila, desfășurată săptămâna trecută, pe 20 octombrie • în centrul discuțiilor s-a aflat situația asigurării asistenței medicale și stomatologice în unitățile de învățământ din județ, o problemă care necesită o mai bună colaborare între administrațiile locale, instituțiile din domeniul sănătății și cele din educație
Punctul de pe ordinea de zi, asistența medicală în școli, a fost susținut de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, Direcția de Sănătate Publică Brăila și Casa de Asigurări de Sănătate Brăila, fiecare instituție prezentând datele disponibile și dificultățile identificate în propria arie de responsabilitate.
Informările au evidențiat o realitate diferită de la o localitate la alta: în timp ce unele școli beneficiază de cabinete medicale și personal specializat, în alte comunități accesul la servicii medicale depinde de medicii de familie din localitățile învecinate sau este asigurat doar parțial.
Școli fără cabinete medicale și servicii asigurate cu dificultate
Potrivit datelor prezentate de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, situația asistenței medicale școlare pentru anul de învățământ 2026–2027 diferă în funcție de existența cabinetelor medicale, disponibilitatea personalului de specialitate și posibilitatea colaborării cu furnizorii de servicii medicale. În unitățile de învățământ în care funcționează cabinete medicale școlare, serviciile sunt, în general, asigurate.
Probleme apar însă atunci când programul personalului medical nu acoperă integral programul școlii sau când lipsa personalului nu permite asigurarea continuității serviciilor.
În mediul rural, unde numeroase unități de învățământ nu dispun de cabinete medicale proprii, asistența este asigurată, în funcție de situație, prin intermediul medicilor de familie sau al altor structuri medicale.
ISJ Brăila a semnalat și cazuri în care serviciile medicale lipsesc sau sunt asigurate numai parțial. Printre localitățile menționate în informare se numără Bordei Verde, Galbenu, Gemenele, Mircea cel Bătrân, Salcia Tudor, Surdila-Găiseanca și Viziru.
O altă dificultate vizează colaborarea dintre unitățile de învățământ și medicii de familie. Potrivit informării prezentate, unele școli au întâmpinat probleme în stabilirea unor forme de colaborare pentru efectuarea triajului epidemiologic și pentru asigurarea serviciilor medicale necesare elevilor.
Inspectoratul Școlar Județean a subliniat că rezolvarea acestor situații presupune implicarea mai multor instituții, întrucât organizarea, finanțarea și funcționarea serviciilor medicale școlare intră în responsabilitatea autorităților competente, potrivit legii.
Brăila are nevoie de încă 19 medici de familie
Datele prezentate de Casa de Asigurări de Sănătate Brăila au evidențiat o problemă mai amplă, care influențează și accesul elevilor la servicii medicale: deficitul de medici de familie la nivelul județului. Potrivit CAS Brăila, necesarul estimat pentru acoperirea deficitului este de 19 medici de familie, dintre care opt pentru municipiul Brăila și 11 pentru celelalte localități ale județului.
În prezent, două localități, Roșiori și Surdila-Găiseanca, nu beneficiază de asistență medicală primară printr-un cabinet cu medic titular sau printr-un punct de lucru funcțional. Reprezentanții CAS au precizat că primăriile celor două localități fac demersuri pentru înființarea unor puncte de lucru.
Există și alte comunități în care nu funcționează un cabinet cu medic de familie titular, însă locuitorii beneficiază de servicii prin puncte de lucru ale unor cabinete din localitățile învecinate. Este cazul localităților Cireșu, Galbenu, Salcia Tudor, Stăncuța, Cuza Vodă, Vișani, Racovița, Surdila Greci, Ulmu și Tudor Vladimirescu.
În ceea ce privește elevii, CAS Brăila a precizat că aceștia sunt înscriși pe listele medicilor de familie din localitățile în care locuiesc sau de care aparțin, iar medicii de familie din mediul rural asigură serviciile medicale necesare, inclusiv vaccinările prevăzute în programele de sănătate publică.
Soluții propuse pentru asistența medicală școlară
În contextul solicitărilor venite din partea autorităților locale privind deficitul teritorial de medici de familie și asigurarea serviciilor medicale în școli, CAS Brăila a transmis solicitări către medicii de familie din județ și către Asociația Profesională a Medicilor de Familie Brăila, pentru identificarea nevoilor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale.
Un aspect important semnalat de instituție este că activitatea medicilor de familie în unitățile de învățământ ar necesita o formă de remunerare din partea administrațiilor locale. Subiectul a fost analizat și în cadrul ședinței Consiliului de Administrație al CAS Brăila din 23 septembrie 2026, unde au fost formulate mai multe propuneri pentru îmbunătățirea accesului elevilor la servicii medicale.
Printre variantele discutate se numără posibilitatea ca un medic de familie să deservească mai multe școli din diferite unități administrativ-teritoriale, aflate pe o rază de maximum 50 de kilometri, cu un program de una-două ore pe săptămână în fiecare unitate.
O altă propunere vizează angajarea permanentă a câte unui asistent medical în fiecare școală, astfel încât elevii să poată beneficia de sprijin medical de bază în timpul programului școlar. De asemenea, a fost avansată ideea angajării în cabinetele medicale școlare a unor medici care nu au parcurs un program de rezidențiat. Aplicarea acestei variante ar presupune însă modificări legislative la nivelul Ministerului Sănătății.
Pentru atragerea medicilor în zonele deficitare, CAS Brăila a precizat că organizează sesiuni de contractare ori de câte ori este necesar și acordă furnizorilor noi din mediul rural sporuri de zonă de până la 100%, în condițiile prevăzute de Contractul-cadru.
DSP Brăila: 77 de locații școlare fără autorizație sanitară de funcționare
O altă perspectivă asupra situației a fost oferită de Direcția de Sănătate Publică Brăila, care a prezentat date referitoare atât la organizarea asistenței medicale, cât și la autorizarea sanitară a unităților de învățământ.
Potrivit informării DSP, în județ există 90 de unități de învățământ cu personalitate juridică, care au arondate alte 139 de unități, rezultând un total de 229 de locații. Dintre acestea, 152 de locații dețin autorizație sanitară de funcționare. Prin urmare, 77 de locații nu figurează în situația prezentată ca având această autorizație.
Pentru comparație, în anul școlar 2025–2026, județul avea 91 de unități de învățământ cu personalitate juridică și 140 de unități arondate, în total 231 de locații. La acel moment, 149 de unități de învățământ dețineau autorizație sanitară de funcționare. Datele arată o creștere a numărului de locații autorizate, de la 149 la 152, în condițiile în care numărul total al locațiilor a scăzut de la 231 la 229.
Cu toate acestea, o parte importantă a spațiilor de învățământ nu figurează încă în categoria celor autorizate sanitar. DSP Brăila a precizat că, pentru obținerea autorizației sanitare de funcționare, reprezentanții legali ai unităților de învățământ trebuie să depună cereri și documentația necesară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
În municipiul Brăila, mai multe posturi medicale sunt încă neocupate
Situația personalului din cabinetele medicale școlare din municipiul Brăila arată că existența infrastructurii nu înseamnă automat că toate serviciile pot fi asigurate la capacitate deplină. Conform datelor prezentate de DSP Brăila, în unitățile de învățământ din municipiu funcționează 69 de cabinete medicale și patru cabinete stomatologice.
Pentru acestea sunt aprobate 21 de posturi de medici școlari, dintre care numai 13 sunt ocupate. În cazul medicilor stomatologi, din cinci posturi aprobate sunt ocupate patru. Nici în rândul asistenților medicali schema de personal nu este completă. Din cele 82 de posturi aprobate, 69 sunt ocupate.
Cabinete care au nevoie de modernizare și dotări
Informarea ISJ Brăila a mai evidențiat necesitatea amenajării sau modernizării unor spații destinate cabinetelor medicale, precum și a dotării acestora cu mobilier, echipamente medicale, materiale sanitare și consumabile.
Au fost semnalate și nevoi privind asigurarea condițiilor pentru păstrarea documentelor medicale și pentru desfășurarea activității personalului de specialitate. Potrivit legislației în vigoare, organizarea și finanțarea cabinetelor medicale școlare presupun implicarea autorităților administrației publice locale și a celorlalte instituții competente, în funcție de atribuțiile stabilite prin lege. Totodată, serviciile de medicină școlară au un rol important în prevenirea îmbolnăvirilor, efectuarea triajului epidemiologic, acordarea primului ajutor și monitorizarea stării de sănătate a elevilor. Acestea contribuie și la desfășurarea în condiții de siguranță a activităților de educație fizică și sport.
Mai multă colaborare între instituții, pentru ca elevii să aibă acces la servicii medicale
Concluziile prezentate în cadrul Colegiului Prefectural conturează necesitatea unei abordări comune din partea instituțiilor cu responsabilități în domeniul educației și sănătății. Inspectoratul Școlar Județean Brăila a arătat că va continua să monitorizeze situația din unitățile de învățământ și să sesizeze instituțiile competente în cazurile care nu pot fi soluționate la nivelul școlilor.
În același timp, este necesară implicarea autorităților locale în identificarea soluțiilor pentru înființarea și funcționarea cabinetelor medicale școlare, asigurarea personalului de specialitate și îmbunătățirea condițiilor materiale.
Cooperarea cu Direcția de Sănătate Publică Brăila și Casa de Asigurări de Sănătate Brăila este esențială pentru clarificarea situațiilor în care serviciile medicale lipsesc sau sunt asigurate doar parțial, dar și pentru identificarea unor formule de colaborare adaptate nevoilor fiecărei comunități.
Datele prezentate în cadrul ședinței arată că există structuri medicale funcționale și soluții aflate în analiză, dar și probleme care necesită intervenții concrete, de la ocuparea posturilor vacante până la extinderea rețelei de cabinete și îmbunătățirea condițiilor sanitare.
SĂNĂTATE
Boala gravă care se poate transmite de la om la om. Cum se manifestă ciuma pulmonară
Ciuma pulmonară este una dintre cele mai grave forme ale unei boli infecțioase provocate de bacteria Yersinia pestis. Afecțiunea poate evolua rapid, iar întârzierea tratamentului crește riscul de complicații severe și de deces. Deși este rară, boala necesită atenție medicală, mai ales pentru că forma pulmonară se poate transmite de la o persoană la alta în anumite condiții.
Ciuma este asociată adesea cu marile epidemii din trecut, însă bacteria care provoacă boala continuă să existe în anumite populații de animale. În funcție de modul în care se produce infecția și de organele afectate, boala poate lua mai multe forme, dintre care cele mai cunoscute sunt cea bubonică, septicemică și pulmonară.
Cum se transmite ciuma pulmonară
Bacteria Yersinia pestis ajunge cel mai frecvent la oameni prin mușcătura puricilor infectați, care pot transmite agentul patogen de la rozătoare. Există însă și alte mecanisme de infectare, în funcție de forma bolii.
Ciuma pulmonară afectează plămânii și poate apărea fie prin răspândirea infecției în organism, fie în urma inhalării particulelor care conțin bacteria. În această formă, transmiterea între oameni este posibilă prin picături respiratorii eliminate de o persoană infectată, în special în timpul tusei.
Riscul este asociat în principal contactului apropiat cu o persoană bolnavă care prezintă simptome respiratorii. Ciuma pulmonară nu trebuie însă confundată cu infecțiile respiratorii obișnuite, iar existența unui mecanism de transmitere pe cale respiratorie nu înseamnă automat că boala se răspândește la fel de ușor ca gripa.
Care sunt simptomele și când apare pericolul
Manifestările ciumei pulmonare pot apărea după o perioadă scurtă de incubație, iar starea pacientului se poate agrava într-un interval de timp redus.
Printre simptomele care pot apărea se numără febra, frisoanele, durerile de cap, slăbiciunea accentuată și tusea. Pe măsură ce boala evoluează, pot apărea dureri în piept, dificultăți de respirație și spută cu sânge.
În lipsa tratamentului, infecția poate provoca insuficiență respiratorie, septicemie și deces. Din acest motiv, suspiciunea de ciumă pulmonară reprezintă o urgență medicală și impune evaluare rapidă, măsuri de izolare și investigații de specialitate.
Simptomele nu sunt suficiente, singure, pentru stabilirea diagnosticului. Medicii trebuie să țină cont de istoricul expunerii, de contextul epidemiologic și de rezultatele investigațiilor.
Există tratament pentru ciuma pulmonară?
Da. Ciuma este o infecție bacteriană pentru care există tratamente antibiotice eficiente. Administrarea acestora cât mai devreme este esențială pentru creșterea șanselor de supraviețuire.
Tratamentul este stabilit de medici, în funcție de forma bolii și de starea pacientului. În cazul unei suspiciuni de ciumă pulmonară, sunt necesare măsuri rapide pentru protejarea pacientului și reducerea riscului de transmitere către alte persoane.
Cei care au intrat în contact apropiat cu un caz confirmat pot avea nevoie de monitorizare și, în funcție de evaluarea medicală, de tratament preventiv.
Cât de mare este riscul pentru populație
Ciuma rămâne o boală rară, chiar dacă apariția unor cazuri suspecte poate atrage atenția autorităților sanitare și a publicului.
Informațiile publicate în octombrie 2026 despre un caz de pneumonie de cauză necunoscută din Rusia au readus în discuție această infecție. Totuși, un caz investigat nu reprezintă, în sine, dovada unei epidemii de ciumă pulmonară.
Potrivit informațiilor prezentate de Longevity Magazine, situația era monitorizată, iar datele disponibile nu indicau existența unei transmiteri susținute de la om la om.
Pentru populația generală, este important ca informațiile despre asemenea boli să fie interpretate în context și să nu genereze alarmă nejustificată. Prevenția presupune evitarea contactului cu rozătoare bolnave sau moarte și protejarea împotriva puricilor în zonele în care bacteria este prezentă.
Ciuma pulmonară este, așadar, o afecțiune rară, dar gravă, în cazul căreia recunoașterea simptomelor, diagnosticul rapid și administrarea promptă a antibioticelor pot face diferența între viață și moarte.
SĂNĂTATE
Câți pași trebuie să facem zilnic pentru a ne menține sănătoși. Ce beneficii are mersul pe jos
Mersul pe jos poate contribui la sănătatea inimii, la menținerea greutății și la reducerea riscului de diabet. Specialiștii atrag atenția că nu trebuie să atingem obligatoriu 10.000 de pași în fiecare zi, ci să facem mișcare constant, în funcție de starea de sănătate și de condiția fizică.
Mersul pe jos este una dintre cele mai simple metode prin care putem avea mai multă grijă de sănătate, fără abonament la sală și fără echipamente speciale. O plimbare zilnică poate fi integrată ușor în program, fie că alegem să mergem pe jos până la serviciu, să facem cumpărăturile sau să ieșim seara la o plimbare prin cartier.
Beneficiile nu se limitează la consumul de calorii. Practicată regulat, activitatea fizică poate contribui la menținerea sănătății cardiovasculare, la un control mai bun al glicemiei și la îmbunătățirea stării psihice. În plus, mișcarea regulată poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea somnului.
10.000 de pași pe zi sunt obligatorii?
Obiectivul de 10.000 de pași pe zi este cunoscut de mult timp, însă nu reprezintă un prag medical obligatoriu pentru toată lumea. Numărul potrivit diferă în funcție de vârstă, starea de sănătate, nivelul de activitate și condiția fizică.
Pentru persoanele care petrec multe ore pe scaun și fac puțină mișcare, primul pas poate fi pur și simplu creșterea numărului de pași față de nivelul obișnuit. Nu este nevoie să treacă brusc de la câteva mii de pași la 10.000. O creștere treptată, menținută în timp, poate aduce beneficii importante.
Datele analizate de cercetători arată că avantajele pentru sănătate pot apărea și sub pragul de 10.000 de pași. Pentru adulții sub 60 de ani, unele studii au observat că reducerea riscului de deces prematur se plafonează în jurul valorii de 8.000–10.000 de pași pe zi, în timp ce pentru persoanele de peste 60 de ani, intervalul observat este de aproximativ 6.000–8.000 de pași. Aceste valori sunt repere statistice, nu limite individuale.
Cum ajută mersul pe jos organismul
Unul dintre cele mai importante avantaje ale mersului regulat este susținerea sănătății inimii și a vaselor de sânge. Activitatea fizică poate contribui la scăderea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea nivelului colesterolului, reducând riscul unor afecțiuni cardiovasculare.
Mișcarea are un rol important și în prevenirea diabetului de tip 2, deoarece ajută organismul să gestioneze mai bine glicemia. În combinație cu o alimentație echilibrată, mersul pe jos poate sprijini controlul greutății și reducerea excesului de grăsime corporală.
Există beneficii și pentru starea psihică. Activitatea fizică regulată poate reduce simptomele de anxietate, poate îmbunătăți somnul și poate contribui la menținerea capacității de concentrare. În plus, mersul pe jos ajută la întreruperea perioadelor lungi petrecute pe scaun, frecvente în cazul persoanelor care lucrează la birou.
Cât trebuie să mergem pe jos în fiecare zi
Pentru adulți, recomandările internaționale indică cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână. Acest obiectiv poate fi atins, de exemplu, prin plimbări în pas alert timp de 30 de minute, în cinci zile pe săptămână. Cei care nu pot începe direct cu acest program pot împărți timpul în intervale mai scurte și pot crește treptat durata plimbărilor.
Contează și ritmul. Mersul alert, care accelerează respirația fără să împiedice purtarea unei conversații, este o modalitate practică de a crește intensitatea efortului. Totuși, și mersul într-un ritm mai lent este util pentru persoanele sedentare sau pentru cele care nu pot susține un efort mai mare.
Cei care au afecțiuni cronice, probleme de mobilitate sau alte limitări ar trebui să adapteze efortul la capacitățile proprii și, dacă este necesar, să ceară sfatul medicului înainte de a începe un program mai solicitant.
Mersul pe jos poate ajuta la slăbit?
Plimbările regulate pot contribui la scăderea în greutate, însă rezultatele depind și de alimentație, de durata și intensitatea mișcării, precum și de nivelul general de activitate. Creșterea numărului de pași nu garantează, singură, slăbirea dacă aportul caloric rămâne mai mare decât consumul organismului.
Pentru cei care vor să devină mai activi, cea mai bună strategie este să înceapă de la nivelul actual și să își stabilească obiective realiste. O plimbare zilnică, repetată cu regularitate, poate fi mai utilă pe termen lung decât un obiectiv ambițios abandonat după câteva zile.
În cele din urmă, nu există un număr magic de pași care să garanteze sănătatea. Important este să reducem sedentarismul, să facem mișcare în mod constant și să alegem un ritm potrivit propriului organism.
CELE MAI CITITE
