EXTERNE
Țara din UE în care aproape două treimi dintre oameni plătesc pentru servicii online. România, în clasamentul european
Aproape una din trei persoane care folosesc internetul în Uniunea Europeană plătea în 2025 pentru cel puțin un serviciu de streaming video sau sportiv, însă diferențele dintre statele membre sunt uriașe. În timp ce în unele țări abonamentele online au devenit o cheltuială obișnuită pentru majoritatea utilizatorilor, în altele acestea rămân mult mai puțin populare.
Datele Eurostat arată că 32,7% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană aveau în 2025 un abonament plătit pentru servicii de streaming video sau sport. În această categorie intră servicii precum Netflix, Amazon Prime, Disney+ sau platformele care transmit competiții sportive.
Irlanda și Danemarca, în fruntea clasamentului
Cea mai mare proporție de utilizatori care plătesc pentru astfel de servicii se regăsește în Irlanda, unde procentul ajunge la 63,9%.
Pe locul al doilea se află Danemarca, cu 61,1%, iar Țările de Jos completează podiumul, cu 59,2% dintre utilizatorii de internet care plătesc pentru servicii de streaming video sau sport.
Practic, în aceste țări, aproximativ șase din zece utilizatori de internet au cel puțin un astfel de abonament.
La polul opus se află statele din Europa de Est și de Sud-Est, unde disponibilitatea de a plăti pentru conținut digital este considerabil mai redusă.
Bulgaria, cea mai mică rată din Uniunea Europeană
Bulgaria înregistrează cea mai scăzută rată din UE, doar 9,3% dintre utilizatorii de internet plătind pentru servicii de streaming video sau sport.
Urmează Slovenia, cu 13,7%, Letonia, cu 16,7%, și Lituania, cu 17,4%.
Diferența dintre liderul clasamentului, Irlanda, și Bulgaria este astfel de peste șase ori, ceea ce evidențiază o discrepanță majoră în modul în care europenii cheltuiesc pentru serviciile digitale.
Nu doar filmele și sportul sunt cumpărate prin abonament
Datele Eurostat arată că europenii plătesc și pentru alte tipuri de servicii digitale.
Platformele audio, care includ servicii de streaming muzical și podcasturi, au atras în 2025 23% dintre utilizatorii de internet din UE ca abonați plătitori. În această categorie intră servicii precum Spotify sau YouTube Premium.
Mult mai puțini europeni plătesc însă pentru acces la ziare, reviste și site-uri de știri online. Doar 7,2% dintre utilizatorii de internet aveau astfel de abonamente.
Și serviciile de cloud gaming, precum Xbox Game Pass, au o pondere redusă, de aproximativ 6,1%.
O Europă împărțită în funcție de puterea de cumpărare și obiceiurile digitale
Statisticile indică o diferență clară între nordul și vestul Europei, unde abonamentele digitale sunt mult mai răspândite, și mai multe state din estul continentului.
Popularitatea serviciilor de streaming este influențată atât de nivelul veniturilor, cât și de obiceiurile de consum și de dezvoltarea pieței digitale din fiecare țară.
În statele în care veniturile sunt mai mari, plata lunară pentru mai multe servicii digitale – filme, muzică, sport, jocuri sau presă – a devenit o cheltuială obișnuită pentru o parte importantă a populației.
În schimb, în țările în care veniturile sunt mai mici, utilizatorii sunt mai puțin dispuși să aloce lunar bani pentru servicii care pot fi înlocuite cu alternative gratuite.
Abonamentele Netflix au ajuns și în atenția instanțelor
Popularitatea tot mai mare a serviciilor pe bază de abonament vine însă și cu nemulțumiri din partea consumatorilor.
În Țările de Jos, un grup de protecție a consumatorilor a dat în judecată Netflix în urma majorărilor de prețuri. Potrivit Euronews, tarifele companiei au crescut cu până la 75% din 2017, iar prejudiciile solicitate în acest caz ar putea ajunge la 673 de milioane de euro.
Și în Italia au existat probleme similare. Un tribunal din Roma a decis în aprilie că majorările de prețuri aplicate de Netflix în această țară au fost ilegale, decizie contestată ulterior de companie.
Alte litigii privind serviciile de streaming au fost înregistrate în Germania și Spania, în timp ce în Austria un caz a fost încheiat printr-o înțelegere extrajudiciară privind despăgubirea consumatorilor. Datele Eurostat arată astfel că abonamentele digitale au devenit o parte importantă a vieții de zi cu zi pentru milioane de europeni, însă apetitul pentru plata conținutului online diferă radical de la o țară la alta.
EXTERNE
Atac cibernetic în sute de supermarketuri din Franța. Hackerii au încălzit frigiderele la 50 de grade, iar tone de alimente au fost aruncate
Un atac cibernetic de amploare a afectat aproximativ 400 de supermarketuri din Franța, după ce hackerii au compromis sistemele informatice care controlează instalațiile frigorifice. Frigiderele și congelatoarele din magazine au început să se încălzească, în unele cazuri până la 50 de grade Celsius, iar comercianții au fost nevoiți să arunce cantități mari de produse alimentare pentru a evita riscurile pentru sănătatea consumatorilor.
Incidentul s-a produs în noaptea de duminică spre luni și a afectat mai multe lanțuri importante de magazine. Pagubele sunt estimate la zeci de milioane de euro, iar autoritățile franceze au deschis o anchetă pentru a stabili cum au reușit atacatorii să preia controlul asupra echipamentelor.
Cum au reușit hackerii să încălzească frigiderele și congelatoarele
Atacul a vizat sistemele informatice utilizate pentru monitorizarea și controlul de la distanță al instalațiilor frigorifice din supermarketuri. Acestea permit reglarea temperaturii, supravegherea funcționării echipamentelor și declanșarea unor operațiuni automate, inclusiv ciclurile de dezghețare.
Potrivit informațiilor publicate de presa franceză și internațională, hackerii ar fi exploatat vulnerabilități ale unor versiuni mai vechi ale software-ului folosit pentru administrarea instalațiilor frigorifice. În loc să mențină temperatura necesară conservării alimentelor, echipamentele au fost comandate să se încălzească.
În mod normal, unele instalații frigorifice trec noaptea prin cicluri scurte de dezghețare, în timpul cărora temperatura crește controlat. De această dată, procesul ar fi fost modificat astfel încât echipamentele să ajungă la temperaturi neobișnuit de ridicate.
Reprezentanții Intermarché au anunțat că unele frigidere au ajuns la 50 de grade Celsius și au rămas la această temperatură timp de aproximativ șase ore. În aceste condiții, produsele proaspete și congelate nu au mai putut fi considerate sigure pentru consum.
În unele magazine au fost semnalate inclusiv mici incendii, iar angajații care au ajuns la serviciu luni dimineață au descoperit instalații frigorifice care suflau aer fierbinte în loc să păstreze alimentele la rece.
Compania daneză Danfoss, furnizorul software-ului utilizat pentru controlul unor astfel de echipamente, a precizat că instalațiile afectate includeau modele mai vechi, pentru care actualizarea sistemelor de securitate reprezenta o problemă.
Aproximativ 400 de magazine, afectate de atacul cibernetic
Incidentul a avut consecințe asupra mai multor rețele importante de supermarketuri din Franța. Printre companiile afectate se numără Coopérative U, Intermarché, Netto, Carrefour și Monoprix, iar în informațiile apărute în presă sunt menționate și alte lanțuri comerciale.
Potrivit datelor comunicate de retaileri, peste 100 de magazine din rețeaua Coopérative U au fost vizate. De asemenea, aproximativ 180 de magazine Intermarché și Netto au fost afectate, iar alte unități au fost deconectate preventiv de la internet pentru a limita riscul unor incidente similare.
Carrefour a anunțat că 80 dintre cele aproximativ 6.000 de magazine ale sale din Franța au fost afectate. În cazul Monoprix, compania a precizat că aproximativ 5% din rețeaua sa, care numără peste 400 de magazine, a fost vizată.
Amploarea exactă a incidentului este încă evaluată. În Franța există aproximativ 15.000 de supermarketuri, iar atacul a provocat perturbări importante în activitatea unor magazine.
Pentru a evita comercializarea unor produse care ar putea pune în pericol sănătatea clienților, magazinele au retras de la vânzare și au distrus alimentele care nu mai puteau fi considerate sigure.
Pierderile sunt semnificative. În unele magazine, stocurile de produse congelate și proaspete au fost compromise în întregime. Directorul general al Intermarché a estimat că pagubele provocate la nivel național ar putea ajunge la zeci de milioane de euro într-o singură zi.
Pe lângă pierderile financiare, comercianții trebuie să repună în funcțiune echipamentele, să verifice sistemele informatice și să aprovizioneze din nou raioanele afectate.
Autoritățile franceze au deschis o anchetă
Procurorii din Paris au deschis o anchetă privind atacul cibernetic, descris drept un incident de amploare care a afectat instalațiile frigorifice ale mai multor mari lanțuri de distribuție alimentară.
Premierul francez Sébastien Lecornu a solicitat verificări suplimentare din partea Agenției Naționale de Securitate Cibernetică din Franța, în timp ce autoritățile analizează posibilitatea ca și alte companii sau țări europene să fie afectate.
Specialiștii în securitate cibernetică au atras atenția asupra vulnerabilităților echipamentelor industriale conectate la internet. Un sistem informatic compromis nu afectează neapărat doar datele sau activitatea online a unei companii, ci poate modifica și funcționarea unor instalații fizice esențiale.
În acest caz, consecințele au ajuns direct în zona aprovizionării cu alimente. Un atac asupra unui sistem de control al temperaturii a fost suficient pentru a compromite stocuri întregi de produse și pentru a produce pierderi economice importante.
Autoritățile încearcă acum să stabilească cine se află în spatele atacului, ce vulnerabilități au fost exploatate și dacă există riscul repetării unor incidente similare.
Cazul arată cât de importante sunt securizarea și actualizarea echipamentelor conectate la internet, inclusiv a celor care, în mod obișnuit, funcționează în afara atenției clienților, dar de care depinde păstrarea în siguranță a alimentelor.
EXTERNE
Românii sunt printre cei mai sceptici europeni în privința aderării rapide a Ucrainei la UE. Ce arată un nou sondaj
Doar 40% dintre români susțin aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană, iar țara noastră se află printre statele membre în care această idee beneficiază de cel mai redus sprijin. La nivelul întregii Uniuni Europene, numai 47% dintre cetățeni sunt de acord cu intrarea Ucrainei în blocul comunitar în următorii ani, în timp ce 53% se opun unei aderări rapide.
Datele apar într-un sondaj realizat de Fundația germană Bertelsmann, în contextul în care Ucraina își dorește să devină membră a Uniunii Europene în următorii ani. Rezultatele arată o diferență semnificativă între poziția populației ucrainene și opiniile cetățenilor din statele membre.
Potrivit cercetării, 83% dintre ucraineni susțin aderarea țării lor la UE în viitorul apropiat, însă sprijinul pentru o extindere rapidă a Uniunii a scăzut în rândul europenilor.
România și Germania, printre țările cu cel mai redus sprijin
România se află la coada clasamentului privind susținerea unei aderări rapide a Ucrainei. Doar 40% dintre românii chestionați s-au declarat în favoarea acestui scenariu.
În Germania, procentul este de 41%, ceea ce plasează cele două țări printre cele mai sceptice state europene în această privință. Situația este cu atât mai relevantă în cazul Germaniei, care acordă Ucrainei un sprijin militar și financiar important de la începutul invaziei ruse.
La polul opus se află Suedia, unde 69% dintre respondenți susțin aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană, potrivit datelor prezentate de publicațiile care au relatat rezultatele cercetării.
În Germania, sprijinul pentru intrarea rapidă a Ucrainei în UE era de aproximativ 60% la începutul invaziei ruse din 2022. Scăderea până la 41% indică o schimbare importantă a opiniei publice în această perioadă.
Câți europeni se opun aderării rapide a Ucrainei
La nivelul Uniunii Europene, 53% dintre respondenți nu susțin acordarea rapidă a statutului de membru Ucrainei. Procentul depășește astfel ponderea celor care sunt de acord cu accelerarea procesului de aderare.
Rezultatele nu înseamnă neapărat că toți cei care se opun unei aderări rapide resping definitiv integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Sondajul privește ritmul aderării, iar rezervele față de un calendar accelerat nu trebuie confundate automat cu opoziția față de orice eventuală aderare.
Fundația Bertelsmann consideră că diferența dintre obiectivul politic al integrării Ucrainei și percepția publică din statele membre necesită un dialog mai amplu. Printre subiectele importante se numără implicațiile strategice și economice ale extinderii Uniunii.
Aderarea Ucrainei rămâne un obiectiv oficial al UE, însă procesul presupune îndeplinirea condițiilor și parcurgerea etapelor prevăzute pentru statele candidate. Susținerea politică a integrării nu echivalează cu o aderare automată sau imediată.
Cum a fost realizat sondajul
Cercetarea Fundației Bertelsmann a fost realizată în luna iunie, pe un eșantion reprezentativ de 16.795 de persoane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Sondajul a urmărit opiniile cetățenilor cu privire la aderarea Ucrainei și la perspectivele integrării europene. Rezultatele arată că sprijinul pentru o aderare rapidă este minoritar la nivelul UE, în pofida susținerii puternice existente în rândul populației ucrainene.
Cifrele surprind opiniile respondenților la momentul cercetării și nu reprezintă o decizie oficială a Uniunii Europene privind calendarul aderării Ucrainei.
CELE MAI CITITE
