SĂNĂTATE
Sănătatea mintală a tinerilor din România
Sănătatea mintală a tinerilor din România reprezintă o preocupare majoră, reflectată de creșterea numărului de cazuri de tulburări psihice în această grupă de vârstă. Aproape jumătate dintre adolescenții români au avut cel puțin odată gânduri suicidare, iar peste un sfert se simt constant triști și copleșiți de această stare. În prezent, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți din România trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar mulți alții se confruntă cu diferite dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive.
Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților are un impact asupra multor aspecte ale vieții lor. În afara stigmatizării și discriminării sociale, în unele cazuri, copiii și adolescenții care se confruntă cu probleme de sănătate mintală sunt expuși riscului de a avea comportamente nesănătoase și riscante, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și al substanţelor ilegale.
Performanța școlară poate fi, de asemenea, afectată, de exemplu, un copil cu tulburări de comportament care nu beneficiază de intervenție specializată are un risc de două ori mai mare de a abandona școala, comparativ cu un copil cu o dezvoltare tipică.
Printre principalele tulburări se numără episoadele depresive, tulburările de conduită, tulburările de deficit de atenție și hiperactivitate, tulburările din spectrul autist și tulburările de anxietate – acestea fiind foarte comune în România și care pot afecta toate aspectele vieții unui tânăr.
ANXIETATEA
Anxietatea este răspunsul natural al corpului la stres, fiind un sentiment de frică sau de teamă în legătură cu evenimente viitoare în viaţa unui om.
Aceasta este o stare comună, dar copleșitoare. Anxietatea se manifestă prin teamă, sentimente iraționale de panică și gânduri recurente neliniștitoare.
Printre simptomele fizice se numără agitația, nesiguranța si tremuratul, greața, bufeurile de căldură și de frig, amețeala și dificultățile de respirație.
CUM SĂ ÎȚI VINDECI ANXIETATEA?
Anxietatea poate fi dificilă, dar este tratabilă. Prin combinarea terapiilor, a tehnicilor de relaxare, a schimbărilor în stilul de viață și a înțelegerii și reflectării asupra propriei persoane, poți prelua controlul asupra ei.
Reducerea agenților stresori și creșterea capacității de confruntare cu aceștia, pot reduce stările de anxietate.
Exercițiile fizice și de respirație, somnul suficient, meditația, o mai bună gestionare a timpului cu extinderea perioadelor de relaxare contribuie la ameliorarea anxietății. Înfruntarea propriilor temeri, treptat, este foarte importantă, împreună cu sprijinul social din partea familiei sau prietenilor – uneori, simpla împărtășire a emoțiilor poate reduce presiunea.
În cazuri extreme, consultarea unui specialist este cea mai bună soluție: terapia și medicația pot ajuta la înțelegerea sursei anxietății.
Sănătatea mintală a tinerilor din România reprezintă o provocare semnificativă, având un impact profund asupra calității vieții, educației și relațiilor sociale.
Tulburările mintale precum anxietatea, un exemplu comun de tulburare mintală, pot fi gestionate printr-o combinație de tehnici de relaxare, sprijin social și intervenții specializate.
Este esențial ca tinerii să aibă acces la resurse adecvate și sprijin pentru a înfrunta aceste dificultăți, iar prevenția și conștientizarea problemelor de sănătate mintală trebuie să devină priorități sociale și educaționale.
Prin susținerea sănătății mintale, nu doar că sprijinim dezvoltarea personală a tinerilor, ci contribuim la construirea unei generații mai reziliente, capabile să facă față provocărilor vieții.
„Nu trebuie să-ți controlezi gândurile. Trebuie doar să încetezi să le lași să te controleze”. – Dan Millman
SĂNĂTATE
Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.
Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.
Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat
Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.
„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.
În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.
„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină
O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.
În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.
Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.
„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.
Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru
În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.
SĂNĂTATE
Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate
Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.
36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații
Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.
„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.
Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.
Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici
Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.
Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.
În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.
Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.
Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.
Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.
CELE MAI CITITE
