Păcănelele, o amenințare pentru sănătatea publică

Un adevărat cancer al societății, dependența de jocuri de noroc este în prezent în atenția publică în contextul inițiativei lansate de primarul municipiului Marian Dragomir, care susține eliminarea aparatelor de tip ”păcănele” din oraș.

Măsura, posibilă acum după ce Guvernul Bolojan a modificat legislația, a redeschis dezbaterea despre impactul social și medical al acestui fenomen, pe care specialiștii îl consideră o problemă de sănătate publică cu efecte profunde asupra indivizilor, familiilor și comunităților. Medici psihiatri, psihologi, alți specialiști în sănătate mintală atrag atenția că jocul patologic de noroc nu este doar un obicei nociv sau o slăbiciune personală, ci o tulburare psihiatrică recunoscută, care necesită diagnostic, tratament și suport specializat.

O dependență cu efecte devastatoare asupra vieții personale

Potrivit dr. Andreia Gavrilescu, director medical al Spitalul de Psihiatrie „Sfântul Pantelimon” Brăila, dependența de jocuri de noroc – denumită și ”joc de noroc patologic” – este caracterizată printr-un model persistent și recurent de comportament de joc, care scapă de sub control și produce consecințe grave în plan personal, profesional și financiar. ”Jocul de noroc patologic presupune nevoia compulsivă de a participa la jocuri de noroc în ciuda consecințelor negative evidente. Este o dependență progresivă care poate genera repercusiuni psihologice, fizice și sociale majore, afectând nu doar persoana implicată, ci și familia și relațiile apropiate”, explică medicul.

Specialiștii spun că efectele acestei adicții sunt multiple: degradarea relațiilor de familie; acumularea datoriilor și falimentul personal; pierderea locului de muncă; divorțuri sau conflicte familiale severe; comportamente infracționale; depresie, anxietate sau tentative de suicid. De altfel, literatura de specialitate arată că dependența de jocuri de noroc este asociată frecvent cu consumul de alcool sau substanțe psihoactive, precum și cu alte tulburări de comportament.

Cum se stabilește diagnosticul

Diagnosticul de tulburare de joc este stabilit atunci când o persoană îndeplinește cel puțin patru dintre nouă criterii clinice, printre care: preocuparea constantă pentru jocurile de noroc; necesitatea de a juca sume tot mai mari de bani; încercări repetate, dar fără succes, de a renunța; iritabilitate sau neliniște atunci când persoana nu poate juca; folosirea jocului ca metodă de evadare din probleme sau stări emoționale negative; încercarea de a recupera pierderile prin noi pariuri; minciuni față de familie sau prieteni pentru a ascunde amploarea jocului; pierderea locului de muncă sau a oportunităților educaționale; apelarea la alte persoane pentru a acoperi pierderile financiare.

Conform specialiștilor, dependența evoluează gradual și este adesea recunoscută târziu, când consecințele sunt deja severe.

Cifre îngrijorătoare, dar probabil subestimate

În România, datele oficiale privind dependența de jocuri de noroc sunt limitate, însă statisticile indică aproximativ 100.000 de persoane afectate.

Datele din industrie arătau în 2016 că circa 0,6% din populația adultă suferă de această dependență, în timp ce alte estimări indicau: 1,3% dintre adulți afectați direct; 2,4% aflați în risc de a dezvolta dependența.

Prin comparație, în același an: Finlanda raporta o incidență de 4,2%, Germania și Cehia aproximativ 2,3%. Mai recent, estimările arată că 15% dintre adulții din România participă la cel puțin o formă de joc de noroc.

Specialiștii avertizează însă că realitatea ar putea fi mult mai gravă, deoarece mulți dependenți nu își recunosc problema și nu solicită ajutor medical.

Medicul psihiatru Ovidiu Alexinschi, coordonator al programelor NoAddict, consideră că fenomenul a fost mult timp ignorat. ”Jocurile de noroc sunt o problemă uriașă, ținută sub preș de mulți ani. Abia recent au intrat în atenția publică și a decidenților. Statisticile ar putea arăta, în realitate, mult mai rău. Există inclusiv minori dependenți și persoane care nu recunosc problema”, spune medicul.

Situația din Brăila: cazuri în creștere în ultimii ani

Datele statistice ale Spitalul de Psihiatrie ”Sfântul Pantelimon” Brăila arată că, în perioada 2022 – martie 2026, pentru tratarea dependenței de jocuri de noroc au fost internate 41 de persoane, în regim de spitalizare continuă sau de zi.

Distribuția pe ani: 2022 – 3 pacienți, 2023 – 12 pacienți, 2024 – 13 pacienți, 2025 – 12 pacienți, 2026 (ianuarie–martie) – 1 pacient. Toți pacienții au fost bărbați, iar majoritatea provin din mediul urban.

Distribuția pe grupe de vârstă arată că fenomenul afectează în special adulții tineri: 15–24 ani – 4 persoane, 25–34 ani: 22 persoane, 35–44 ani – 10 persoane, 45–54 ani – 5 persoane. ”De multe ori, pacienții nu ajung în spitalele de psihiatrie direct pentru dependența de jocuri de noroc, ci pentru probleme asociate – depresie, tulburări de comportament, alcoolism sau tentative de suicid. Abia ulterior este identificată și această adicție”, explică dr. Andreia Gavrilescu.

”Ca medic salut şi susţin iniţiativa primarului Marian Dragomir, de a interzice sălile de jocuri de noroc ȋn Municipiul Brăila”

Am întrebat și un medic de familie care a condus și UPU, dar care a fost activ și în zona politică. Este vorba despre dr. Antoneta Ioniță, fost deputat PNL de Brăila, lider Forța Dreptei. ”Dependenţa de jocuri de noroc reprezintă incapacitatea de a te opri din jucat, chiar şi atunci cȃnd eşti conştient de consecinţele negative asupra vieţii tale. Această dependenţă reprezintă o afecţiune de sănătate mintală care acaparează gȃndurile şi acţiunile, transformȃnd o simplă distracţie ȋntr-o necesitate distructivă.

Multe persoane nu cunosc riscurile implicate de comportamentul de joc şi dezvoltă  probleme fără să realizeze acest lucru, ce pot avea consecinţe negative ȋn familie, la locul de muncă sau probleme financiare severe. Programul de tratament este unul complex, care ȋmbină psihoterapia şi tratamentul medicamentos.

Ca medic salut şi susţin iniţiativa primarului Marian Dragomir, de a interzice sălile de jocuri de noroc ȋn Municipiul Brăila. De altfel, Partidul Forţa Dreptei a avut un proiect de lege care propunea interzicerea publicităţii pentru jocurile de noroc, ȋntrucȃt reclamele agresive au un impact negativ major, ȋn special asupra tinerilor. Organizaţia Naţională de Tineret a Partidului Forţa Dreptei s-a implicat activ şi a avut o campanie de strȃngere de semnături la care s-a alăturat şi echipa Forţa Dreptei Brăila”, ne-a declarat dr. Ioniță.

Adolescenții – o categorie extrem de vulnerabilă

Medicul primar de psihiatrie pediatrică Oana Elisabeta Avram, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, avertizează că expunerea timpurie la jocuri de noroc poate avea efecte majore asupra dezvoltării psihologice a adolescenților. ”Jocurile de noroc reprezintă o amenințare reală pentru sănătatea mintală a adolescentului. Sunt asociate cu creșterea riscului de depresie, anxietate, impulsivitate și alte comportamente adictive, precum consumul de substanțe”, explică medicul.

Specialiștii atrag atenția că debutul jocului de noroc poate apărea chiar înainte de adolescență, unele studii indicând o vârstă medie de debut de aproximativ 10 ani și jumătate. Expunerea precoce poate duce la: scăderea performanțelor școlare; conflicte familiale; izolare socială; comportamente antisociale; dependență la vârsta adultă.

Din perspectivă medicală, prevenția trebuie să includă: educația familială și școlară; limitarea accesului minorilor la platforme de joc; interzicerea accesului în sălile de joc; intervenția psihiatrică timpurie.

Cum apare dependența: mecanisme psihologice și sociale

Psihologul clinician principal Luminița Purice explică faptul că jocul de noroc devine problematic atunci când comportamentul scapă de sub control și începe să domine viața persoanei. ”Nu există o cauză unică. Vorbim despre o combinație de factori neurobiologici, trăsături de personalitate și context social. Anturajul, dorința de afirmare sau nevoia de apartenență la grup pot juca un rol important, mai ales în cazul adolescenților și tinerilor”, spune psihologul.

În multe situații, comportamentul patologic apare treptat. La început, jucătorul crede că deține controlul asupra situației, însă recompensele imediate și mediul de joc creează o iluzie de control, care favorizează instalarea dependenței.

Persoanele afectate prezintă adesea trăsături precum: impulsivitate; competitivitate accentuată; nevoia de validare socială; anxietate sau depresie.

În formele severe, dependența poate duce la minciuni, datorii mari și chiar infracțiuni

”Experții spun că jocurile de noroc pot avea efecte foarte negative asupra oamenilor, dar companiile care organizează aceste jocuri încearcă să nege acest lucru”

”În calitate de psihoterapeut cu experienta de lucru în spectrul dependențelor, pot spune că dependența de jocurile de noroc este o problemă care afectează un număr semnificativ de oameni nu numai la noi ci în întreaga lume”, ne-a declarat Manuela Papadopol. ”Tabloul pe care l-am întâlnit în cabinet la persoanele cu dependențe scoate în primul rând în evidență negarea problemelor, minimalizarea declinului,  inconștientizarea  impactului negativ asupra celor apropiați, respectiv familia, afectând grav situația financiară. Tot din  practica personală am întâlnit într- un procent destul de mare dependența instalată la grupe de vârstă tinere, adolescenți, adulți tineri și cu o rată mai mică la persoanele adulte în vârstă.

Din datele statistice reiese că bărbații  sunt dominanți în dependența de jocuri de noroc în comparație cu femeile care reprezintă o treime din total”, ne-a relatat Manuela Papadopol.

”Dependența în jocurile de noroc este cumva similară cu cea a consumului de droguri. Dependentul ajunge astfel să-și neglijeze responsabilitățile indiferent de  natura lor, apar dificultățile financiare  grave, ajungând să vândă bunuri personale, să facă împrumuturi excesive în tandem cu furtul și minciuna. Apar probleme de sănătate mentală, depresie, insomnii până la gânduri și tentative suicidare. Tot din datele statistice reiese că un procent de 48% dintre indivizi au declarat că au avut gânduri de sinucidere la un moment dat al pierderilor, când consecințele financiare deveniseră dezastruoase”, a mai explicat psihologul.

”Experții spun că jocurile de noroc pot avea efecte foarte negative asupra oamenilor, dar companiile care organizează aceste jocuri încearcă să nege acest lucru. Ele încearcă să ne convingă că este doar o formă de distracție și că fiecare este responsabil pentru deciziile pe care le ia. De asemenea, aceste companii folosesc sume mari de bani și de influență pentru a împiedica guvernele să facă legi mai stricte pentru a proteja oamenii”, a mai adăugat Manuela Papadopol, lucru care de altfel s-a întâmplat și se întâmplă în România. Sursa citată a dat și câteva exemple de experți care avertizează lumea cu privire la pericolul jocurilor de noroc.

Prof. Heather Wardle, copreședintă al comisiei Lancet susține că schimbările rapide din industria jocurilor de noroc reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea publică la nivel global.

Unul dintre experții raportului Lancet, Dr. Kristiana Siste, a avertizat:  „Este important să protejăm copiii de pericolele jocurilor de noroc. Știm că expunerea timpurie la jocuri de noroc poate duce la dependență, iar copiii și adolescenții sunt mai vulnerabili la atracția banilor câștigati ușor și la designul captivant al jocurilor online”.

Tratamentul și rolul rețelei de sprijin

Tratamentul dependenței de jocuri de noroc presupune o abordare multidisciplinară, care include: evaluare psihiatrică; psihoterapie individuală; grupuri de suport; consiliere familială. Scopul terapiei este atingerea abstinenței și recâștigarea controlului asupra vieții.

Specialiștii de la Spitalul de Psihiatrie ”Sfântul Pantelimon” Brăila spun că unitatea oferă suport prin medicii psihiatri și psihologii din cadrul Centrului de sănătate mintală pentru prevenirea și tratarea adicțiilor pentru adulți. Totuși, medicii subliniază că intervenția medicală nu este suficientă fără politici publice și o rețea de sprijin social eficientă.

”Fără politici de combatere a fenomenului și fără implicarea comunității, intervențiile medicale și psihologice nu pot asigura menținerea abstinenței pe termen lung”, subliniază dr. Andreia Gavrilescu.

Prevenția – cheia limitării fenomenului

Specialiștii spun că educația, sportul, activitățile sociale și informarea corectă pot reduce riscul apariției acestei dependențe.

În contextul discuțiilor despre restricționarea sălilor de jocuri de noroc, inițiativa primarului Marian Dragomir este văzută de medici și psihologi drept un posibil pas în direcția reducerii impactului social al fenomenului. Pentru experții în sănătate mintală, mesajul este clar: dependența de jocuri de noroc nu este doar o problemă individuală, ci una care privește întreaga societate – iar prevenția rămâne cea mai eficientă soluție pe termen lung.