CULTURĂ
Lansare de carte pe ritmuri de vals la Teatrul „Maria Filotti”
• vineri, 14 octombrie, în prezența primarului Municipiului Brăila, Marian Dragomir și a invitaților de seamă ai Brăilei, a avut loc lansarea cărții „Istoria familiei Verona”, ediția în limba română, scrisă de Violeta și Arthur Verona
Ziua de vineri, 14 octombrie, când românii de pretutindeni îi aduceau ofrande și flori Maicii Parascheva de la Iași, Ocrotitoarea Moldovei, Teatrul „Maria Filotti” găzduia un eveniment relevant pentru trecutul și prezentul Brăilei: lansarea cărții „Istoria familiei Verona”, ediția în limba română, scrisă de Violeta și Arthur Verona.
Lansarea cărții s-a realizat în mod inedit, sub forma unui bal, eveniment festiv menit să readucă în plin secol XXI, pe cât posibil atmosfera timpurilor trecute și măreția Brăilei de altădată. Evenimentul cultural de la „Maria Filotti” a fost organizat în colaborare cu Primaria Municipiului Brăila, iar invitații – unul și unul – au fost primiți de către tineri voluntari care au încântat prin prezența și costumele de epocă cu care erau îmbrăcați, într-o ambianță rafinată, cu muzică clasică interpretată de elevii de elită ai Liceului de Arte „Hariclea Darclee”, urmată de un concert intracameral al Filarmonicii „Lyra – Geroge Cavadia” Brăila. În încheierea evenimentului monden de vineri, elevii Școlii de dans brăilene „Valentina Dance” i-au încântat pe cei prezenți prin momentul artistic susținut în mod impecabil, pe nepieritoare ritmuri de vals.
Au rostit alocuțiuni primarul Municipiului Brăila, Viorel Marian Dragomir – care a subliniat importanța și contribuția cultural – economică a familiilor vechi la consolidarea orașului de astăzi și care și-a exprimat aprecierea și susținerea față de acestea – urmat de un discurs video al Excelenței Sale, Ex Ambasadorului la Vatican din Muntenegru, prof. univ. Antun Sbutega.
„A fost o onoare pentru mine să particip la lansarea acestei cărți în Prcanj, Golful Kotor, Muntenegru. A fost un eveniment extraordinar, cu participarea Excelenței sale, domnul Viorel Ardeleanu, Ambasadorul României în Muntenegru, împreună cu alți diplomați și numeroși oameni. Sunt foarte încântat că Arthur și Violeta Verona, ca și alți numeroși strămoși talentați din familia lor, au scris această carte care trasează istoria familiei, începând cu Evul Mediu și până în prezent, ilustrând extraordinara odisee a familiei Verona, care a unit numeroase țări și oameni. Sunt convins că această carte, ca și alte proiecte și activități ale lui Arthur și Violeta Verona vor contribui la cunoașterea istoriei unei familii importante, a personalităților marcante și a realizărilor lor și va îmbunătăți cooperarea dintre Muntenegru, România și alte țări europene, care au avut legături cu familia Verona timp de secole”, a spus Excelența Sa.
Potrivit directorului Direcției Cultură din cadrul Primăriei Municipiului Brăila, prezent la evenimentul cultural, Camelia Chiriac, dr. Arthur Verona, descendent al pictorului brăilean Artur Verona, împreună cu soția sa, Violeta Verona, au realizat o scurtă introducere în istoria de peste 800 de ani a familiei și au evocat câteva personalități marcante care și-au adus contribuția în pictura și literatura românească și universală: Artur, Henri și Paul Verona, pictori recunoscuți la nivel național și internațional și Ida Verona, poet, pictor și dramaturg.
Într-un discurs video prezentat la eveniment, dr. Constantin Turchină, Consolul onorific al României în Principatul Monaco, a subliniat încă o dată importanța familiei Verona și a felicitat autorii acestei cărți inedite, pentru inițiativa și efortul depus dar și autorităţile locale pentru implicare.
Familia Verona a sosit la Brăila în secolul XIX
Familie distinsă, de origine venețiană, familia Verona și-a scris istoria cu onoare și vitejie, cu credință și loialitate, de-a lungul a sute de ani. Potrivit autorilor cărții lansate vineri la Brăila, căpitanii familiei s-au remarcat prin abilitățile navale în războaiele cu pirații medievali, precum și în războaiele venețienilor cu otomanii de la Marea Adriatică, Marea Egee și Levant. Tot ei au participat la Bătălia de la Lepanto (1571). În timpul războaielor Candian și Morean, au contribuit la luptele de la Risano, în 1648, Herceg-Novi, în 1687, precum și la luptele din Herțegovina (1691-1698), în bătăliile din Bar și Ulcinj (1714-1718), în războiul împotriva Tunisiei din 1784 și în Primul Război Mondial. Pe lângă administrarea și protejarea granițelor, activitățile lor principale erau comerțul maritim (dețineau corăbii cu pânze cu care navigau și practicau comerțul pe toate mările și oceanele lumii) dar și traficul poștal cu nave rapide. Mulți scriitori și istorici îi menționează pe membrii familiei Verona în diferite publicații, ca fiind o familie nobiliară care deținea importante funcții militare sau civile (primari), membrii acesteia având diferite profesii: căpitani de nave, medici, preoți, profesori.
Potrivit autorilor cărții „Istoria familiei Verona”, în jurul anului 1845, Căpitanul Francesco Spiridon Verona acceptă invitația Domnitorului Gheorghe Bibescu, care îl împuternicește cu organizarea Marinei Comerciale Române, dar se stabilește definitiv la Brăila, în anul 1850, împreună cu soția sa, contesa Amalia de Lucovih.
Francesco Spiridon Verona a organizat comerțul internațional de cereale și alte mărfuri pe Dunăre și pe Marea Neagră, fiind susținut și apreciat de marii exportatori și importatori din Italia, Muntenegru, Croația, Rusia, Turcia, Anglia, Grecia, Franța și chiar Statele Unite, prin comerțul cu cereale, brânză, ulei și alte mărfuri. A avut sprijinul Imperiului Austriac, prin Ministerul de Război, și a participat activ la organizarea bursei de mărfuri și la stabilirea unui curs valutar.
Împreună cu soția sa, Amalia, a avut 8 copii, toți născuți la Brăila, în casa părintească: Erminia Verona (1852-1940), Alexandru Verona (1859-1942), Ida Maria Verona (1861-1926), Nicolae Henri Verona (1862 -1938), Maria Verona (1865-1939), Artur Verona (1867-1946), Elvira Verona (1872-1953), Adelchi Verona (1875-1927).
Un domeniu în care membrii familiei s-au remarcat la nivel național și internațional a fost, desigur, arta: Henri, Paul și Artur Verona au demonstrat un talent aparte în pictură și mulți alții în arta scrierii (legi, poezie, dramă) iar cea care s-a remarcat în mod special a fost Ida Verona.
Ida Verona a dat dovadă de mult curaj, pledând mereu pentru egalitatea de șanse și pentru afirmarea socială a femeilor într-un secol dominat de reguli de conduită în înalta societate care nu permiteau fetelor să se înscrie la Școala Belle Arte, să publice poezii sau drame. Ea și-a arătat pasiunea pentru artă și frumusețe ca poet și pictor, iar mai târziu ca dramaturg.
CULTURĂ
Omulețul lui Gopo, în viziunea elevilor de la Colegiul Național „Ana Aslan”
• porțile Casei Umorului Desenat s-au deschis, luni, 19 octombrie, pentru elevii de clasa a V-a, de la „Ana Aslan” • îndrumați de Elena Nicoleta Albu, educator muzeal, cei mici l-au modelat în lut pe „Omulețul lui GOPO” și au vizitat expoziția găzduită de instituția de pe Strada Ana Aslan nr. 27
Luni, 19 octombrie, porțile Casei Umorului Desenat din cadrul Muzeului Brăilei „Carol I” s-au deschis pentru o zi plină de inspirație și energie. Instituția de pe Strada Ana Aslan a găzduit atelierul de modelaj „GOPO, o scurtă istorie în lut” – o inițiativă de educație muzeală coordonată de Elena Nicoleta Albu, educator muzeal în cadrul Serviciului Relații cu Publicul al Muzeului Brăilei „Carol I”.
Protagoniștii acestei activități au fost elevii de clasa a V-a, de la Colegiul Național „Ana Aslan”, îndrumați de prof. Viorel Bratosin.
„Pentru acești tineri exploratori, întreaga experiență a stat sub semnul premierelor absolute. Dincolo de faptul că au pășit pentru prima dată pragul Casei Umorului Desenat, elevii au descoperit universul fascinant al cinematografiei românești printr-un tur ghidat interactiv. Momentele de relaxare nu au lipsit, aceștia distrându-se și fotografiindu-se alături de faimosul Omuleț al lui Gopo, conturat pe pereții muzeului nostru”, a consemnat organizatorul evenimentului, Elena Nicoleta Albu.
Punctul culminant l-a reprezentat, fără îndoială, prima interacțiune a elevilor de la „Ana Aslan” cu magia modelajului în lut. Inspirați de geniul vizionar al lui Ion Popescu-Gopo și de profunzimea minimalistă a celebrului său personaj, „Omulețul”, copiii a dat frâu liber imaginației. Cu răbdare și atenție, micii creatori au transformat materialul inert – lutul în mici sculpturi tridimensionale, pline de personalitate, ale căror rezultate finale s-au situat peste așteptări.
Atelierul a fost dezvoltat pe baza expoziției „GOPO. O scurtă istorie a marilor colecții”, un proiect realizat sub coordonarea curatorului Elena Nicoleta Albu. Manifestarea culturală de excepție s-a bucurat de sprijinul partenerilor Casei Umorului Desenat: Fundația GOPO, Arhiva Națională de Filme, Colecționarul Lucian Oancea, Uniunea Cineaștilor din România, Centrul Național al Cinematografiei, Dacin Sara și Asociația „Prietenii Muzeului Brăilei”.
„Adresăm mulțumiri speciale instituțiilor partenere, domnului profesor și, în mod deosebit, tinerilor creatori care ne-au demonstrat că pasiunea pentru frumos și artă învinge cu ușurință orice zi ploioasă! Expoziția rămâne deschisă la Casa Umorului Desenat, din Strada Ana Aslan nr. 27, până la data de 24 ianuarie 2027”, a mai precizat sursa citată.
Programul de vizitare este de miercuri până duminică, de la 9:00 la 17:00.
CULTURĂ
„Ziua Marelui NU”. Spectacol și dansuri tradiționale grecești la Teatrul „Maria Filotti”
• evenimentul va avea loc sâmbătă, 24 octombrie, în Sala de Conferințe a Teatrului „Maria Filotti” • vor evolua: Grupul „Asteraki” și Ansamblul „Parnassos”, din Brăila, precum și Ansamblul Artistic „Olympos” al Comunității Elene Galați • în aceeași zi, brăilenii sunt invitați să viziteze expozițiile deschise la Centrul Diversității Culturale
Comunitatea Elenă din Brăila, în sărbătoare. Sâmbătă, 24 octombrie 2026, la Teatrul „Maria Filotti” și la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale vor avea loc mai multe manifestări cultural-artistice, de Ziua Marelui NU („Ziua OHI”), sărbătoare națională în Grecia, Cipru și în comunitățile elene din diaspora, inclusiv din România.
În Ziua Marelui NU, Comunitățile elene din toată lumea comemorează atitudinea premierului grec Ioannis Metaxas, cel care a respins ultimatumul dat de dictatorul Benito Mussolini la 28 octombrie 1940.
Programul manifestărilor
Ora 10:30, la Teatrul „Maria Filotti” Brăila, Sala de Conferințe: alocuțiuni și prezentări: Adrian Mavrochefalos, preşedintele Comunității Elene Brăila și Veronica Macri, secretar al Comunității Elene Brăila, subprefect al Județului Galați; spectacol de muzică și dansuri tradiționale grecești, susținut de Grupul „Asteraki”, coordonat de prof. Ioana Luminița Vasile și Ansamblul „Parnassos”, coordonat de prof. Ioanna Makarona și Eugen Daniel Ioanides, ale Comunității Elene Brăila, precum și Ansamblul artistic „Olympos” al Comunității Elene Galați, coordonat de Alexandru Spiridon.
În aceeași zi, de la ora 13:00, brăilenii sunt invitați să viziteze expozițiile deschise la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale. Este vorba de expozițiile: „Cafea… afaceri și taifas”, cu obiecte din sec. al XIX-lea, de la Biserica Greacă cu hramul „Buna Vestire”; „Obiecte și fotografii de epocă din sec. al XX-lea”, din colecțiile Comunității Elene Brăila și de la familiile Jana Andreescu, Laura Andreev, Alexandra Demetriade, Beatrice Dobrescu, Boris Ispir, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Vasiliki Kesikis – Bobocescu, Florentina Cristina Mușat, Cecilia Necșuțu, Adriana Raftopol – Mihai, Neculai Samaras, Constantin Stefanidis, Nadia Daniela Chințoiu, Felicia și Dan Petrescu, Carmen Priceputu; Cărți poștale, reclame, documente din arhive digitale; fotoexpoziția „Cafenele istorice incluse în registrul național al patrimoniului cultural imaterial al Greciei și în ruta cafenelelor istorice europene, certificată de Consiliul Europei”; Lucrări de artă semnate de artiştii plastici (din Brăila, Brașov, București, Galați, Tulcea): Jana Andreescu, Gheorghe Andreescu, Marilena Ioanid, Cristina Ionescu Berechet, Irina Ionescu Berechet, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Mioara Mitu, Gheorghe Mosorescu, Elena Orbocea, Iulia Pastorcici, Dennis Teodorescu, Marius Teodorescu, Traian; „Automobilul – 140 de ani de istorie. Începututrile automobilismului în România. Familii celebre la Brăila și Galați cu automobile în perioada interbelică”. Cu fotografii de epocă din colecțiile Centrului Diversității Culturale, de la familii membre ale Comunității Elene Brăila și din arhive digitale și informații istorice.
Nu în ultimul rând, brăilenii pot vizita Expoziția „Toamna călătoare – de la Dunăre la Marea Egee”, cu felicitări realizate de elevi în cadrul proiectului educațional „Culori, Acorduri și Credință”, sub îndrumarea prof. Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, artist plastic. Prezintă: Camelia Hristian, şef Serviciul Relaţii cu Publicul, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale.
CELE MAI CITITE
