„Diversitatea spectaculoasă a păsărilor”. Expoziție deschisă la Științele Naturii

Muzeul Brăilei „Carol I” îi invită pe brăilenii de toate vârstele la sediul Casei Colecției de Științe ale Naturii, din Aleea Parcului nr. 15 (Parcul Monument), la o nouă expoziție temporară de fotografie, intitulată: „Diversitatea spectaculoasă a păsărilor”. Expoziția poate fi vizitată în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026.

Potrivit organizatorilor, această nouă expoziție nu este doar o simplă colecție de imagini, ea este o incursiune vizuală fascinantă în lumea avifaunei, un tribut adus păsărilor din toată lumea.

„Păsările au evoluat din dinozauri tereștri mici, cu pene, numiți teropode, în urmă cu aproximativ 150-160 de milioane de ani, în perioada Jurasică. Fosila Archaeopteryx, descoperită în Germania, reprezintă cea mai cunoscută legătură evolutivă, având caracteristici intermediare între dinozauri și păsările moderne, cum ar fi penele și aripile, dar și dinți sau o coadă osoasă lungă”, a precizat Georgiana Papurică, muzeograf.

Păsările ne încântă simțurile, dar sunt și adevărate capodopere de inginerie biologică. Fiecare trăsătură a unei păsări, de la forma ciocului până la structura penelor, reprezintă rezultatul a milioane de ani de perfecționare. De exemplu, ciocul este unealta universală și nu există două specii cu nevoi identice. În timp ce pelicanii posedă un sac gular capabil să rețină litri de apă și pește, păsările colibri sunt perfect adaptate pentru a extrage nectarul din flori tubulare, iar la polul opus, papagalii folosesc ciocul ca pe o a treia mână, având o forță de zdrobire capabilă să spargă cele mai dure nuci tropicale.

„Altă trăsătură fascinantă este acuitatea vizuală excepțională. Păsările văd lumea într-un mod pe care noi abia ni-l putem imagina. Multe specii pot vedea în spectrul ultraviolet, ceea ce le ajută să identifice fructele coapte sau urmele lăsate de pradă. Un șoim călător (Falco peregrinus) poate repera un porumbel (Columba sp.) de la o distanță de peste 1,5 km, în timp ce plonjează cu viteze ce depășesc 320 km/h”, a mai precizat sursa citată.

Corvidele (corbii și ciorile) sunt capabile să rezolve puzzle-uri complexe, să folosească unelte și chiar să recunoască fețele umane timp de ani de zile. Păsările paradisului din Noua Guinee au dezvoltat cele mai complexe dansuri nupțiale din lume, transformându-și întreg corpul într-o explozie de forme geometrice și culori hipnotizante pentru a atrage partenerul.

Migrația este, probabil, cel mai mare efort fizic din regnul animal. Chira de baltă (Sterna paradisaea) deține recordul absolut, călătorind anual din Arctica până în Antarctica și înapoi – un traseu de aproximativ 70.000 de kilometri. Practic, această pasăre vede mai multă lumină solară decât orice altă creatură de pe Pământ. Barza albă (Ciconia ciconia), un simbol drag nouă, parcurge mii de kilometri folosind curenții de aer cald pentru a plana, economisind astfel energie prețioasă în lunga sa călătorie spre Africa. Păsările joacă un rol vital în ecosisteme, menținând echilibrul natural prin polenizare, dispersia semințelor și controlul dăunătorilor (insecte, rozătoare). Ele funcționează ca indicatori ai sănătății mediului, ajutând la monitorizarea schimbărilor climatice, fiind totodată o componentă estetică și educativă esențială în biodiversitate.

„Într-o eră a schimbărilor climatice accelerate, această expoziție are și un rol critic de semnal de alarmă. Multe dintre speciile imortalizate în aceste cadre superbe se află pe lista roșie a speciilor periclitate. Distrugerea habitatelor, poluarea cu plastic și declinul populațiilor de insecte pun în pericol acest spectacol al diversității. Să iubim și să protejăm aceste înaripate minunate!”, a mai consemnat Georgiana Papurică.