Sănătate
În linia întâi. Cum au luptat medicii de la Spitalul Județean Clinic de Urgență pentru salvarea celor două victime ale accidentului de la Brăila
• luni, 2 martie, două vieți atârnau de un fir subțire după un accident grav la intersecția dintre strada Griviței și General Eremia Grigorescu• în timp ce comunitatea privea îngrozită, o echipă de opt medici de la Spitalul Clinic de Urgență Brăila a luptat contra cronometru pentru a le salva, venind chiar de acasă pentru a interveni imediat
Luni, 2 martie, o intersecție din Brăila a devenit scena unei tragedii care a mobilizat întreaga comunitate: un autoturism a pătruns pe roșu, intrând în coliziune cu alte două mașini și proiectându-se într-un stâlp de electricitate, lovind și un pieton.
Două vieți atârnau de un fir subțire: un bărbat de 30 de ani și o femeie de 59 de ani. În spatele sirenelor și a panicii, adevărații eroi au fost medicii Spitalului Clinic de Urgență Brăila, care au acționat cu precizie, sincronizare și o determinare care a depășit rutina zilnică.
Sosirea și mobilizarea echipei
La scurt timp după ce victimele au fost aduse la spital, opt medici specialiști – chirurgie toracică, chirurgie generală, neurochirurgie, urologie, ortopedie, chirurgie vasculară – împreună cu doi anesteziști, au intervenit simultan, mobilizând întreaga experiență acumulată de-a lungul anilor. Majoritatea au venit direct de acasă, lăsând în urmă propriile familii și planuri, conștienți că fiecare minut contează.
Fiecare membru al echipei și-a preluat imediat rolul: anesteziștii pregăteau pacienții pentru intervenții complexe, chirurgii toracici verificau traumele toracice, neurochirurgii evaluau hematomul subdural, iar chirurgii generali și ortopezii se pregăteau pentru explorarea internă și pentru gestionarea leziunilor extremităților.
În sala de operație: un dans contra cronometru
Pentru bărbatul de 30 de ani, care prezenta politraumatism și un hematom subdural frontal stâng, medicii au realizat evacuarea hematomului supraacut și toracotomie dreaptă. Echipa de neurochirurgie a lucrat sub presiunea timpului pentru a stabiliza funcțiile vitale și pentru a preveni complicațiile neurologice, în timp ce chirurgii toracici și generali acționau simultan pentru a stabiliza starea internă a pacientului.
Anesteziștii mențineau stabilitatea hemodinamică, ajustând ventilatia mecanică la fiecare mișcare a echipei. Evoluția pacientului era ușor ameliorată neurologic, stabil hemodinamic, dar dependent de ventilație mecanică, iar familia a decis transferul acestuia la București.
În paralel, femeia de 59 de ani, conștientă, a fost preluată de chirurgi generali și ortopezi, fiind explorată laparatomic pentru leziuni interne și finalizarea amputatiei necesare.
Echipa a lucrat cu răbdare și atenție pentru a-i stabiliza starea, dar cu intensitate maximă, fără să piardă o secundă, fiecare gest calculat, fiecare decizie vitală.
Dr. Alina Neacșu, descrie astfel efortul colegilor săi: ”Când pacientul intră în sala de operație cu politraumatism sever, nu mai există timp pentru ezitare. Este un dans contra cronometru: neurochirurgul, chirurgul toracic, anestezistul – toți trebuie să acționeze sincron. Acest tip de intervenție este o adevărată probă de rezistență și profesionalism. Este impresionant să vezi cum întreaga echipă se mobilizează fără ezitare, cum se completează unii pe alții, cum fiecare secundă este dedicată salvării vieții pacientului. Mulți dintre colegi au venit de acasă, au renunțat la propriile planuri, pentru că știu că viața omului nu așteaptă”.
Rezultatele și urmările intervenției
După ore de intervenții simultane, starea bărbatului era stabilă hemodinamic, dependent de ventilație mecanică și cu ușoară ameliorare neurologică. Familia a decis transferul său la București pentru continuarea tratamentului. Femeia, conștientă și monitorizată atent, rămâne în evaluarea familiei pentru eventualul transfer.
Accidentul de la Griviței arată că, dincolo de zgomotul sirenelor și de tragedia vizibilă, există oameni care luptă pentru viață cu dedicare, sacrificiu și profesionalism. Medicii Spitalului Clinic de Urgență Brăila au demonstrat că, în momentele critice, solidaritatea și experiența se transformă în adevărate gesturi eroice.
Sănătate
Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.
Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.
Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat
Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.
„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.
În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.
„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină
O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.
În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.
Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.
„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.
Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru
În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Sănătate
Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate
Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.
36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații
Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.
„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.
Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.
Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici
Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.
Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.
În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.
Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.
Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.
Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.
CELE MAI CITITE
