Culmea gândirii economice: înainte de închiderea CET SA Brăila, Guvernul României şi Consiliul Local Municipal (CLM) au investit în echiparea a zeci de puncte termice din oraş, ceea ce a însemnat o cheltuială de milioane şi milioane de lei, bani publici. Mai mult, după falimentul fostei "fabrici de căldură", aceste investiţii sunt la cheremul hoţilor, iar Poliţia are deja 10 dosare în care cercetează furturi din punctele termice. Toate acestea din cauză că operatorul de apă-canal din subordinea municipalităţii - CUP "Dunărea" - refuză să preia această avere publică, aşa cum de altfel i-a fost trasată sarcină, în mod expres, chiar de către CLM Brăila. Consecinţa culmii gândirii economice: clădirile dotate pe bani grei şi rămase acum de izbelişte reprezintă adevărate pericole publice! Vezi turnurile centralelor şi punctele termice din Obor, Hipodrom, Viziru sau Radu Negru, clădiri aparent "sănătoase", dar care odată abandonate nu sunt decât nişte locuri în care se aciuează boschetarii, ori din care se desprind cărămizile, riscând să spargă capetele trecătorilor şi parbrizele maşinilor parcate în proximitate.
Trei ONG-uri trag candidaţii de mânecă
De notorietate este deja imaginea cu turnul din zona Hipodrom, aflat chiar lângă un loc de joacă. În afara faptului că a devenit depozitarul gunoaielor pe care unii locatari nu mai catadicsesc să le ducă până la pubelă, mai e şi şubred, astfel încât e lesne de înţeles că ar putea să se prăbuşească la un seism cât de mic.
Cazul ne-a fost semnalat şi de către reprezentanţii unui ONG local, Asociaţia Euroteens, al cărei preşedinte, Cristinel Popa Stoica, ne-a comunicat faptul că există multe soluţii şi că n-ar fi rău ca aceia care candidează la Primăria municipiului Brăila să plece urechea şi la această problemă de interes public.
Acestuia i s-au alăturat şi Asociaţia - Clubul de Turism Proilavia, prin preşedintele Gabriel Lâlă, şi Societatea Ornitologică Română - Filiala Brăila, cu preşedintele Marius Vernescu.
"Dorim să facem o sesizare în legătură cu acest pericol public la care sunt supuşi cetăţenii Brăilei, în special aceia din cartierul Hipodrom, cartier în care sunt mai multe centrale termice abandonate sau semi-abandonate care ori stau să cadă ori sunt locuri de răspândire a infecţiilor prin faptul că aici se aruncă ilegal gunoaie. Facem un apel către toţi candidaţii la primărie, să se gândească la soluţii. Unele clădiri sunt periculoase, unul dintre turnuri este într-o stare foarte proastă şi poate cădea la orice cutremur, în raza acestuia fiind atât clădiri de mici dimensiuni, cât şi maşini parcate, loc de trecere pentru oameni, precum şi părculeţ pentru copii, care este plin tot timpul. Considerăm că nu mai este nevoie de încă un Colectiv în România pentru ca autorităţile noastre să se mişte", ne-a comunicat Cristinel Popa Stoica, nimeni altul decât brăileanul şcolit la Harvard, care reprezintă acum Asociaţia Euroteens din România.
Aproape 70 de clădiri inutile. Municipiul, fără locuri de parcare
Şi idei pentru ocuparea spaţiilor respective - 57 de puncte termice şi 12 centrale termice - ar fi, mai ales că oraşul duce lipsă de locuri de parcare, locuri de joacă şi nu numai.
"Nu trebuie neapărat demolate în totalitate aceste foste centrale termice, dar turnurile trebuie musai ori reparate de urgenţă ori demolate prin implozie. Cartierul Hipodrom este unul dintre cele mai vechi şi mai populate cartiere rezidenţiale din Brăila, aşa că mulţi cetăţeni sunt afectaţi de aceste locuri insalubre şi pot fi răniţi sau chiar omorâţi dacă turnurile se prăbuşesc. Unul dintre turnuri este şi culcuşul unei haite de câini, care se reproduce acolo, iar aceştia devin periculoşi", ne-a mai spus Cristinel Popa Stoica.
De altfel, imobilele respective, aşa scorojite şi cu inscripţiile trecutului pe "feţele betonate" cum se prezintă, sunt "sperietori" pentru posibilii turişti şi vizitatori ai Brăilei. Pline de gunoaie, acestea reprezintă focare de infecţie.
"Imobilele pot fi incluse într-un program de regenerare urbană, prin care să fie transformate în restaurante, localuri etc., pot fi date unor ONG-uri pentru a le folosi în scopuri specifice societăţii civile, pot fi transformate şi în spaţii de depozitare sau chiar în locuinţe", mai susţin reprezentanţii ONG-urilor.
Unele imobile sunt deja ocupate, acelea care au putut fi închiriate: sunt depozite de marfă sau chiar baruri şi discoteci, spaţii comerciale şi/sau spaţii de producţie.
Este cazul unuor foste puncte termice din Obor, însă acestea sunt cazuri rarisime. Cele mai multe imobile n-au nicio utilitate, deşi deţin adevărate comori. Altele au mai fost "încercate" de hoţi, dar proximitatea blocurilor le-a mai oferit o oarecare protecţie.
Echipamentul din punctele termice, bun de retur
De altfel, idei au şi proprietarii clădirilor, respectiv Consiliul Local Municipal, acţionarul unic de la fosta CET SA, însă lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par.
"Clădirile respective sunt pe domeniul public, sunt ale noastre, au făcut parte din contractul CET şi nu sunt doar clădiri, ci şi echipamente. Unele puncte de lucru sunt echipate, automatizate, în baza unei investiţii făcute la nivel central înainte de închiderea CET. La sfârşitul anului trecut, eu am propus valorificarea acestora, scoaterea la licitaţie a echipamentelor. S-a aprobat, dar acum se construieşte caietul de sarcini. Nu ducem echipamentele la fier vechi, ci le vindem, dar după ce le dezasamblăm şi evaluăm, expertizăm. Din punctul meu de vedere, după ce vor fi valorificate aceste echipamente, multe clădiri trebuie date jos, demolate, iar pe locul lor trebuie făcute locuri de joacă şi parcări ", ne-a explicat viceprimarul Brăilei, Alexandru Dănăilă.
Practic, potrivit viceprimarului Dănăilă, "echipamentul respectiv este chiar bun pentru retur, numai că nu se ştie dacă vor fi doritori să-l achiziţioneze, chiar dacă este nou, a fost cumpărat cu vreo trei ani înainte de închiderea efectivă a CET SA".
Bineînţeles, şi autorităţile ştiu ce şi-ar dori să facă în locul turnurilor şi punctelor termice - pericol public din cartierele Brăilei, numai că de la idee şi până la faptă e cale lungă.
"Dacă ar fi după mine, aş da toate turnurile şi punctele acelea dezafectate jos, le-aş demola şi aş face locuri de parcare. Dar ce facem cu acele echipamente?! Sperăm ca în această lună să iasă caietul de sarcini şi să stabilim valoarea la care se va ridica dezafectarea punctelor respective. Cert este că vom recupera integral acea investiţie din vremea în care eram eligibili şi o vom amortiza", a mai spus Alexandru Dănăilă. Vom reveni.
CUP "Dunărea" nu dă doi bani pe averea din termoficare
Odată cu intrarea în faliment a fostei fabrici de căldură - SC CET SA Brăila, toate punctele şi centralele termice, bunuri aparţinând domeniului public al municipiului, s-au reîntors la proprietarul iniţial, adică CLM, care a decis încă din 2014 că vor fi preluate în administrare de către CUP Dunărea, în vederea valorificării. Au trecut mai bine de doi ani de la acel moment şi încă nu s-a semnat vreun protocol de predare-primire între defunctul CET şi CUP Dunărea pentru aceste bunuri. În decembrie 2015, CLM a revenit pe subiect cu o completare, în sensul că a permis trecerea din public în privat a tuturor echipamentelor din PT-uri şi CT-uri, astfel încât să poată fi demontate şi depozitate într-o locaţie agreată de CUP Dunărea pentru a fi protejate de furturi. Şi această hotărâre a fost ignorată de CUP Dunărea. În acest context, hoţii de fier vechi au avut cale liberă, iar poliţiştii brăileni au semnalat avalanşa de infracţiuni având drept ţintă bunurile din punctele şi centralele termice. Cel mai recent exemplu: într-o corespondenţă a IPJ Brăila cu Prefectura se menţionează în clar faptul că, din 2015 până în februarie anul curent, la Biroul Investigaţii Criminale au fost înregistrate opt dosare penale privind furturi din punctele termice dezafectate existente pe raza municipiului. Mai mult, poliţiştii au solicitat intervenţia Instituţiei Prefectului pentru conservarea acestui patrimoniu. Mai departe, Prefectura s-a adresat CUP Dunărea atrăgându-i atenţia asupra furturilor, fără niciun rezultat însă. (Dragoş G. TUDOSE)
