Pentru această atitudine am o singură sugestie: demisia. Păi, cum vine treaba asta: când este vorba despre avantajele funcţiei de director, incluzând aici şi remuneraţia lunară, aceeaşi persoană n-are nicio jenă în a încasa salariul întreg, dar când aceeaşi funcţie presupune şi oareşce disconfort, se găsesc scuze. Din punctul meu de vedere, a fi manager de şcoală nu-i o treabă deloc simplă. În acest context, asigurarea unui climat de siguranţă pentru elevi atât în incintă cât şi în imediata apropiere a unităţii şcolare mi se pare la fel de importantă ca nivelul calitativ al procesului de educaţie din respectiva şcoală. Mi se pare de-a dreptul stupid să stai cu uşile ferecate în timpul orelor, dar când copilul iese din curtea şcolii, chiar de la poartă, să fie luat în primire de găştile de cartier. La fel de stupidă mi se pare afirmaţia conform căreia elevii sunt săraci, drept pentru care conducerile şcolilor n-au găsit bani pentru gardian. Să înţeleg că nu mai există fondul şcolii sau fondul clasei? Probabil! Totuşi, multe alte unităţi şcolare s-au preocupat la nivel de conducere şi au înfiinţat asociaţii de părinţi, în care au intrat şi dascălii, o sursă de finanţare posibilă fiind 2% din impozitul datorat statului, care poate fi direcţionat de orice persoană, fără mari eforturi, în contul unui ONG. Mai trebuie subliniat şi faptul că în multe situaţii gardienii s-au dovedit total ineficienţi în prevenirea sau aplanarea actelor de violenţă fizică sau verbală din incinta sau din jurul şcolilor. În acest context, tot poliţia dar mai ales jandarmeria are "trecere" în faţa găştilor de cartier. Pentru că ăsta-i adevărul: golanii ştiu de frica jandarmilor. Numai că, stupoare!, conducerile şcolilor din Chercea nu apelează Jandarmeria. Nici măcar primarul, care are pârghii să acţioneze, nu a fost sesizat de către Inspectoratul şcolar că ar fi probleme în Chercea. Dar oare inspectorul şcolar general ştie ce se întâmplă în acel cartier sau în altele, că doar n-o fi singurul exemplu?! Mă îndoiesc! Ştim cu toţii cum se ajunge în ziua de azi director la o şcoală. Deşi sunt şi excepţii care-au scăpat ca prin urechile acului de epurarea politică, în majoritatea cazurilor aşa-zişii manageri se limitează la a-şi încasa salariul, iar competenţa se măsoară în gradul de obedienţă faţă de inspectorul şcolar general. Asta înseamnă, printre altele, că totul e bine şi frumos în şcoli, că profesorii nu absentează de la ore şi-şi fac treaba cu "dăruire şi abnegaţie", că elevii respectă dascălii şi nu beau sau fumează etnobotanice în pauză, într-un cuvânt că managerii puşi de partid îşi fac treaba, dom'le!
