La jumătatea săptămânii trecute, elevi ai liceelor brăilene, silvicultori şi alţi iubitori ai naturii şi-au dat mâna într-o amplă acţiune de ecologizare. Aproximativ 150 de voluntari au traversat Dunărea cu bacul pe 25 septembrie, pe o vreme nu tocmai prietenoasă, pentru a aduna gunoaiele lăsate de nişte gunoaie umane pe timpul verii în zona Plajei care altădată era “Perla” Brăilei. După două ore de muncă în ploaie şi vânt, ei au reuşit să umple o remorcă plină cu deşeuri. Două tone de PET-uri, sticle, pachete de ţigări, sau alte resturi aruncate de-a valma pe plajă sau în pădurea limitrofă de către cei care s-au bucurat de apă, de soare şi de nisipul fierbinte în vara acestui an, dar care nu s-au sinchisit să-şi strângă mizeria într-o pungă şi să o arunce într-un tomberon.
Demarată de Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Brăila, în colaborare cu Direcţia Silvică Brăila – Romsilva, Administraţia Parcului Natural “Balta Mică a Brăilei”, Agenţia pentru Arii Protejate, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brăila, campania de ecologizare s-a bucurat de participarea a peste 100 de elevi de la Liceele “Nicolae Iorga”, “Edmond Nicolau” şi “C.D. Neniţescu” din Brăila, cât şi a unor angajaţi ai ISU şi IPJ Brăila şi nu se află la prima acţiune de acest fel.
Pe 21 septembrie, a fost ecologizată Pădurea Boianu Mare din cadrul Rezervaţiei Naturale Balta Mică a Brăilei, iar după Plaja Perla, va fi curăţată plaja din zona Lacu Sărat, cât şi pădurea care a mai rămai în preajmă nevandalizată de iubitorii de grătare.
Dacă într-o ţară normală, voluntariatul face parte din cotidian, iar cetăţenii protejează natura şi păstrează curăţenia în locurile publice, la noi, acţiunile de ecologizare ar trebui scrise cu majuscule şi mediatizate non-stop, pentru a sensibiliza populaţia. La noi, staţiile de autobuz, parcurile sau bulevardele sunt pline de chiştoace, de pet-uri, de resturi de mâncare sau de flegme, de parcă trăim într-un oraş de TBC-işti, încorsetaţi în mizerie.
Pe vremuri, astfel de acţiuni de igienizare se încadrau în programa şcolară, copiii, tinerii şi adulţii erau educaţi să pună umărul la strângerea recoltelor, în campaniile agricole de toamnă, să colecteze deşeuri şi să le depoziteze la centrele de colectare, prin unităţile de învăţământ sau instituţiile la care lucrau. Nu sunt o nostalgică, dar iată că acum încercăm să facem astfel de acţiuni în libertate, nu cu forţa, împinşi de la spate! Oricum, copiii şi tinerii ne dau lecţii tuturor când vine vorba de voluntariat!
Munca a rămas doar pentru cei care nu ştiu să fure, acum, şmecherii şi hoţii sunt la Putere, iar acţiunile de voluntariat sunt încă încătuşate în istoria unei epoci apuse. Repet, nu vreau să mă înţelegeţi greşit, nu vreau să ne întoarcem la vremurile în care mergeam la muncile agricole până târziu, în iarnă, când traversam bacul în Insula Mare şi culegeam roşii sau porumb, când curăţam sfecla sau alte produse agricole cu mâinile îngheţate şi zgribuliţi de frig...
Spun doar că astăzi, o oră sau două de voluntariat pe lună nu ne-ar strica. Poate aşa, vom şti să respectăm natura şi mediul înconjurător, poate aşa vom înţelege că nu avem dreptul să lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri un oraş în stare de putrefacţie. Şi, nu în ultimul rând, nu ar fi rău ca toţi cei care vor “o ţară ca afară”, dar îşi bat joc de oraşul în care trăiesc, să fie sancţionaţi. Aspru! Până atunci, mă bucur pentru orice acţiune de voluntariat dusă la bun sfârşit!
