Mergi la conţinutul principal

Viorel Mortu la raport

Vicepreşedintele CJ Brăila, Viorel Mortu, se poate lăuda mai mult cu intenţii bune, continuări şi începuturi de proiecte decât cu realizări concrete în scurtul mandat pe care l-a avut la cârma instituţiei. Cu toate acestea, nu poate fi ignorat contextul în care PSD-istul a ajuns în fruntea judeţului. Mai exact, haosul general creat la nivelul CJ Brăila după condamnarea la 3 ani de închisoare cu executare a fostului preşedinte Gheorghe Bunea Stancu şi blocarea aproape totală a instituţiei din cauza fricii instalate în rândul angajaţilor ca urmare a intrării, cu aceeaşi ocazie, a mai bine de 20 de funcţionari publici în atenţia procurorilor DNA, ceea ce oricum a dus la vacantarea multor poziţii cheie de la nivelul Executivului. Elemente importante, la care s-a adăugat riposta continuă venită din partea liberalilor, generată de înlăturarea controversată de către PSD-işti a consilierului judeţean Ovidiu Nechita de pe poziţia de vice şi, în unele cazuri, chiar un soi de sabotaj apărut de la nivelul propriei tabere social-democrate. Cert este că Viorel Mortu şi-a asumat preluarea preşedinţiei interimare a CJ Brăila în decembrie 2014 şi a menţinut fotoliul până în ianuarie 2016, când a trebuit să se mulţumească doar cu poziţia de vicepreşedinte, după alegerea ca şef al judeţului a social-democratului Ionel Epureanu. Însă la fel de adevărat este faptul că de pe scaunul de preşedinte, acesta a trebuit să completeze, înainte de toate, spaţiile rămase goale la nivelul angajaţilor CJ Brăila, lucru pe care l-a început.
Dar câte dintre promisiunile făcute la începutul lui 2015 a reuşit să pună în practică fostul şef interimar al judeţului? Asta au încercat redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" să afle, recent, direct de la Viorel Mortu, care susţine că nu şi-ar da o notă chiar mică pentru acest mandat de preşedinte interimar, ţinând cont de "nevroza administrativă" în care a preluat instituţia.

Ce proiecte culturale i-au ieşit lui Viorel Mortu

În luna aprilie 2015, din fotoliul de vice cu atribuţii de preşedinte al CJ Brăila, Viorel Mortu anunţa aproximativ 9 proiecte majore ce urmau să fie realizate până la finele anului. Acesta viza cinci axe: Cultură, Turism, Social, Sănătate şi Infrastructură. Astfel, liderul CJ a afirmat atunci că planul său este de a transforma Piaţa Poligon în "Inima culturală a Brăilei", prin amplasarea în zonă a unor statui din bronz care să înfăţişeze patru mari personalităţi ale judeţului nostru. În acelaşi context, PSD-istul vorbea despre încercarea de a segmenta oraşul în 3 mari centre - cultural, istoric şi administrativ. "În primul rând, am dorit să arăt că puterea mea de a imagina proiecte este mare şi foarte mare. Dar vă informez că pe lângă acestea pe care le-am prezentat în urmă cu aproape un an, au mai apărut şi altele între timp şi deja am câteva proiecte noi pregătite acum. Numai că, aceste proiecte, eu le pot imagina, le-am propus, dar ele nu pot fi făcute de mine, cu mine, prin mine. Ele sunt asumate instituţional şi atunci când practicăm rezolvarea lor, depindem de alţii", a declarat Viorel Mortu, dezamăgit că nu a putut implementa ideea legată de amplasarea statuilor deoarece, între timp, a apărut Legea antilegionară care i-a dat planurile peste cap. "De exemplu, am vrut în Piaţa Poligon să pregătim cele patru statui care să fie o emblemă spirituală a Brăilei. A apărut Legea antilegionară, în care vrem sau nu vrem să acceptăm, măcar Nae Ionescu, dacă nu şi alţii sunt implicaţi. Şi atunci, obligatoriu acest proiect nu poate fi deocamdată implementat. Îl pregătisem aproape complet, se şi câştigase licitaţia firmei care să toarne în bronz statuile lui Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Petre Andrei şi Anton Dumitriu", a mai completat acesta. Cât despre cele trei segmente în care ar fi trebuit să funcţioneze oraşul, sursa citată a precizat că un asemenea plan este de durată, că municipiul oricum este structurat de aşa manieră şi că a încercat doar să grăbească această coagulare a ideii sale. Trebuie însă punctat că tot la capitolul Cultură: Festivalul "George Grigoriu", cel de jazz "Johnny Răducanu", "Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării", toate promise la începutul mandatului, dar şi alte evenimente precum târgul de carte sau Simpozionul de sculptură monumentală "Nicăpetre", au avut loc. Un alt punct la care Viorel Mortu s-a ţinut de cuvânt este cel legat de înfiinţarea unei orchestre de cameră la Brăila. Este voba despre Orchestra Simfonică Lyra "George Cavadia". Însă nu poate fi ignorat faptul că, tot în scurtul mandat de preşedinte interimar al lui Mortu, deşi fără o legătură directă, în urma controalelor ISU şi a neregulilor găsite de inspectori, Casa Tineretului a fost închisă, stare în care se găseşte şi în prezent.

Water taxi nu a avut succes. Se încearcă magazinul cu suveniruri

Un alt proiect al lui Viorel Mortu la începutul lui 2015 făcea referire la reinventarea turismului la Brăila. Atunci, fostul şef interimar al CJ anunţa că avea în plan organizarea de plimbări pe Dunăre, în special reluarea cursei Brăila - Galaţi, folosindu-se de Nava "Ovidiu" sau Nava "Borcea". De asemenea, acesta vorbea despre implementarea unui proiect nou: water taxi, unde urmărea o colaborare cu cei care deţin şalupe în Brăila pentru a organiza diferite plimbări pe Dunăre. Întrebat acum ce succes au avut ideile sale, Viorel Mortu s-a arătat destul de dezamăgit. "Am propus cu curaj un tip de turism care se face în occident sau în alte ţări cu turism mai dezvoltat: water taxi. Numai că acest tip de turism nu e agreat. Adică o şalupă a Zonei Libere a stat toată vara cu emblema «De închiriat» şi n-a bătut nimeni la poartă. Cine vrea să facă turism pe Dunăre, face deja pentru că şi-a cumpărat barcă sau o şalupă. Nu ascund faptul că SC «Rocreativ» SRL, creat în urmă cu câţiva ani cu o tematică anume, a fost recalibrat ca problematică, regândit din temelii. Nu am dat curs presiunii pe care o făceau unii să anulăm societatea. Nu am făcut asta şi mă felicit pentru asta. Acum, pusă lumea la treabă putem să avem punct turistic, ofertă turistică viabilă, un viitor magazin de desfacere, putem să avem şi alte forme prin care Brăila poate să fie tentantă turistic", a declarat Viorel Mortu. Acesta a ţinut să sublinieze că proiectul său privind turismul la Brăila nu a picat, ci doar s-a dezvoltat mai încet. "Brăila are ce oferi celor care trec pe aici. De aceea, într-o lună, o lună şi jumătate sunt viabile cel puţin 3 - 4 elemente de noutate în zona turismului. În primul rând, la miezul lunii aprilie, vom avea un punct de informare turistică, dar şi un magazin de suveniruri ale Brăilei. Acest magazin era dorit de ani de zile. Ei, iată, discret, cu o anumită eficienţă a acţiunii, punem la punct acest punct turistic. El va fi în spatele magazinului Vodafone de la fântâna cinetică şi la 15 aprilie când îl vom inaugura, va avea 60 - 70 de tipuri de exponate la vânzare. De la cartoline cu imagini din Brăila, la hărţi, cărţi turistice, albume, suveniruri, magneţi, suveniruri de orice tip care să amintească de Brăila celor care trec pe aici", a mai completat sursa citată. Tot la capitolul Turism, vicele CJ a anunţat că în această primăvară vor fi ridicate 26 de plăci comemorative pe casele unde s-au născut sau au trăit mari personalităţi ale culturii naţionale, dar cu rădăcini în Brăila. Viorel Mortu susţine că nu a renunţat nici la ideea sa legată de turismul ecumenic, a turismului balnear sau a celui pe Dunăre, în Insula Mică a Brăilei, cu precizarea că sunt teme care se vor dezvolta în timp.

Infrastructura şi colaborarea cu primăriile din judeţ

Viorel Mortu amintea la începutul mandatului că are în plan să continue toate proiectele deja începute legate de infrastructură şi că pentru 2015 era prevăzută alocarea a 26 milioane lei numai pe acest segment. Plombări, covoare asfaltice, refaceri de fundaţii, modernizări de drumuri, reabilitări de poduri, toate aceste lucrări, susţine Mortu, au fost începute şi unele încheiate cu succes. "Acei bani au fost cheltuiţi. Anul trecut, investiţiile în infrastructură s-au realizat aproape în totalitate. Dar au existat şi câteva probleme. De exemplu frigul din partea a doua a lunii decembrie. Au fost vreo două zile temperaturi sub 10 grade şi legea spune că staţiile de betoane nu produc bitum în astfel de condiţii. Atunci au picat câteva şantiere care erau pregătite. De asemenea, un alt necaz este că în loc de 5 inşi la Achiziţii am avut un singur om. De aceea s-au făcut plombări şi asfaltări în ultimul an din acest mandat, pentru că atunci am reuşit să dezvoltăm programul. A fost un singur om, ce poţi să faci mai mult?!", a afirmat sursa citată. Cât despre faptul că multe dintre intervenţiile pe infrastructură s-au făcut prin cofinanţare cu localităţile din judeţ, Viorel Mortu s-a arătat încântat de colaborarea cu primarii. "A fost excelentă, însă la nivel de experiment. Primul an. Nu a fost perfectă pentru că şi noi, dar şi primăriile practicam acest tip de colaborare pentru prima dată. Şi au fost câteva mici disfuncţii. Corijabile prin deciziile consilierilor judeţeni şi care totuşi lasă în urmă nişte cheltuieli de ambele părţi, dar care sporesc zestrea comunelor", a afirmat Viorel Mortu. De asemenea, în urmă cu un an de zile, vicele CJ preciza că are în plan să introducă obligatoriu utilizarea unui sistem GPS pentru mijloacele de transport în comun din judeţ. O altă idee care a picat, pentru că "nu s-a dorit", susţine sursa citată.

Proiectele pe Sănătate au "evoluat" în procese

Dacă la începutul anului 2015 Viorel Mortu era destul de încrezător în privinţa proiectelor privind domeniul Sănătate, respectiv, evoluţia lucrărilor de la Spitalul Judeţean Brăila, lucrurile nu prea au mers pe făgaşul anunţat de acesta. Cert este că în ciuda investiţiilor uriaşe din Spital, multe secţii şi echipamente încă zac nefolosite, deoarece administraţia se judecă în prezent cu firmele care au lucrat acolo. "Anul trecut am finanţat proiectele pe sănătate atât cât mi-a permis legea. Fără nicio ambiguitate. Când legea nu mi-a mai permis finanţare nu am mai finanţat. Nu e de glumă! Dar aceste proiecte începute în 2010 - 2011 se vor încheia. Unele dintre ele în curând, în martie - aprilie cum este Maternitatea, altele în vară, altele vor mai continua, dar cu respectul absolut al finanţării. Noi suntem acum în proces cu «Vamed». Vrem să încheiem relaţia cu această firmă care ne-a produs atâtea necazuri. Să preluăm clădirea de la Cardiologie. Să estimăm ce e făcut, ce mai e de făcut, să regândim proiectul şi să-l finalizăm cu altă companie. Orice încercare de a-l finaliza cu firma care l-a adjudecat, cu proiectul pe care l-au propus a fost un eşec. Nimeni nu are voie să se joace cu banul public, în primul rând preşedintele. Şi atunci, tot ce decurge din această lege se aplică. Cum să dau bani către Vamed peste ceea ce scrie în proiect?! Chiar dacă brăilenii nu sunt mulţumiţi că nu se face mai repede chestia asta, pe mine mă interesează şi calea prin care ajung la rezultat", a afirmat Viorel Mortu. De asemenea, sursa citată a mai precizat că pe lângă litigii, în urma intensificării controalelor ISU, a mai apărut un element nou, care duce la completarea tuturor proiectelor legate de spital: montarea unor inele pentru incendiu, la toate obiectivele SJU.

Viorel Mortu anunţă un portofoliu nou de proiecte

Vicepreşedintele CJ Brăila susţine că indiferent dacă nu toate proiectele pe care le anunţa la începutul lui 2015 au fost realizate, asta nu înseamnă că va renunţa la implementarea lor. De asemenea, acest lucru nu l-a împiedicat să demareze şi alte proiecte pe parcursul mandatului, sau să schiţeze câteva pentru 2016. "Anul trecut a fost de identificare, dezvoltare, de scriere a proiectelor şi acum începe dezvoltarea lor. Dar am pus pe rol şi alte proiecte. De exemplu, târgul de carte, care nu era în panoplia de proiecte anunţate iniţial. Şi a fost un foarte bun târg de carte care în primăvară va avea ediţia a doua. De asemenea, de Paşte la Sala Polivalentă, pe platou şi în interior va fi un târg pascal, realizat împreună cu Camera de Comerţ. Este primul de acest tip. Vom aduce foarte multe firme care vor oferi brăilenilor produse de Paşte şi Florii, împreună cu Primăria care se va implica. Vom mai deschide la Brăila o filială de proiecte UNESCO. De asemenea, există o colaborare cu Ministerul de Externe şi Fundaţia Eudoxiu Hurmuzachi cu ofertă pentru românii din Moldova, Ucraina, zona Odessei. Sunt proiecte, colaborări. Doresc ca până în mai să fie viabil Muzeul Umorului. Avem tot ce ne trebuie. Sala «Polivalentă» a devenit polivalentă. Adică acolo se vor juca mai multe sporturi, meciuri de baschet, volei", a declarat Viorel Mortu, amintind totodată şi despre dialogul cu Ministerul Sporturilor legat de realizarea unei baze sportive nautice pe Lacul Blasova.

"Insitituţia la venirea mea era aproape demonizată"

Întrebat de redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" ce notă ar da propriului său mandat de preşedinte interimar al CJ, profesorul Viorel Mortu a explicat că preferă să nu facă acest lucru pentru a nu se afişa într-o postură vulnerabilă sau să se supraestimeze şi să devină o ţintă a ironiilor. "Pentru mine reflexul de a nota, de a evalua este unul natural, firesc. De regulă, sunt extrem de obiectiv şi atunci când notez eu spun că nici nu dau, nici nu iau. Doar evaluez. Măsor. Iar când evaluez munca mea, vrând-nevrând sunt şi puţin subiectiv. E fatalitate! Nu ai cum să nu iei în seamă şi acest lucru. Dar asta nu mă împiedică totuşi să fiu extrem de raţional, lucid şi măsurat în tot ceea ce spun. Funcţie de conjunctură, de nevroza administrativă în care am găsit instituţia, funcţie de ceea ce am reuşit măcar să spun, că drumul este altul decât cel pe care era instituţia, vă dau o veste importantă: nota pe care mi-aş da-o nu e chiar mică", a punctat Viorel Mortu. Şi mergând pe aceeaşi linie, acesta a ţinut să sublinieze câteva dintre problemele cu care s-a confruntat la nivelul instituţiei în timpul cât a fost în vârful acesteia.
"Consider că a fost cel mai greu an dintre anii ce au trecut de la Revoluţie încoace. A fost greu din mai multe motive: în primul rând că a avut 20 de salariaţi implicaţi în procesele fostului preşedinte. În al doilea rând, s-a lucrat fără un vicepreşedinte, deci am fost la conducere doi în loc de trei oameni. Şi în al treilea rând, insitituţia la venirea mea era aproape demonizată. O imagine în cea mai scăzută cotă pe care instituţia a avut-o vreodată. De aceea, pariurile mele au avut un rost special. Scoaterea instituţiei de sub zona bănuielii şi a decredibilizării astfel încât ea să fie privită cu încredere de toţi cei care au relaţii aici, de mass-media, cetăţenii Brăilei, de primar. De asemenea, am ţinut foarte mult la a schimba standardele privind discursul public. Nu se mai putea continua într-un stil care a dus la dezastru. Trebuia altceva. Am dorit un alt stil în şedinţele de Consiliu Judeţean. Am dorit alt limbaj, alt cod de comunicare în relaţie cu presa, cu cetăţenii, dar şi în interior, în relaţia cu directorii, colaboratorii din CJ. Încet - încet s-a conturat o atmosferă de lucru prielnică. S-au realizat câteva chestiuni foarte importante. După opinia mea, instituţia este, să zicem aşa, în curs de aşezare pentru noile proiecte care vor fi pe liniile de finanţare europeană", a conchis ex-preşedintele interimar al CJ.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro