Vestea bună este că România a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, o creştere economică de 5,6%. Este în continuare cel mai mare avans al PIB din UE şi o creştere peste aşteptări – chiar şi peste cele ale Guvernului. Chiar este o veste bună şi ar fi la fel de bine, pentru toţi, dacă ritmul de creştere se va menţine tot acest an, în anii următori şi întotdeauna.
Pe lângă avansul acesta spectaculos al PIB din primul trimestru, există însă şi veşti proaste - chiar dacă nu se prea vorbeşte despre ele. Şi nu puţine. Să le luăm pe rând.
Prima veste proastă: Cheltuielile bugetului general consolidat s-au majorat, în primul trimestru al anului, cu 10,4%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce veniturile au crescut cu doar 7,1%. Şi asta fără să se aplice viitoarele majorări de pensii şi salarii ce ar urma să intre în vigoare din a doua parte a anului.
Următoarea veste proastă: cum era de aşteptat, creşterea economică din primul trimestru se bazează mult pe consum – cifra de afaceri în comerţul cu ridicata a crescut cu 6,2%, iar în comerţul cu amănuntul cu 7,4%. Dar n-ar fi cu adevărat o problemă, dacă avansul consumului nu s-ar baza mai mult pe importuri. Pentru că, în primul trimestru al anului, deficitul comercial – adică diferenţa dintre exporturi şi importuri - a crescut la 2,3 miliarde de euro, fiind cu 361,5 milioane de euro mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu alte cuvinte, am importat în primele 3 luni cu 2,3 miliarde de euro mai multe produse decât am exportat. Şi nu că am fi exportat puţin – în valoare de 15,46 miliarde de euro -, ci doar că am importat mult - în valoare de 17,8 miliarde de euro.
A treia veste proastă: datoria externă a României a crescut în primele trei luni din acest an cu 815 milioane euro faţă de finalul anului trecut, la 93,192 miliarde euro, nivel maxim din februarie 2015, ca urmare a majorării împrumuturilor pe termen scurt pe care le-a făcut statul, potrivit datelor BNR.
Şi tot de la BNR vine şi a patra veste proastă: investiţiile străine directe au scăzut în primul trimestru cu 22%, la 1,07 miliarde euro.
Prin urmare, creşterea economică e bună, dar când mare parte din aceasta se bazează pe consum - ce duce la creşterea importurilor, consum bazat pe creşterea salariilor la stat - dar cu bani din împrumuturi externe, totul pe fondul reducerii investiţiilor străine, nu e tocmai o veste bună. Este ca şi cum trăieşti bine, dar pe baza unui card de credit, nu a ceea ce câştigi de fapt.
Însă vestea cu adevărat proastă este aceasta: în primul trimestru al anului, cheltuielile statului cu investiţiile, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de numai 1,7 miliarde lei, respectiv doar 0,2% din PIB, comparativ cu 4,4 miliarde de lei, respectiv 0,6% din PIB, în primul trimestru din 2016. Mai exact, investiţiile statului în primele trei luni din acest an reprezintă doar o treime din suma de anul trecut, ceea ce înseamnă extrem de puţin. Când creşterea economică se face sacrificând investiţiile, cele care aduc cu adevărat valoare în economie, atunci avansul PIB este aproape degeaba. Iar cine nu înţelege asta, cine nu înţelege că investiţiile statului, mai ales în infrastructură, sunt cele care asigură de fapt creşterea economică pe termen lung şi pe baze sănătoase, înseamnă că se gândeşte doar la avantaje pe termen scurt. Ceea ce, din păcate, face şi guvernul, dar şi o bună parte a populaţiei.
