Pentru cine încă nu și-a dat seama, articolul din ediția de ieri, referitor la efectele secundare secrete, dar benefice, ale vaccinurilor anti-Covid a reprezentat tradiționala păcăleală de 1 aprilie, pe care „Obiectiv - Vocea Brăilei” o face în fiecare an. Evident, vaccinurile anti-Covid nu au acele efecte asupra oamenilor - Pfizer nu te face mai potent, Moderna mai descurcăreț și Oxford/AstraZeneca mai deștept -, deși poate că ar fi fost bine să fie așa. Poate că ar fi stimulat mai mulți oameni să se vaccineze.
Pentru că vaccinul, prin definiție, încă de la descoperirea lui, acum mai bine de 300 de ani, este ceva benefic. Este un element al vieții în sine. Evident, dintotdeauna au existat teorii ale conspirației legate de vaccinuri, de medicamente sau de tehnologie și dintotdeauna aceste teorii au prins suficient încât să aibă publicul lor. De obicei, însă, știința a câștigat, prin însăși efectele benefice ale acesteia asupra umanității.
Cu cât accesul la informație este însă mai facil, cu atât și conspirațiile au căpătat mai mult adepți. Este un fenomen firesc, până la un punct, și e dreptul fiecăruia să creadă ceea ce dorește – inclusiv că Pământul este plat. Cum e dreptul fiecăruia să decidă dacă vrea sau nu să se vaccineze împotriva Covid. Cu toate acestea, din păcate sau din fericire, vaccinarea rămâne la acest moment singura posibilitate științifică de a eradica pandemia. Acesta este efectul real al vaccinurilor. O spun oamenii care se pricep - medicii, oamenii de știință, specialiștii.
Iar vestea venită de la Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor al SUA, potrivit căreia persoanele vaccinate împotriva Covid cu ambele doze nu mai transmit coronavirusul, este una nu doar încurajatoare, ci poate decisivă în cazul unora dintre sceptici. Câți români se vor vaccina, însă, și dacă se va atinge acel prag de 70% din populație rămâne de văzut. Deocamdată, în platforma electronică de vaccinare sunt circa 750.000 de persoane înscrise – cam atâția au fost încă de la deschiderea platformei pentru populația generală. Și, în contextul în care, zilnic, câteva zeci de mii de oameni sunt vaccinați, înseamnă că tot atâția se și înscriu în plus în fiecare zi. Practic, capacitatea de vaccinare – una încă prea mică – este cam aceeași ca și rata de interes. La Brăila, de exemplu, în jur de 8.200 de oameni erau ieri pe listele de așteptare – circa 2,5% din totalul populației județului. Evident, nu toată lumea știe să se înscrie în acea platformă și poate că listele alea de așteptare încă descurajează pe mulți, dar 2,5% înseamnă o rată foarte mică de interes. Poate lucrurile se mai schimbă, odată cu creșterea numărului de vaccinați și a capacității de vaccinare sau odată cu veștile tot mai bune dinspre state care stau mult mai bine la acest capitol – Israel și Marea Britanie.
De fapt, această campanie de vaccinare va reprezenta un uriaș sondaj de opinie– nu doar național, ci și european ori chiar planetar. Va fi un sondaj despre lumea în care trăim și, mai ales, despre lumea în care vom trăi.
