Brăila înregistrează în ultimii ani o rată a şomajului de peste 7%, constant cu două puncte procentuale mai mare decât media pe ţară, de 5%. În timp ce la nivel naţional şi internaţional se caută meseriaşii, oameni cu umăr puternic, diplome puţine şi calificări în meserii dintre cele mai grele, la Brăila taman aceia care deţin acest potenţial îngroaşă rândul şomerilor, dar şi al acelora care se abonează la cursuri pe bani, organizate de diverse instituţii şi companii ce au câştigat finanţări nerambursabile. Practica impusă de finanţatorii internaţionali, gen Comisia Europeană sau Banca Mondială, îndeosebi pe proiectele POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), de a plăti membrii grupului ţintă care urmează un curs a creat un precedent periculos.
Pe de o parte, scriitorii actuali de proiecte, care accesează linii de finanţare ce nu mai prevăd remunerarea cursanţilor, se plâng că au ajuns să fie traşi la răspundere de către posibilii beneficiari ai cursurilor pe care le organizează. Pe de altă parte, la nivel local, s-a format o armată de indivizi abonaţi la cursurile subvenţionate, care în ciuda multitudinii de calificări pe care le au, rămân tot şomeri sau beneficiari de venit minim garantat, adică abonaţi la banii statului.
"În teorie, subvenţiile acestea sunt benefice, numai că au dus la crearea unui precedent, iar oamenii, unii, în loc să se angajeze sau să-şi caute un loc de muncă mai bine plătit, conform noii calificări, au descoperit că această metodă de a urma noi şi noi cursuri este un mijloc de subzistenţă", ne-a declarat Maria Puşcaciu, şefa Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila. Instituţia respectivă a derulat în ultimii ani mai multe proiecte POSDRU, ba chiar, la începutul lunii iulie, s-a confruntat cu un scandal generat de cursanţii de la "Calculatoare", care nu-şi luaseră cei 400 de lei, deşi proiectul prevede ca subvenţiile să fie acordate până în septembrie a.c.
"Ni s-a spus că vom primi subvenţia până la sfârşitul lunii (n.r. -31 iulie). Dacă nu primim banii până atunci, vom rămâne clar fără ei. De aceea ne vom lupta şi suntem pregătiţi să reclamăm peste tot acest caz", declara, pe 8 iulie, Manuela Chiroşcă, una dintre absolventele cursului de operare PC. Cu aceeaşi ocazie, brăileanca susţinea că a mai absolvit şi alte cursuri de acelaşi fel: "Am mai participat şi la alte cursuri, la finalul cărora ni s-au achitat fără probleme subvenţiile". Nicio vorbă despre oportunitatea unei angajări în urma acestor cursuri. În cazul de mai sus, contractul de finanţare menţionează din start faptul că subvenţiile se acordă la finalul proiectului, final preconizat, cu toate cererile de plată, în septembrie a.c.
"Vor doar subvenţiile, nu-i interesează altceva"
O experienţă tristă întâmpină în acest moment organizaţiile care implementează proiecte, dar care nu dau subvenţii pentru cursuri. Noul program de dezvoltare profesională (fostul POSDRU), dar şi granturile norvegiene nu mai prevăd subvenţii eligibile pentru cursanţi, motiv pentru care este de aşteptat ca grupurile ţintă viitoare să fie tot mai subţiri sau greu de adus la cursuri.
"Noi implementăm grantul din fonduri norvegiene Educaţia - Antidotul sărăciei, în cadrul căruia avem cursuri de antreprenoriat, croitorie, tâmplărie, gastronomie, toate nesubvenţionate. Din această cauză, sesizăm că interesul grupului ţintă este foarte scăzut sau inexistent. Deşi oferim în cadrul proiectului şi maşină de cusut, aragaz pentru gătit şi strung, dar şi formare profesională - adică undiţă şi îi învăţăm şi să pescuiască - mulţi ne întreabă de bani, de aceste subvenţii, nu sunt interesaţi decât de subvenţii, nu de dezvoltare personală sau profesională. Nimic nu li se pare motivant, cu excepţia banilor, ei vânează banii şi atât", ne-a declarat Mariana Bâtcă, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia Club Brăila.
În acest moment, în judeţ, încă se mai derulează vreo trei proiecte din vechiul POSDRU, toate cu asemenea subvenţii. Un proiect de amploare, care a dus la alfabetizarea rromilor din mai multe localităţi a fost acela implementat prin Ministerul Educaţiei şi care prevedea suma de 100 de lei pe lună pentru fiecare rrom care-şi continua studiile primare.
"Au fost unii care veneau să ne ceară banii înainte de a veni la şcoală, ca şi cum banii veneau din buzunarul nostru, iar nu de la Banca Mondială sau de la Comisia Europeană. Alţii se înscriau şi de mai multe ori, doar, doar, şi-or primi banii. N-am auzit pe niciunul care să întrebe unde se poate angaja după aceste cursuri", ne-a relatat o profesoară de la Şcoala Gimnazială Şuţeşti.
Sunt şi situaţii în care, datornici sau cu popriri pe conturi, unii vor banii cash, şi nu pe card, eventual înainte de a urma cursul.
"Noi am virat banii în conturi şi le-am solicitat extras de cont, pentru că există posibilitatea ca ei să nu mai recunoască faptul că au luat banii. Nu vor aşa, fiindcă au datorii, iar banca le opreşte automat. Românul este inventiv, a transformat subvenţionarea cursurilor într-un mod de viaţă", a adăugat Maria Puşcaciu, directorul Centrului de Creaţie.
Contribuţia statului, la fel de generoasă
Culmea, în această situaţie, avem şomeri tot mai şcoliţi, mai calificaţi, însă îi avem degeaba. Peste 80% dintre şomerii din judeţ sunt absolvenţi de studii primare, gimnaziale, liceale, şcoli de arte şi meserii. Ceilalţi, universitarii, reprezintă o mică parte dintre persoanele fără loc de muncă. O explicaţie ar fi aceea că în ultimii ani s-au închis marii producători industriali, forţa de muncă specializată a rămas în afara sistemului, iar singurele locuri de muncă disponibile, atât pentru meseriaşi şi necalificaţi, cât şi pentru universitari, sunt acelea în industria uşoară, textilă şi a tricotajelor, ori în servicii şi comerţ. Acest aspect poate fi sesizat şi din cererile celor care vor să se recalifice la Brăila pe banii statului sau să primească bani pentru a frecventa o serie de cursuri. 693 de şomeri au urmat în 2014 cursuri de calificare în meserii precum ospătar, bucătar, cofetar, comunicator în limba engleză, confecţioner textile etc. "Pentru activitatea de formare profesională desfăşurată de AJOFM Brăila în anul 2014 s-a cheltuit, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, suma de 72.141 lei", ne-a comunicat consilier superior Laurenţia Vasilescu, responsabil de relaţia cu mass media în cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila. Cu toate acestea, instituţia locală a urmat specificul naţional şi a investit în recalificarea şi reformarea profesională a şomerilor deja calificaţi, fapt ce nu a dus la un număr spectaculos de angajări, ci mai degrabă la o creştere constantă a ratei şomajului la nivel judeţean.
"În 2015, în evidenţele A.J.O.F.M. Brăila sunt înregistraţi 9.781 şomeri, din care femei erau 3.511 (35,9%), iar bărbaţi 6.270 (64,1%); şomeri indemnizaţi - 1.912 (19,5%) şi 7.869 (80,5%) şomeri neindemnizaţi; şomeri din mediul rural 6.677 (68,3 %) şi 3.104 (31,7 %) din mediul urban. Structura acestora pe niveluri de pregătire s-a prezentat astfel: 82,3 % sunt şomeri cu nivel de pregătire primar, gimnazial şi profesional/şcoală de arte şi meserii; 13,0% cu nivel de pregătire liceal/postliceal şi 4,7 % cu nivel de pregătire universitar", ne-a declarat Monica Bratu, director executiv al AJOFM Brăila.
Un parcurs rapid al ultimelor statistici publice privind situaţia economică din Brăila arată că exporturile au scăzut semnificativ. Scăderea este raportată de la o lună la alta, iar asta reflectă în alţi termeni faptul că a scăzut semnificativ şi cifra de afaceri a întreprinderilor. "Cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie (provenitã atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor cu profil industrial) realizată de un eşantion format din 81 unităţi a fost la începutul lui 2015 în valoare de 74,2 milioane lei şi este mai mică decât cifra de afaceri realizatã la finele lui 2014 cu 30,4 milioane lei, reprezentând o scădere de 29%", ne-a comunicat ec. Anca Constantin, director executiv al Direcţiei Regionale de Statistică Brăila.
Muncitorii necalificaţi sunt cei mai căutaţi
Per total, în 2014 şi 2015, 962 de şomeri (693 din bugetul asigurărilor sociale şi 269 din fonduri europene) au participat sau participă la programe de formare profesională. Dintre aceştia, 735 au absolvit deja, dar numai 200 (din care 80 dintre aceia şcoliţi pe bani europeni) dintre ei şi-au găsit locuri de muncă, iar 185 participă şi în 2015 la cursuri. Curios este că aceştia s-au şcolit pe bani publici în domenii cerute pe piaţa naţională a muncii, iar oferta locală, care a ajuns per total într-un an şi la 5.000 de locuri de muncă, scoase pe rând pe piaţă, era îndeosebi pentru: muncitor necalificat; confecţioner-asamblor articole din textile, vânzător, agent de securitate, sudor, şofer autocamion/maşină de mare tonaj, mecanic agricol, şofer de autoturisme şi camionete, lăcătuş mecanic, lăcătuş construcţii metalice şi navale, lucrător comercial, zidar rosar-tencuitor...şi lista continuă, numai că nimeni nu-şi explică de ce oamenii nu mai muncesc sau nu mai vor să muncească, iar calificaţii se şcolesc în meserii pe care piaţa locală a muncii nu dă nici doi bani.
"Principalele domenii de activitate în care s-au regăsit locurile de muncă vacante au fost următoarele: construcţii; comerţ; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; agricultură; industrie alimentară. Aceasta în contextul în care cei mai mulţi şomeri (28,7% - 2807 persoane) au vârste între 40 şi 49 de ani, 2.201 (22,5%) au vârste între 30 şi 39 de ani, 1.601 (19%) au peste 55 de ani, 1.061 (10,81%), între 50 şi 55 de ani, iar 743 (7,6%) au între 25 şi 29 de ani", a precizat Monica Bratu, director executiv AJOFM Brăila.
Peste 55% dintre salariaţi lucrează în servicii
Potrivit seriilor statistice la nivel local, efectivul de salariaţi estimat la sfârşitul lui 2014 era de 65,7 mii persoane, mai mic cu 0,11% faţă de cel din luna precedentă. Din aceştia, 55,2% se găseau în servicii, 38,7% în industrie şi construcţii (industrie uşoară, confecţii şi construcţii edilitare) şi 6,1% în agricultură, vânătoare, silvicultură şi
pescuit. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna noiembrie 2014 a fost de 1.737 lei, iar cel net de 1.263 lei. La nivel naţional câştigul salarial mediu nominal net realizat la finele lui 2014 a fost de 1.743 lei, cu 500 de lei mai mult decât la noi.
Brăila stă cel mai bine la exporturi: "În 2014, exporturile de mărfuri în judeţul Brăila au înregistrat 35.243 mii euro, devansând importurile cu 20.026 mii euro. În structura exporturilor din 2014 deţin o pondere importantă: Mijloacele de transport (56,7%, n.r. datorită şantierului naval), Metalele comune şi articole din acestea (17,6%, n.r. în urma dezmembrărilor de utilaje), Materiale textile şi articole din acestea (14,3%), Animale vii şi produse animale (5,1%). În structura importurilor (în valoare absolută de 15.217 mii euro) de la finele lui 2014 deţin o pondere importantă: Maşini, aparate, echipamente electrice (34,8%), Materiale textile şi articole din acestea (20,6%), Mijloace de transport (11,1%), Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (8,0%), Metale comune şi articole din
acestea (7,6%)".
