Update 8:50, DNA, Stancu și Moisiu au depus contestații împotriva măsurii arestării la domiciliu, respectiv a cercetării sub control judiciar, în cazul șefului de la Achiziții Publice. Mija este singurul care se conformează măsurii inițiale a Tribunalului Galați, însă DNA solicită, în continuare, arestarea preventivă a tuturor. Potrivit noului Cod de Procedură Penală, instanța se pronunță în cinci zile. Vom reveni.
Măsura arestării la domiciliu, luată de Tribunalul Galaţi în cazul lui Gheorghe Bunea Stancu, încă preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ), şi al întâiului său subaltern, Florin Mija, a intrat în linie dreaptă- până când instanța va decide altfel după soluționarea contestațiilor- în sensul că inculpaţii sunt în colimatorul Biroului de Control Judiciar din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii. Judiciariştii îi caută zilnic acasă, dar şi ori de câte ori situaţia o impune, instanţa o cere sau există o suspiciune că inculpaţii nu ar respecta decizia judecătorilor.
Potrivit deciziei în vigoare, cei doi sunt arestaţi la domiciliu, iar Nicolae Moisiu, şeful Departamentului de Achiziţii Publice din CJ, cercetat sub control judiciar, până la data de 6 septembrie a.c. Obligaţiile vizează interzicerea de a lua legătura cu alţi inculpaţi din dosar, martori sau suspecţi.
"Instanţa obligă inculpaţii (...) să se prezinte în fata organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori sunt chemaţi, să nu comunice cu ceilalţi inculpaţi, suspecţi ori martori", se arată în rezumatul deciziei formulate de către judecători.
Stancu şi Mija consemnaţi la domiciliu, Moisiu nu poate părăsi judeţul
Cu "securea" arestului preventiv deasupra capului, în acelaşi document, instanţa desemnează Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Brăila "ca organ de supraveghere a respectării obligaţiilor şi atrage atenţia inculpaţilor că în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care le revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive". Sub control judiciar, Moisiu are ceva mai multe libertăţi şi nu poate ieşi din judeţ fără încuviinţare.
"Am primit decizia instanţei de judecată, care este definitivă şi irevocabilă, iar Biroul de Control Judiciar (n.r. înfiinţat la 1 februarie a.c., pentru ducerea la îndeplinire a noilor prevederi din Codul de Procedură Penală) aplică procedura în aceste cazuri, în sensul că poliţiştii au obligaţia de a-i verifica periodic pe inculpaţi, o dată la 24 de ore, dar şi de câte ori instanţa o cere sau există suspiciuni că nu se respectă decizia judecătorilor. Cei doi sunt în arest la domiciliu la adresele de reşedinţă şi nu le-au părăsit niciodată până acum (n.r. duminică, 10 august, ora 15.00)", ne-a declarat cms. şef Mircea Vizitiu, inspectorul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila.
Puşi, vineri seara, în libertate, imediat după expirarea ordonanţelor de reţinere, sub avertismentul condiţiilor legislative privind arestul la domiciliu - reglementat de noul Cod de Procedură Penală - Stancu şi Mija sunt izolaţi în casele de domiciliu, ambii în locuri cu nume sau adrese parcă predestinate: Stancu stă în vila de pe strada Rahovei, iar Mija într-un apartament de pe strada Carantinei, în proximitatea imediată a Penitenciarului Brăila, loc în care, de altfel, ieri, încă mai era parcată maşina de serviciu de la CJ.
Prejudiciu patrimonial pentru Consiliul Judeţean
Procurorii DNA, care instrumentează acest dosar de corupţie, au contestat, sâmbătă la aceeași instanță măsura luată de instanţă şi au motivat de ce s-ar impune arestul preventiv.
În consecinţă, DNA, sprijinit pe anumite capete de acuzare şi de DIICOT, a motivat: "Preşedintele şi vicepreşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu şi Florin Mija, s-au folosit de prerogativele conferite de funcţiile deţinute, prejudiciind Consiliul Judeţean şi lezând interesele legitime ale unor firme".
Mai mult, ei "ar fi trebuit să asigure respectarea şi aplicarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte desfăşurarea corectă a procedurilor de achiziţie publică, precum şi gestionarea eficientă a fondurilor instituţiei publice la care erau angajaţi, în acelaşi timp determinând şi producerea unui prejudiciu patrimonial foarte mare în dauna Consiliului Judeţean Brăila".
Prefectura, spectator la răsturnările de situaţie din CJ
În condiţiile în care şi Moisiu are interdicţie de a comunica taman cu opt dintre colegii săi, respectiv cu funcţionarii care sunt cercetaţi în acest caz, nici el nu va putea călca în Consiliul Judeţean. Dincolo de forfota creată de dosarul lui Stancu, oamenii din instituţie trebuie să-şi ia salariile, trebuie să continue activităţile publice curente, motiv pentru care se impune cu celeritate o dispoziţie de înlocuire a capilor CJ aflaţi în furcile caudine ale justiţiei, dar şi numirea unui titular la comanda CJ-ului care să semneze măcar documentele curente ale instituţiei.
În acest sens, l-am căutat pe întâiul reprezentant al Guvernului în teritoriu, prefectul Vasilica Vîlcu, însă domnia sa nu a binevoit a răspunde apelurilor noastre, motiv pentru care l-am abordat pe subprefectul Cătălin Grosu care ştia că decizia nu ajunsese la Prefectură, dar ne-a recomandat s-o contactăm din nou pe Vasilica Vîlcu. Am procedat în consecinţă şi cum nu am avut succes pe mobil, am sunat direct în biroul prefectului. De aici, o voce feminină pe care - păcatul nostru - am confundat-o cu aceea a doamnei prefect ne-a replicat, mai înainte de a-i spune despre ce vrem să vorbim: "Dacă vreţi să vorbiţi despre situaţia de la CJ, luaţi legătura cu purtătorul de cuvânt". Ceea ce am şi făcut.
"Avem serviciu de permanenţă la Prefectură şi până la această oră (n.r.16.00) nu a venit decizia. Instanţa trebuie să ne comunice în 24 de ore. Oricum, noi nu facem decât să luăm act de această decizie, potrivit art. 71 din Legea 215 (n.r. legea administraţiei publice) nu se aplică suspendarea decât în cazul arestului preventiv", ne-a declarat Mircea Tudosie, directorul Cancelariei Prefecturii Brăila.
Adevărat că Legea 215, la articolul 71 nu face referire decât la arestul preventiv, însă, potrivit unor surse judiciare autorizate, în cazuri de acest gen, chiar dacă nu toate actele normative sunt aliniate la noul Cod de Procedură Penală, se poate merge pe două căi: suspendarea de drept sau la ordin. Suspendarea de drept este susţinută de faptul că inculpaţii nu-şi pot exercita atribuţiile de serviciu, iar menţinerea lor în funcţii periclitează activitatea instituţiei, ba chiar împiedică buna desfăşurare a acesteia. Suspendarea la ordin se face la iniţiativa unui înalt funcţionar al statului, respectiv al prefectului, fapt ce stă la mintea cocoşului că nu se va întâmpla vreodată în Brăila atât timp cât prefectul nu catadicseşte să răspundă la telefonul de serviciu, darămite să mai şi semneze vreun document care l-ar viza pe Gheorghe Bunea Stancu.
