Motivul este binecunoscut: nici o campanie electorală nu s-a mai derulat în condiţii de recesiune economică.
Cel mai probabil, toţi candidaţii - indiferent că e Oprescu, Becali, Antonescu, Geoană ori Băsescu - vor avea de dat explicaţii privind soluţiile de ieşire din criză. Chiar dacă funcţia de preşedinte nu este una executivă în România, ci una de mediere între puterile statului, tocmai acest rol poate fi decisiv în determinarea şi aplicarea măsurilor ce trebuie urmate pentru ca efectele scăderii indicatorilor economici să fie atenuate. Aşadar, ca niciodată până acum, candidaţii la Palatul Cotroceni trebuie să vină în faţa alegătorilor cu un program economic, deşi nici unul dintre ei nu reprezintă (oficial vorbind) un partid. Asta nu-i va împiedica să verse cornul abundenţei şi să descrie cu lux de amănunte laptele şi mierea pe care o au de oferit. Rămâne ca electoratul să se convingă de seriozitatea fiecăruia.
Un alt subiect de campanie va fi referendumul pentru restructurarea Parlamentului. Lansarea acestei teme vizează, ca prim rol, stimularea oamenilor să vină la vot, mai ales că procedura a fost simplificată şi votarea se va desfăşura, dacă va fi de acord şi Curtea Constituţională, în aceleaşi secţii unde se va ţine scrutinul prezidenţial. Ideea reducerii Legislativului la o singură cameră şi, implicit, a micşorării numărului aleşilor pe motive birocratice şi economice a avut întotdeauna priză la populaţie. Trebuie spus doar că, în cazul unui rezultat favorabil, tocmai parlamentarii vor fi aceia care trebuie să opereze schimbarea în textul legii, după care va urma un nou referendum - pentru că se modifică mai multe prevederi din Constituţie. Viitorul preşedinte va trebui să convingă alegătorii că va şti să menţină echilibrul în tot acest proces îndelungat.
Evident, nu în ultimul rând viitorul preşedinte va trebui să se implice într-un fel sau altul în rezolvarea crizei politice. Declanşarea ei, indiferent cine pe cine se acuză pentru asta, a dezamăgit populaţia, iar reacţia previzibilă va fi absenteismul în secţiile de vot.
Cel mai probabil, toţi candidaţii - indiferent că e Oprescu, Becali, Antonescu, Geoană ori Băsescu - vor avea de dat explicaţii privind soluţiile de ieşire din criză. Chiar dacă funcţia de preşedinte nu este una executivă în România, ci una de mediere între puterile statului, tocmai acest rol poate fi decisiv în determinarea şi aplicarea măsurilor ce trebuie urmate pentru ca efectele scăderii indicatorilor economici să fie atenuate. Aşadar, ca niciodată până acum, candidaţii la Palatul Cotroceni trebuie să vină în faţa alegătorilor cu un program economic, deşi nici unul dintre ei nu reprezintă (oficial vorbind) un partid. Asta nu-i va împiedica să verse cornul abundenţei şi să descrie cu lux de amănunte laptele şi mierea pe care o au de oferit. Rămâne ca electoratul să se convingă de seriozitatea fiecăruia.
Un alt subiect de campanie va fi referendumul pentru restructurarea Parlamentului. Lansarea acestei teme vizează, ca prim rol, stimularea oamenilor să vină la vot, mai ales că procedura a fost simplificată şi votarea se va desfăşura, dacă va fi de acord şi Curtea Constituţională, în aceleaşi secţii unde se va ţine scrutinul prezidenţial. Ideea reducerii Legislativului la o singură cameră şi, implicit, a micşorării numărului aleşilor pe motive birocratice şi economice a avut întotdeauna priză la populaţie. Trebuie spus doar că, în cazul unui rezultat favorabil, tocmai parlamentarii vor fi aceia care trebuie să opereze schimbarea în textul legii, după care va urma un nou referendum - pentru că se modifică mai multe prevederi din Constituţie. Viitorul preşedinte va trebui să convingă alegătorii că va şti să menţină echilibrul în tot acest proces îndelungat.
Evident, nu în ultimul rând viitorul preşedinte va trebui să se implice într-un fel sau altul în rezolvarea crizei politice. Declanşarea ei, indiferent cine pe cine se acuză pentru asta, a dezamăgit populaţia, iar reacţia previzibilă va fi absenteismul în secţiile de vot.
