Popeni, judetul Vaslui, Romania. Un sat ca oricare altul. Un loc pierdut intr-o tara care inca nu si-a gasit reperele. Banuiesc faptul ca stiti despre ce e vorba. Si mai cred ca lui Vladimir Nabokov, autorul celebrului roman "Lolita", i-ar sta mintea in loc daca ar sti ce stiti dumneavoastra: faptul ca in Romania, in mileniul III, fete de 9 ori 12 ani isi vind trupul pentru citeva eugenii. Copile de virsta gimnaziului se dau ofranda pentru o mina de dulciuri unor mosnegi de 80 de ani. Se lasa siluite de obsedatii unei comunitati debusolate. Cartea lui Nabokov a fost interzisa la vremea ei, in citeva tari. Din pacate, realitatea nu poate fi interzisa in Romania. Si nici nu poate fi negata: in evidentele medicilor vasluieni se afla zece persoane bolnave de sifilis, din care patru fete cu virste cuprinse intre 11 si 16 ani, patru adolescenti cu virste intre 14 si 18 ani, precum si doi batrini de 70, respectiv 80 de ani. Lolitele din Popeni au devenit focare de infectie in sat, imprastiind boala clientilor lor.
Sincer, nu aveam nici un chef sa scriu un text pe aceasta tema, insa gindul ca localitatea vasluiana Popeni nu este o exceptie m-a determinat sa dau drumul cuvintelor. In fond, starea satului romanesc este o nebuloasa pentru autoritati, iar constiinta existentei celor "doua Romanii" devine vizibila doar in momente electorale, atunci cind, profitind de lipsa de informatie si de educatie a majoritatii oamenilor de la sate, guvernantii isi arunca prin gospodarii pomana cincinala, sperind ca nada sa le umple navodul cu voturi. Pina atunci insa, retelele de trafic de carne vie isi cauta linistite victimele cel mai adesea in mediul rural, acolo unde miracolul telenovelistic al evadarii intr-o lume plina de bani usor de facut este inca o ispita usor de indus. Promiscuitatea in care s-au cufundat multe din comunitatile rurale este, cred, consecinta lipsei unor programe nationale majore de educatie si dezinteresul cutremurator al clasei politice fata de problemele taranilor.
Stiu, nu-i nimic senzational aici. Acestea sint, la urma urmei, problemele pe care le are toata Romania: lipsa unor programe coerente in tot soiul de domenii si dezinteresul clasei politice fata de alegatori. Ba, mai mult, paralela intre Romania si Popeni se poate pastra pina la final, acolo unde ne asteapta o intrebare: inraiti, saraciti si pervertiti, cit de jos sintem dispusi sa ne coborim si cit de ieftin sintem dispusi sa ne vindem? Sau e prea mult daca va cer sa va imaginati ca in fiecare roman se ascunde o tarancuta de 9 ani?
Sincer, nu aveam nici un chef sa scriu un text pe aceasta tema, insa gindul ca localitatea vasluiana Popeni nu este o exceptie m-a determinat sa dau drumul cuvintelor. In fond, starea satului romanesc este o nebuloasa pentru autoritati, iar constiinta existentei celor "doua Romanii" devine vizibila doar in momente electorale, atunci cind, profitind de lipsa de informatie si de educatie a majoritatii oamenilor de la sate, guvernantii isi arunca prin gospodarii pomana cincinala, sperind ca nada sa le umple navodul cu voturi. Pina atunci insa, retelele de trafic de carne vie isi cauta linistite victimele cel mai adesea in mediul rural, acolo unde miracolul telenovelistic al evadarii intr-o lume plina de bani usor de facut este inca o ispita usor de indus. Promiscuitatea in care s-au cufundat multe din comunitatile rurale este, cred, consecinta lipsei unor programe nationale majore de educatie si dezinteresul cutremurator al clasei politice fata de problemele taranilor.
Stiu, nu-i nimic senzational aici. Acestea sint, la urma urmei, problemele pe care le are toata Romania: lipsa unor programe coerente in tot soiul de domenii si dezinteresul clasei politice fata de alegatori. Ba, mai mult, paralela intre Romania si Popeni se poate pastra pina la final, acolo unde ne asteapta o intrebare: inraiti, saraciti si pervertiti, cit de jos sintem dispusi sa ne coborim si cit de ieftin sintem dispusi sa ne vindem? Sau e prea mult daca va cer sa va imaginati ca in fiecare roman se ascunde o tarancuta de 9 ani?
