Tudorel Toader, ministrul Justiţiei din partea ALDE în guvernarea actuală, va rămâne probabil în istorie drept unul dintre cele mai nocive personaje pentru Justiţie dintre toţi cei care au ocupat această înaltă funcţie de demnitate publică în ultimii 30 de ani. A făcut jocul tuturor celor din vârful Puterii care au avut un interes în a controla, în a submina ori măcar în a şicana Justiţia, a trecut peste principii, peste recomandările Comisiei de la Veneţia, peste cele ale GRECO, peste avertismentele Comisiei Europene, ale Parlamentului European, ale tuturor instituţiilor cu atribuţii în respectarea principiilor de drept europene şi nu numai.
Acest sinistru ministru al Justiţiei, „făptaşul”, iniţiatorul ori susţinătorul de drept sau indirect al multor nelegiuiri legate de atacul asupra independenţei Justiţiei, dar mai ales a celebrei legi a recursului compensatoriu, prin care au fost eliberaţi din puşcării, mai devreme, mii şi mii de infractori periculoşi, pe motiv de condiţii grele de detenţie, un executant al tuturor ordinelor venite de la toţi penalii de la Putere, a căpătat dintr-odată curaj. Tudorel Toader, renegat până şi de proprii studenţi la drept, lasă impresia că a schimbat macazul, tocmai acum, când liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că ar vrea să-l remanieze. Tudorel Toader pare că l-au apucat acum principiile morale, pare că şi-a regăsit coloana vertebrală, pierdută de mult, pare chiar că are conştiinţă! Dintr-odată, când i se apropie remanierea de os, a devenit curajos.
Aiurea! Conştiinţa lui Toader are de fapt un nume – pe care l-a avut mereu, de când e în funcţie: Călin Popescu Tăriceanu. Tudorel Toader face acum jocul lui Tăriceanu, care se visează direct viitorul preşedinte al României. Nici măcar nu are dubii în sensul acesta, după cum singur declara recent. Doar că, pentru asta, are nevoie de susţinerea PSD. De fapt, are nevoie ca PSD să nu aibă un candidat la alegerile prezidenţiale din această toamnă şi să-l susţină direct pe el. Tăriceanu crede că, dacă va fi candidatul comun al PSD-ALDE, va ajunge direct la Palatul Cotroceni. Iar pentru a-şi atinge scopul, îl ţine în şah pe Liviu Dragnea cât de mult poate, cu noile ordonanţe pe Justiţie, prin intermediul lui Tudorel Toader. De aici şi „lipsa urgenţei”. Pentru că, în calculele şi jocurile politice, Tăriceanu este chiar mai periculos decât Liviu Dragnea.
