“E noapte în Madagascar şi toată jungla face nani...”.
500 de bilete vândute pentru un tren cu un singur vagon. S-a întâmplat luni, 10 septembrie, pentru Trenul Regio 8386 de pe ruta Mangalia - Constanţa. Călătorii s-au revoltat şi au împiedicat garnitura (ce pompos sună!) să plece din staţie. Nervi, scandal, poliţie şi, într-un final, după ceva aşteptare, un tren suplimentar care a rezolvat problema. De ce nu s-o fi gândit CFR din prima să mai agaţe la locomotivă măcar încă un vagon, nu ştiu să vă spun. Cel mai probabil pentru că îi doare fix în cot. Banul să iasă, în rest Dumnezeu cu mila! Iar la CFR lipitorile cu gulere albe au supt, în toţi anii ăştia de la revoluţie încoace, miliarde, gaura lăsată în bugetul de stat fiind incomensurabilă şi irecuperabilă. Tunuri de înaltă clasă s-au dat pe calea ferată şi singurii care au plătit pentru ele au fost călătorii. Drept dovadă, cel mai recent raport privind performanţa infrastructurii feroviare în Europa plasează România pe ultimul loc, studiul luând în calcul trei componente: siguranţa, calitatea şi frecvenţa folosirii acestui tip de transport. De ce ocupăm locul acesta? Simplu: 8 din 10 locomotive aflate în exploatare au nevoie de reparaţii urgente şi pentru un necesar onorabil ar mai fi nevoie de circa 250, dintr-un parc de 1.200 de vagoane, CFR poate folosi doar puţin peste 700, majoritatea din anii '70 (câteva sute nici măcar modernizate), la care se adaugă infrastructura la pământ, şine rupte şi uzate, ceea ce conduce, în final, la o viteză medie de deplasare pe calea ferată de sub 50 km/h. Cu alte cuvinte, cam ca pe la 1900, doar că mult mai înghesuit.
Practic, recunosc şi oficialii, din 2011 şi până acum CFR Călători nu a alocat nici măcar 1 leu pentru achiziţia de material rulant (nu că până în 2011 s-ar fi rupt), iar puţinele reparaţii şi modernizări care s-au făcut nu sunt suficiente. Bine că a crescut constant preţul biletelor, că au ajuns ca pe distanţele mai mari să le depăşească pe cele de avion!
De exemplu, un bilet Brăila- Bucureşti costă fix 60 lei, dus - întors 120 lei, adică exact 10% din salariul minim pe economie. Ce primeşti de banii aceştia? Nu ştiu când aţi călătorit ultima dată cu trenul, aşa că vă povestesc eu. Cu 60 de lei îţi cumperi peste 4 ore de disconfort, ba uneori, în condiţii speciale (sărbători, vacanţe, şosele înzăpezite) chiar peste 4 ore de adevărat calvar. Vagoanele de pe ruta Galaţi – Bucureşti Nord (cel puţin eu de câte ori am circulat de asta am avut parte) sunt toate supraetajate, iar pe criterii pe care încă nu le-am înţeles, pentru Brăila se dau bilete doar în compartimentul superior. Prima senzaţie când intri este de sufocare - întotdeauna este supraaglomerat, locul este extrem de strâmt, nu există zonă de bagaje, vagoanele acestea fiind de navetişti au doar un raft minuscul în care încape cel mult un rucsac de dimensiune medie. Genţi de voiaj, valize, sacoşe... toate se aşază la picioare şi pe culoar. Adăugaţi şi nişte banchete înguste (persoanele mai corpolente chiar au o problemă), înghesuite şi dure, complet neconfortabile şi tabloul e complet. Despre întârzieri, sunt atâtea glume celebre, că nu mai insist. Ce-i drept, vagoanele sunt curăţele, au prize pentru telefon, chiar şi aer condiţionat. Dar în claia aia de oameni, mirosuri şi bagaje cu greu mai simţi răcoarea. Iar cu tavanul care, dacă eşti un pic mai înalt îţi atinge ceafa... be happy! CFR vă urează o călătorie plăcută!
Iar asta nu se întâmplă doar pe Regionala Galaţi, ci în toata ţara.
Cum răspunde directorul CFR Călători la toate aceste nemulţuri? Simplu: „Cui nu-i convine să ia microbuzul ori taxiul. Vina e a studenţilor care au primit gratuitate”. Un răspuns tipic de funcţionar impertinent. Un răspuns după care s-a croit parcă şi comunicatul de presă de luni: „La trenul Regio 8386 s-a înregistrat un număr sporit de călători, deoarece unii dintre ei şi-au amânat data de plecare din 9 în 10 septembrie”. Cu alte cuvinte, călătorii sunt de vină. Călătorii, studenţii, greua moştenire, extratereştrii, statul perpendicular. Aşa e, mă băieţi, voi chiar n-aveţi vreo vină! Noi suntem proşti că de atâţia ani tot înghiţim şi-o fredonăm pe calea ferată cu Trupa “Marfar”: “Las-o, băi, las-o. Las-o, bă, că merge-aşa, ne-am obişnuit cu ea!”.
Ce brodeală! CFR chiar este oglinda perfectă a acestor versuri, dar şi a bătăii de joc, a nepăsării şi a nesimţirii, a distrugerii şi furtului în masă, practic a deraierii unei ţări întregi.
Luni n-a plecat un tren dintr-o gară! Următorul când şi unde va mai fi oprit?
