Spre deosebire de Bucuresti, unde soferii se pling ca fac ore intregi ca sa se deplaseze pe citiva kilometri, Braila inca sta destul de bine din punct de vedere al traficului rutier. Zilele trecute, am facut un experiment, cu cronometrul in mina. Am constatat ca una dintre cele mai solicitate artere, Calea Calarasilor, se poate parcurge in circa 7 minute, de la Tribunal pina la capatul liniei 4. Asta atit la 12.30, cind se presupune ca traficul e mai putin aglomerat, cit si in jurul orei 16.00, cind iese lumea de la serviciu. Timpul este destul de bun, insa nu trebuie uitat ca pe Calarasi soferii au la dispozitie doua benzi. Pe strazi mai inguste, cum ar fi Scolilor sau Grivitei, traficul se aglomereaza destul de tare, la orele de virf, insa nu atit de mult cit sa se poata spune ca apar blocaje greu de depasit.
In concluzie, circulam multumitor, la ora actuala. Peste citiva ani, insa, lucrurile ar putea lua un aspect dramatic si la Braila. Iar asta fiindca parcul auto creste continuu, in timp ce autoritatile locale nu au nici o strategie de fluidizare a traficului.
Administratia Cibu n-a reusit sa intocmeasca un studiu de trafic
Pina la final de mandat, administratia Cibu nu a reusit sa-si atinga un scop propus in urma cu patru ani. Dupa cum ne-a marturisit viceprimarul Lucian Tilea, dupa alegerile din 2004, pe agenda alesilor figura, printre altele, si necesitatea intocmirii unui studiu de circulatie pentru municipiul Braila. "Realizarea acestuia a fost programata pina cel tirziu trimestrul IV, al anului 2007. Termenul a fost depasit, iar studiul nu exista. Nici macar nu a fost comandat", ne-a declarat Tilea. De ce? Din cite se vede, nu este considerat o prioritate de catre responsabilii de la Primarie. Viceprimarul Tilea spune ca, din punctul sau de vedere, un studiu de trafic este absolut necesar, dar ca insistentele sale pe aceasta tema au ramas fara ecou. Tilea argumenteaza, de exemplu, ca fara o parere avizata, de expert, semaforizarea citorva intersectii, pe care o cere insistent AutoritateaTeritoriala de Ordine Publica (ATOP), ar putea mai mult sa incurce decit sa ajute.
ATOP solicita sa se monteze semafoare la intersectiile Calea Galati cu Str. Grivitei, Calea Calarasilor cu Vadul Spitalului, Calea Galati cu B-dul Cuza, B-dul Independentei cu Calea Calarasilor, B-dul Cuza cu Calea Calarasilor. "Cine spune ca semaforizarea acestor intersectii ar duce la fluidizarea traficului? Poate un sens giratoriu ar fi mai bun, in anumite zone. Doar o firma specializata, cu experienta in domeniu, poate stabili cu exactitate unde trebuie semafor si unde nu. Dar, cum noi nu avem inca un studiu de trafic, vom da satisfactie celor de la ATOP si vom semaforiza, pina in iunie sau iulie, cel tirziu, intersectiile mentionate de ei", ne-a declarat Lucian Tilea.
Masinile se inmultesc, iar proiectele de infrastructura abia se contureaza
Marea provocare a viitorului este inmultirea masinilor. La inceputul anului 2007, in judetul nostru erau inregistrate 54.680 autovehicule inmatriculate si 76.898 conducatori auto. Intre timp, parcul auto a crescut cu citeva mii de unitati si, in contextul in care se presupune ca economia se va dezvolta continuu, din moment ce am aderat la UE, achizitionarea de masini isi va mentine tendinta ascendenta. Iar daca infrastructura nu va tine pasul, peste citiva ani vom vedea cum autoturismele nu mai pot incapea pe strazi. Studiul de trafic ar putea indica si programe concrete de infrastructura: ce carosabil ar trebui largit, unde e necesara amenajarea de parcari etajate, unde trebuie impuse restrictii de circulatie, etc. Solutiile de fluidizare a traficului in centru sint cu atit mai dificile cu cit aceasta zona este ca un arc de cerc inconjurat de Dunare, deci posibilitatea construirii unei centuri de sprijin este virtual imposibila.
Deocamdata, pina sa isi dea expertii cu parerea ce trebuie facut, Primaria a demarat un proiect de infrastructura destul de important, legat de reabilitarea Bulevardului Dorobantilor, o artera ocolita in prezent, din cauza starii precare a carosabilului. Surse din cadrul Primariei ne-au informat ca se fac demersuri pentru obtinerea unei finantari de circa 40 milioane de euro, din partea Uniunii Europene, pentru acest proiect despre care nu se stie, insa, cind va fi pus efectiv in practica. Un program similar vizeaza si Str. Grivita, care ar trebui largita astfel incit sa beneficieze de cite o banda in plus, pe ambele sensuri de mers.
In concluzie, observam ca numarul masinilor creste de la an la an, iar Braila nu are o viziune clara pentru fluidizarea traficului rutier, pe viitor. Exista, doar pe hirtie, citeva proiecte de infrastructura, despre care nu stim exact cind vor incepe si cind se vor termina. Sa nu ne miram, asadar, daca peste citiva ani, in Braila se va circula cum se circula acum in Bucuresti, iar un drum cu masina, de la periferie pina in centru, va dura o ora, o ora si ceva!
In concluzie, circulam multumitor, la ora actuala. Peste citiva ani, insa, lucrurile ar putea lua un aspect dramatic si la Braila. Iar asta fiindca parcul auto creste continuu, in timp ce autoritatile locale nu au nici o strategie de fluidizare a traficului.
Administratia Cibu n-a reusit sa intocmeasca un studiu de trafic
Pina la final de mandat, administratia Cibu nu a reusit sa-si atinga un scop propus in urma cu patru ani. Dupa cum ne-a marturisit viceprimarul Lucian Tilea, dupa alegerile din 2004, pe agenda alesilor figura, printre altele, si necesitatea intocmirii unui studiu de circulatie pentru municipiul Braila. "Realizarea acestuia a fost programata pina cel tirziu trimestrul IV, al anului 2007. Termenul a fost depasit, iar studiul nu exista. Nici macar nu a fost comandat", ne-a declarat Tilea. De ce? Din cite se vede, nu este considerat o prioritate de catre responsabilii de la Primarie. Viceprimarul Tilea spune ca, din punctul sau de vedere, un studiu de trafic este absolut necesar, dar ca insistentele sale pe aceasta tema au ramas fara ecou. Tilea argumenteaza, de exemplu, ca fara o parere avizata, de expert, semaforizarea citorva intersectii, pe care o cere insistent AutoritateaTeritoriala de Ordine Publica (ATOP), ar putea mai mult sa incurce decit sa ajute.
ATOP solicita sa se monteze semafoare la intersectiile Calea Galati cu Str. Grivitei, Calea Calarasilor cu Vadul Spitalului, Calea Galati cu B-dul Cuza, B-dul Independentei cu Calea Calarasilor, B-dul Cuza cu Calea Calarasilor. "Cine spune ca semaforizarea acestor intersectii ar duce la fluidizarea traficului? Poate un sens giratoriu ar fi mai bun, in anumite zone. Doar o firma specializata, cu experienta in domeniu, poate stabili cu exactitate unde trebuie semafor si unde nu. Dar, cum noi nu avem inca un studiu de trafic, vom da satisfactie celor de la ATOP si vom semaforiza, pina in iunie sau iulie, cel tirziu, intersectiile mentionate de ei", ne-a declarat Lucian Tilea.
Masinile se inmultesc, iar proiectele de infrastructura abia se contureaza
Marea provocare a viitorului este inmultirea masinilor. La inceputul anului 2007, in judetul nostru erau inregistrate 54.680 autovehicule inmatriculate si 76.898 conducatori auto. Intre timp, parcul auto a crescut cu citeva mii de unitati si, in contextul in care se presupune ca economia se va dezvolta continuu, din moment ce am aderat la UE, achizitionarea de masini isi va mentine tendinta ascendenta. Iar daca infrastructura nu va tine pasul, peste citiva ani vom vedea cum autoturismele nu mai pot incapea pe strazi. Studiul de trafic ar putea indica si programe concrete de infrastructura: ce carosabil ar trebui largit, unde e necesara amenajarea de parcari etajate, unde trebuie impuse restrictii de circulatie, etc. Solutiile de fluidizare a traficului in centru sint cu atit mai dificile cu cit aceasta zona este ca un arc de cerc inconjurat de Dunare, deci posibilitatea construirii unei centuri de sprijin este virtual imposibila.
Deocamdata, pina sa isi dea expertii cu parerea ce trebuie facut, Primaria a demarat un proiect de infrastructura destul de important, legat de reabilitarea Bulevardului Dorobantilor, o artera ocolita in prezent, din cauza starii precare a carosabilului. Surse din cadrul Primariei ne-au informat ca se fac demersuri pentru obtinerea unei finantari de circa 40 milioane de euro, din partea Uniunii Europene, pentru acest proiect despre care nu se stie, insa, cind va fi pus efectiv in practica. Un program similar vizeaza si Str. Grivita, care ar trebui largita astfel incit sa beneficieze de cite o banda in plus, pe ambele sensuri de mers.
In concluzie, observam ca numarul masinilor creste de la an la an, iar Braila nu are o viziune clara pentru fluidizarea traficului rutier, pe viitor. Exista, doar pe hirtie, citeva proiecte de infrastructura, despre care nu stim exact cind vor incepe si cind se vor termina. Sa nu ne miram, asadar, daca peste citiva ani, in Braila se va circula cum se circula acum in Bucuresti, iar un drum cu masina, de la periferie pina in centru, va dura o ora, o ora si ceva!
