Fac "legea" în familie cu pumnul. Împrăştie teroare şi aduc pe marginea prăpastiei soţii, mame sau copii. Cei violenţi sunt de obicei bărbaţii şi, în majoritatea cazurilor, alcoolul este principalul vinovat.
Amploarea "grozăviilor" pe care le trăiesc unele familii este scoasă în evidenţă de numărul în creştere al ordinelor de protecţie pe care au ajuns să le ceară cei ce se tem că soţul, concubinul sau chiar propriul copil le va aduce sfârşitul. În 2015, la instanţă au fost aproape 60 de cereri pentru ordine de protecţie, creşterea fiind alarmantă faţă de 2012. Dacă unele victime suportă teroarea, pe motiv că nu au unde se refugia împreună cu copiii, altele fug de acasă şi stau pe la rude. Sunt şi cazuri în care merg să ceară ajutor autorităţilor şi ajung în centre de protecţie, unde pot duce o viaţă cât de cât normală alături de copii. Psihologii avertizează că dincolo de vânătăi, fracturi sau coaste rupte, traumele provocate de părinţii violenţi se răsfrâng direct asupra copiilor, care ajung să fie marcaţi de scenele de groază trăite în familie.
După modelul altor ţări, începând cu anul 2012, s-a reglementat şi în legislaţia românească "ordinul de protecţie", prin modificarea actului normativ cadru din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei. Persoanele agresate sau care se simt ameninţate au posibilitatea de a cere în instanţă ordin de protecţie. Dacă în 2012, la Judecătoria Brăila au fost înregistrate 13 asemenea cereri, în anul 2015 numărul a înregistrat o creştere importantă, fiind de patru ori mai mare. Potrivit datelor furnizate de Judecătoria Brăila, din cele 13 astfel de cauze aflate pe rol, în 2012, doar 6 au fost admise iar 5 respinse, faţă de celelalte două fiind date alte soluţii. În 2013, s-a înregistrat o creştere a solicitărilor privind ordinele de protecţie, fiind vorba despre 24, din care 15 au fost admise. Creşteri semnificative au fost şi în următorii ani. În 2014, cauzele din instanţă au ajuns la 35, dintre care 17 au fost admise. Recordul a fost atins în anul 2015, când s-au înregistrat la Judecătoria Brăila 55 de cereri pentru ordine de protecţie. Dintre acestea, 22 au fost admise iar 20 respinse, în cazul celorlalte 13 fiind date alte soluţii.
Judecătorii au spus că, în general, femeile sunt cele care cer ordinele de protecţie, însă, în unele situaţii se mai răzgândesc. Au fost situaţii când o persoană a cerut să fie ţinut soţul la distanţă, asta pentru că devenea violent la băutură, însă apoi chiar femeia îl ierta. Se gândea la faptul că, atunci când nu bea, nu era chiar aşa rău. Astfel, la instanţă au fost înregistrate două cereri de revocare a ordinelor de protecţie, una în 2013 şi alta în 2015, dintre care una a fost admisă, iar cealaltă respinsă.
Agresori şi victime. Copiii, victime sigure
Cazurile de violenţă în familie sunt monitorizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC). Multe dintre victime dau alarma fie prin "telefonul copilului", fie direct la instituţie sau cer ajutor la primăriile din localităţile de domiciliu, fiind apoi identificate formele de protecţie. Centrele pentru protecţia victimelor violenţei în familie din cadrul DGASPC sunt din ce în ce mai căutate de persoanele care nu mai pot suporta violenţa. Nu toate persoanele agresate ajung să facă plângere la poliţie, astfel încât toţi bătăuşii să fie pedepsiţi conform legii.
Potrivit situaţiei statistice puse la dispoziţie de reprezentanţii instituţiei, în anul 2015, la categoria agresori sunt incluse 65 de persoane, dintre care 39 sunt din mediul urban şi 26 din rural, cei mai mulţi, respectiv 38, fiind de sex masculin. Ca vârste, cei mai mulţi dintre agresori sunt incluşi la categoria 26-35 de ani, fiind vorba despre 25 persoane, pe locul doi fiind grupa de vârstă 18-25 de ani (21 agresori). Persoanele puse pe făcut dreptate cu pumnul sunt multe fără ocupaţie şi fără studii, însă din listă nu lipsesc nici cei care au liceul (13 persoane) sau studii superioare (doi agresori).
Cele mai multe dintre agresiuni au avut loc, anul trecut, în locuinţa închiriată (28 cazuri), pe locul doi fiind locuinţa familiei de origine a victimei (13 cazuri). În ceea ce priveşte relaţia agresorului familial cu victima violenţei în familie, situaţia statistică arată că, în 37 de cazuri, agresorul este chiar părintele, victimă fiind fiul sau fiica. Au fost şi 5 cazuri când agresiunea s-a înregistrat între soţ şi soţie, precum şi 9 cazuri când relaţia era de concubinaj. În alte 13 cazuri, victima a fost părintele iar agresorul era chiar fiul sau fiica.
În situaţia statistică întocmită în 2014, numărul agresorilor se ridică la 162, dintre care 114 bărbaţi şi 48 femei. Cei mai mulţi - aproape 100 - provin din mediul rural. Ca grupe de vârstă, în anul 2014, predomină cei între 18 şi 25 de ani (76 agresori - 54 bărbaţi şi 22 femei), pe locul al doilea fiind cei între 26 şi 35 de ani (40 de agresori, majoritatea bărbaţi). Printre bătăuşii din 2014 se numără şi 10 persoane cu studii superioare, dintre care 7 femei şi 3 bărbaţi.
Potrivit situaţiei DGASPC, ca victime, în 2015 au fost 134 de persoane, cele mai multe fiind copii. Astfel, este vorba despre 9 cazuri de micuţi sub un an, care au fost agresaţi de părinţi, 18 cazuri de copii între 1-2 ani, 33 cazuri copii între 3-6 ani şi 17 - copii între 7 şi 9 ani. Printre victime sunt şi adolescenţi sau tineri, cu vârste între 14 şi 35 de ani, fiind vorba despre 25 de persoane.
În 2014, numărul victimelor a fost şi mai mare, respectiv 232, cele mai multe fiind tot în rândul copiilor. Au fost 30 de micuţi sub un an agresaţi, alţi 150 dintre cei bătuţi având vârste între 1-13 ani.
Luate la bătaie, ameninţate cu moartea şi nevoite să fugă de acasă cu tot cu copii
De căsnicii de coşmar au avut parte două femei, care sunt acum în centrul de protecţie a victimelor violenţei în familie "Speranţa", deschis recent. Ele sunt împreună cu cei doi copilaşi, o fetiţă de 9 ani şi un băieţel de un an şi 4 luni.
Una dintre femei este din Ciocile, are 33 de ani, şi a ajuns la centru în luna octrombrie, după cum ne-a spus chiar ea. Georgiana a povestit că soţul o bătea crunt, când consuma alcool, iar asta se întâmpla frecvent. "Nu am plecat, am stat şi am suportat, mă gândeam că nu am unde să mă duc. Am băiatul de 1 an şi 4 luni, l-am luat acum cu mine. Mai am o fată de 4 ani, a rămas cu mama. Nu mai puteam trăi, era din ce în ce mai rău, eu acasă la el nu mă mai întorc. Am stat iniţial cu părinţii, apoi ni s-a dat o casă. Soacra spunea că este băiatul ei, nu mă apăra pe mine. Bărbatul bea şi apoi mă bătea şi îmi zicea că nu aduc bani, tot pentru băutură vroia. Am mai fost plecată, tot din cauza bătăilor, dar m-a sunat şi a zis să mă întorc acasă, a spus că nu mă mai bate. Am venit şi totul a fost la fel, nu am mai suportat", a povestit femeia, care îşi ţinea băieţelul în braţe. Prin acelaşi coşmar a trecut şi o femeie de 48 de ani, din Lanurile. Ea a povestit că are patru copiii, cu acelaşi bărbat, care îi aplica frecvent "tratamente" dureroase, atât ei cât şi fiilor sau fiicelor care săreau să o apere. A venit la centru cu fetiţa de 9 ani, chiar micuţa spunând că a fost şi ea lovită de tată când a sărit în braţele mamei, în speranţa că o va scăpa de bătaie. "Am dormit în case părăsite, am stat pe stradă, am fugit de acasă pentru că mă bătea. Tot din cauza băuturii se întâmplau toate. Ceilalţi copii sunt mari, muncesc, se descurcă singuri. Am luat fata acum cu mine, mereu când plecam undeva nu o lăsam acasă, ea mereu a fost cu mine, îmi era frică să nu o bată. Am ajuns în stare de şoc, nu puteam să mai suport bătăile. Mă ameninţa mereu că mă omoară", a declarat cea căreia îi vom spune "Maria". Fetiţa, Mihaela, care era lângă mamă, a dat un răspuns şocant când reporterul a întrebat-o dacă tatăl o bătea şi pe ea. "Eu mă băgam să o apăr pe mama".
La acest moment, cele două femei, victime ale violenţei în familie, stau liniştite în centrul de protecţie iar soţii bătăuşi nu au idee unde se află, locaţia fiind secretă. Totuşi, în cazul femeilor, trebuie găsite modalităţi de protecţie întrucât ele nu pot rămâne foarte mult timp în centrul DGASPC.
Arestat după ce a dat năvală peste fosta concubină
Bătăuşii şi indivizii puşi pe scandal pot fi traşi la răspundere pentru faptele comise, important este ca ei să fie reclamaţi. În noiembrie 2015, un individ de 38 de ani, care nu avea voie să se apropie de cea care îi fusese iubită, având ordin de interdicţie, nu a ţinut cont de lege. Claudiu Valentin Buştiuc, de 38 de ani, a ajuns în spatele gratiilor după ce a dat buzna în casa fostei concubine. Femeia avea ordin de protecţie emis de instanţă, faţă de cel care îi fusese iubit, acesta neavând voie să se apropie la o distanţă mai mică de 200 metri. Nici telefonic nu avea voie să o contacteze. Bărbatul a băut bine, în ziua de 20 noiembrie, apoi a mers la locuinţa femeii, din zona Barieră, care era împreună cu mama sa. Buştiuc era însoţit de un alt tânăr, amândoi au tras de uşa de la casa scării şi au distrus şi geamul. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila au solicitat instanţei arestarea preventivă a inculpatului Claudiu Valentin Buştiuc pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Cererea a fost admisă de către Judecătoria Brăila, care a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă. Sărbătorile de iarnă le-a petrecut tot în arest, întrucât instanţa a prelungit măsura, până în ianuarie 2016, respingând cererea inculpatului care a vrut să fie lăsat în arest la domiciliu.
