* aşadar oraşul Brăila va fi încadrată de două centrale şi astfel din orice parte ar bate vântul, noxele se vor abate asupra urbei * în Galaţi, italienii au găsit însă o opoziţie fermă a ecologiştilor, care se luptă şi în numele brăilenilor, pentru blocarea ambelor investiţii * gălăţenii au găsit sprijin la o organizaţie europeană dispusă să finanţeze un studiu de impact asupra mediului, separat de cel realizat de investitori, pentru a demonstra cât de periculoasă este o termocentrală
Proiectul de 1 miliard de euro de la Brăila, privind realizarea de către italienii de la ENEL şi nemţii de la E.ON a unei centrale noi, pe cărbune, cu o putere de 800 MW, are un redutabil oponent: o importantă reţea de ONG-uri de mediu care activează în Europa Centrală şi de Est atacă virulent acest proiect investiţional. Marea surpriză este că master-planul celor de la ENEL prevede, de fapt, două centrale-surori: una la Brăila pe platforma energetică de la Chiscani, iar a doua situată în Zona Liberă de la Galaţi. În total, ar fi vorba despre o putere instalată de 1.600 MW. Asta înseamnă, în opinia organizaţiilor de mediu, poluare maximă a zonei Brăila-Galaţi. La Galaţi, proiectul s-a lovit de reacţia dură a activiştilor de mediu, care au făcut front comun pentru blocarea proiectului. De altfel, au obţinut şi fonduri pentru a realiza un studiu de impact asupra mediului, independent faţă de cel depus de ENEL la Agenţia Regională de Protecţia Mediului Galaţi, instituţia care are pe masa de lucru cererea italienilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu. Şi la Brăila, contactate de "Obiectiv", două organizaţii de mediu avertizează asupra pericolului reprezentat de construirea celor două termocentrale.
Scandal maxim la Galaţi legat de încercarea italienilor de la ENEL, una dintre cele mai importante companii energetice din România, de a construi acolo o centrală electrică pe cărbune de capacitatea celei pe care aceeaşi companie a gândit-o şi pentru platforma energetică de la Chiscani. Mai precis, aşa cum am relatat în paginile "Obiectiv", consorţiul ENEL - E.ON - Termoelectrica are în plan construirea pe amplasamentul unuia din grupurile energetice de la "Electrocentrale Brăila" a unei centrale pe cărbune, cu o putere de 800 MW. Surprinzător, acelaşi plan este propus şi pentru Galaţi, mai precis pentru Zona Liberă Galaţi, iar unul dintre candidaţii la o funcţie publică din oraşul vecin chiar a avut printre promisiunile electorale realizarea acestui proiect investiţional. Numai că, în Galaţi, organizaţiile de mediu au sesizat imediat pericolul pe care-l constituie pentru zona noastră construirea a DOUĂ centrale-surori, care împreună au o putere de 1.600 MW, cu peste 200 MW peste puterea actuală a centralei nucleare de la Cernavodă. "Proiectul pentru Galaţi este mai vechi, dar părea dat uitării. Recent însă, anul trecut mai precis, s-au făcut o serie de paşi în obţinerea autorizaţiilor de la Primărie, iar asta a stârnit imediat reacţia organizaţiilor de mediu din Galaţi. Ne-am opus vehement acestor proiecte, inclusiv cel de la Brăila, pentru că vă daţi seama ce impact asupra mediului ar avea realizarea a două centrale pe cărbune la o distanţă de 35 de kilometri distanţă una faţă de cealaltă? Am văzut studiul de impact depus de ENEL pentru proiectul de la Galaţi şi au fost formulate o serie de obiecţiuni. De exemplu, studiul depus de ENEL nu demonstrează inexistenţa unui impact semnificativ asupra siturilor Natura 2000, ori a ariei protejate din Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului, dar mai ales asupra stării de sănătate a populaţiei. Mai mult, cu sprijinul Bankwatch Network - o reţea internaţională de organizaţii de mediu -, s-a obţinut finanţarea pentru realizarea unui studiu independent de impact asupra mediului pentru proiectul de la Galaţi", ne-a declarat Petruţa Moisi, preşedintele Centrului de Consultanţă Ecologică Galaţi.
Administraţia Parcului Natural "Lunca Joasă a Prutului" se opune construirii termocentralei ENEL la Galaţi
Presa locală din Galaţi a relatat în mai multe materiale pe această temă că administraţia Parcului Natural "Lunca Joasă a Prutului" nu este de acord cu realizarea acestei investiţii la Galaţi. Consiliul Parcului Natural a refuzat chiar să emită acord de mediu pentru centrala pe care italienii vor să o construiască pe malul Dunării, în Zona Liberă Galaţi. Ion Ştefan, administratorul parcului, a declarat că, totuşi, avizul poate fi schimbat dacă firma italiană va asigura garanţii că nu va polua zona: "Decizia noastră a fost transmisă către Zona Liberă, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului şi în Italia, conducerii ENEL. Noi am precizat că nu suntem împotriva investiţiilor, ci doar a poluării. Am fost în Italia şi am vizitat centrala ENEL. M-am convins că avizul nu poate fi favorabil în condiţiile actuale. Sunt mari diferenţe. Dacă vor revizui planurile, compensând cu ceva precum un parc - aşa cum au făcut în Italia, unde au un proiect similar - şi dacă vor avea depozite de cenuşă închise ca acolo, iar barjele care vor transporta cărbunii vor fi acoperite, atunci se schimbă datele problemei. În condiţiile actuale, nu stăm de vorbă".
Pe şantierul pentru construirea termocentralei pe bază de cărbuni de la Galaţi se preconizează că vor lucra peste 2.000 de oameni. După ce se va finaliza investiţia, doar 130 de persoane vor asigura în permanenţă fluxul energetic al megacentralei cu automatizare de ultimă generaţie. Termocentrala va funcţiona pe bază de cărbune adus din Ucraina, în regimul de tax-free al zonei libere, consumul zilnic fiind estimat la circa 200 de tone pe zi. ENEL a concesionat, încă din anul 2007, 43 de hectare la Zona Liberă Galaţi pentru această investiţie, termocentrala urmând să fie construită pe o suprafaţă de 36 ha.
În ce priveşte Brăila, reamintim că de mai mulţi ani, "Termoelectrica" încearcă o privatizare parţială la "Electrocentrale" Brăila, prin constituirea unui parteneriat public în cadrul căruia să fie modernizat şi repus în funcţiune unul dintre grupurile dezafectate de producere a energiei electrice de pe platforma energetică de la Chiscani. Această unitate nouă de producţie pe bază de huilă este gândită la o capacitate de 800 MW.
Ce spune "Bankwatch"
CEE Bankwatch Network este o reţea internaţională de organizaţii de mediu care activează în Europa Cetrală şi de Est pentru a monitoriza activităţile instituţiilor internaţionale financiare cu scopul de a propune alternative constructive, durabile şi care nu afectează mediul şi sănătatea populaţiei. În campania anti-ENEL Galaţi şi Brăila cei de la "Bankwatch" sunt susţinuţi de către "European Climate Foundation", iar în România lucrează direct cu "Greenpeace" şi "WWF". Un studiu realizat de experţii acestei reţele arată că industria producerii energiei prin arderea cărbunelui este una poluantă chiar dacă tehnologia a avansat şi dispune de filtre care captează însă doar o parte din poluanţii atmosferici. Impactul major este în ce priveşte sănătatea populaţiei. "Poluarea aerului devine rapid cauza numărul 1 de moarte în lume (numit şi ucigaşul invizibil), la nivel global fiind vorba despre aproximativ 800.000 de decese premature în fiecare an. Prin stocarea, manipularea şi arderea sa, cărbunele are o contribuţie esenţială la poluarea aerului şi a apelor, adică sursele vieţii. Există o legătură directă, demonstrată în studii de specialitate, între anumite boli (boli cardiace, ale aparatului respirator - pneumonie sau astm, cancer pulmonar, dar şi boli renale) şi arderea cărbunelui. Emisiile de azot, sulf, metale grele - arsenic, cadmiu, plumb, mercur - afectează inima, plămânii, rinichii, dezvoltarea neurologică la copii. Particulele în suspensie (praf) emise în aer (PM 2.5) au capacitatea de a penetra ţesutul pulmonar şi de a pătrunde în sistemul vascular, afectând inima şi plămânii şi conducând la moarte prematură. Emisiile din aer nu afectează doar sănătatea populaţiei din apropierea termocentralelor pe cărbune, ci până la 500 km distanţă, cele mai afectate categorii fiind persoanele în vârstă, copiii, femeile însărcinate dar şi pacienţii care deja suferă de boli cronice", se menţionează într-un material informativ al celor de la "Bankwatch".
Campania lor împotriva investiţiilor în construirea celor două termocentrale se axează pe faptul că centralele vor fi, practic, concentrate într-o zonă geografică restrânsă (distanţa între ele fiind de circa 35 km) şi astfel impactul asupra mediului va fi unul major, mai ales că în apropiere sunt arii protejate. De asemenea, un alt argument este şi acela că noile investiţii nu vor înlocui termocentralele vechi, ce ar urma să fie închise ca urmare a punerii în funcţiune a noilor capacităţi.
Reacţia ecologiştilor brăileni
"Nu este normal ce se întâmplă! Miniştrii din ultimii ani au băgat în Strategia Energetică Naţională cam tot ce le-a trecut prin cap sau au visat urât noaptea. Trebuie neapărat o campanie de informare şi la Brăila, cu privire la impactul realizării unei centrale pe cărbune. Dar consultarea să nu fie una formală, aşa cum se întâmplă la dezbaterile publice referitoare la studiul de impact. Din experienţa mea, lucrurile sunt atât de avansate la aceste dezbateri, încât este doar o etapă formală înainte de obţinerea autorizaţiei de mediu, pentru că lucrurile sunt deja stabilite. Ce nu înţeleg este de ce ne mai trebuie încă o centrală? Avem deja o termocentrală. Dacă se vor face aceste centrale vom fi poluaţi o dată din nord, de la Galaţi, şi din sud, de la Chiscani", ne-a declarat Codruţa Nedelcu din partea ARIN Brăila.
"Revoltător e că suntem trataţi ca o ţară din lumea a treia şi oficialităţile, acceptând această investiţie, îşi asumă în locul nostru condiţia asta. În timp ce toată lumea civilizată nu ştie cum să alunge de pe teritoriul ţărilor lor termocentralele, noi ne bucurăm să le găzduim. Asta înseamnă lipsă de educaţie, de simţ civic şi nepăsare faţă de copiii noştri. Oricât de modernă ar fi tehnologia propusă de investitor, trebuie ştiut că termocentralele pe cărbune sunt poluatori importanţi, deosebit de complecşi. Coşurile de evacuare a gazelor de ardere eliberează în atmosferă cantităţi imense de poluanţi gazoşi, pulberi metalice şi cenuşi zburătoare, în timp ce haldele de cenuşă şi praful de cărbune vor face dezastru în jur, oricât le-ar stropi cu apă în arşiţa Bărăganului. În general, pe o rază de circa 10 km în jurul fiecărei termocentrale, poluarea afectează major şi direct viaţa oamenilor", a punctat Costel Pătrăşcan, din partea "Eco Alpex".
