"Mi s-a facut negru inaintea ochilor si nu am mai stiut nimic"
Despre motivele care l-au determinat sa-si puna capat zilelor la numai 31 de ani, lasind in urma un copil de 9 luni, cit si familia in mijlocul careia locuia, Gigel Dumitru ne-a spus cu durere in suflet ca se asteptase ca viata sa-i ofere mai multe bucurii, dar ca a avut parte doar de suferinta si de nerecunostinta celor din jur, de probleme de sanatate care i-au marcat existenta. A lucrat citva timp in constructii, dar a fost pensionat pe caz de boala. A incercat sa le ofere celor apropiati strictul necesar, desi nu a reusit sa se ridice la nivelul solicitarilor; au mai intervenit probleme chiar si in viata de cuplu. "Chiar simbata, cu o zi inainte de a recurge la acest gest disperat, sotia a plecat la sora ei, care tocmai a venit din Spania si care mi-a reprosat ca nu-i ofer sotiei mele viata pe care o merita, cit si alte reprosuri... Nu stiu ce s-a intimplat cu mine, nu am pe nimeni cu care sa discut astfel de lucruri, nu ma intelege nimeni, oricit de mult as face pentru familia mea... Am considerat ca nu mai rezist, ca nu mai pot face fata situatiei, acestei vieti care este din ce in ce mai grea; mi s-a facut negru inaintea ochilor de atita suparare si nu am mai stiut de nimic...", ne-a spus, ieri, Gigel Dumitru, salvat ca prin miracol din ghearele mortii. Ravasit de durere si suferinta, barbatul de 31 de ani ne-a marturisit ca numai puterea divina l-a ajutat sa nu-si piarda sufletul chiar in ziua de Pasti. Dupa spusele lui, a incercat sa se indeparteze pe cit i-a fost posibil de la desertaciunile acestei vieti, a frecventat chiar si o secta in care nu a putut sa se converteasca pentru ca nu s-a putut lipsi de un mare pacat - fumatul, dar tot a avut parte de necazuri si de nenorociri, care l-au impins in cele din urma pe marginea prapastiei dintre viata si moarte. "Era intuneric in jurul meu si in mintea mea, nu mai stiam nimic, nu mai aveam pe nimeni alaturi... parca eram intr-un tunel... si m-am trezit la spital..." Dupa spusele barbatului, la gestul sinucigas au contribuit atit de multi factori, incit l-au ravasit in toate visele si sperantele. Acum, nu i-a mai ramas decit amintirea unui intuneric ce l-a cuprins in miezul zilei de Pasti si urmele latului la nivelul gitului, dar si credinta ca, daca este inca in viata, forta divina nu l-a parasit inca. I-a oferit o noua sansa de a trai.