Administratorii de firme, mai mici sau mai mari, profitabile sau nu, trebuie să scoată nişte bani din buzunar, pentru o evaluare de risc la securitatea fizică. Chiar dacă sună pretenţios, este vorba, în esenţă, despre un audit pe parte de Risc Management care, evident, se face contra cost. Există şi un termen până la care firmele trebuie să îndeplinească această obligaţie: finalul acestui an, astfel încât ianuarie 2016 să nu le prindă fără evaluarea făcută. Altfel riscă amenzi usturătoare. Plus că analiza de risc va fi o condiţie obligatorie, în momentul participării la o licitaţie. Nu contează că este vorba de o covrigărie, un chioşc sau de o uzină care funcţionează de ani de zile, nu contează că firma are sau nu profit, nici dacă are contract cu o firmă de pază. Pentru un banal chioşc, de exemplu, o astfel de evaluare ar costa undeva la 1.000 lei. Scopul oficial al auditării este reducerea infracţionalităţii prin obligarea reprezentanţilor de firme să îşi asigure paza eficient şi să îşi amenajeze spaţiile în aşa fel încât infractorii să fie ţinuţi la distanţă. Dacă pentru deţinătorii de societăţi este o cheltuială în plus, pentru evaluatori este un venit în plus, destul de consistent, ţinând cont că sunt acreditaţi 10 astfel de evaluatori la noi în judeţ şi ar fi vorba despre circa 32.000 de agenţi economici care trebuie să apeleze la serviciile acestora. Lucrarea şi actul emise de evaluator au o valabilitate de 3 ani, după care alţi bani, altă distracţie.
Agenţii economici înfiinţaţi până în iunie 2012 trebuie să se auditeze pe parte de risc privind securitatea fizică, altfel se pot trezi cu amenzi usturătoare. Obligaţia derivă din transpunerea în legislaţia română a unor directive europene: este vorba despre Legea 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, împreună cu normele de aplicare aprobate prin HG 301/2012. În esenţă, legiuitorul a stabilit că agenţii economici, atât PFA-uri cât şi societăţi comerciale, trebuie să-şi pună la punct capitolul "Risc Management", drept pentru care să apeleze la un evaluator autorizat şi acreditat de Poliţia Română. Evaluatorul are obligaţia de a verifica cu atenţie punctele de lucru ale unei societăţi şi de a impune efectuarea unor amenajări care să asigure protecţia bunurilor. Partea grea pentru reprezentanţii firmelor este aceea că trebuie să mai dea nişte bani în plus, pentru că auditarea nu se face gratis. Chiar dacă această evaluare este valabilă trei ani, cheltuiala presupusă îi pune în dificultate pe cei care au o afacere mai slăbuţă. Tariful este stabilit prin negocierea directă între prestator şi beneficiar, aşa că diferă de la un obiectiv la altul. Preţul se stabileşte, spun evaluatorii, în funcţie de obiectul de activitate al societăţii, suprafaţa totală şi suprafaţa construită, valoarea aproximativă a bunurilor de protejat, numărul punctelor de lucru. Astfel, costul evaluării la un chioşc, de exemplu, ar fi în jur de 800 lei - 1.000 lei, însă la firmele mari, unde punctele de lucru sunt mai multe şi activitatea este complexă se poate ajunge la valori mult mai ridicate. Conform legii, au nevoie de analiza de risc la securitatea fizică "Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi".
Termenul limită de realizare a analizei de risc la securitate fizică pentru societăţile infiinţate înainte de 16 iunie 2012 este 1 ianuarie 2016 conform H.G. nr. 877/15.10.2014.
10 evaluatori pe raza judeţului Brăila
După cum ne-a informat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila, insp. principal Jenel Şogor, conform prevederilor H.G. nr. 301/2012, "Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică". Analiza de risc la securitatea fizică este documentul prin care, personalul abilitat, printr-o activitate complexă de evaluare, pe baza datelor specifice fiecărui obiectiv, identifică, analizează şi estimează riscurile la securitatea fizică. "Pe baza acestei evaluări stabileşte şi dimensionează măsurile de securitate ce trebuie implementate la fiecare obiectiv, în vederea reducerii riscurilor la securitatea fizică la un nivel acceptabil. Pentru stabilirea nivelului ameninţărilor se asociază coeficienţii de criminalitate specifică, calculaţi la nivel de judeţ şi de zonă (sector, municipiu, oraş, comună) pe baza datelor statistice privind infracţiunile sesizate de tâlhărie şi furturi din societăţi comerciale, înregistrate în anul precedent", se arată în răspunsul remis de IPJ Brăila. Pentru anul 2014, coeficientul de criminalitate specifică calculat la nivelul judeţului Brăila, este "scăzut", după cum a transmis purtătorul de cuvânt al Poliţiei brăilene.
Conform prevederilor Instrucţiunilor MAI nr. 9/2013, analizele de risc la securitatea fizică se întocmesc de experţi înscrişi în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizică (RNERSF). Pentru a deveni evaluator, solicitantul trebuie să depună la Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Ordine Publică o cerere însoţită de documente care fac dovada respectării anumitor condiţii. În primul rând, potrivit legii, acesta trebuie să deţină competenţe profesionale atestate pentru ocupaţia de evaluator de risc şi să nu aibă antecedente penale.
Potrivit sursei citate, la data de 11 februarie 2015, în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizică erau înscrişi 640 experţi, dintre care 10 cu sediul social pe raza judeţului Brăila.
Evaluatorii, acreditaţi de Poliţia Română
După cum ne-a precizat evaluatorul brăilean Cioroiu Vasile, care a obţinut deja acordul IGPR pentru a face astfel de evaluări, analiza de risc la securitate fizică înseamnă stabilirea vulnerabilităţilor dintr-un obiectiv, oricare ar fi el, scoaterea la suprafaţă şi tratarea lor. "Eu trebuie să stabilesc situaţiile de risc, să le evidenţiez, să le văd, să le simt, şi să le tratez. Mai ştiinţific, în lege spune că analiza de risc la securitate fizică, este documentul prin care un specialist analizează şi stabileşte de ce anume este nevoie pentru ca paza unui obiectiv să acopere toate vulnerabilităţile. Este vorba de un standard impus de UE, prin care fiecare societate, indiferent de natura ei, are obligaţia să îşi identifice ameninţările, care pot pune în pericol integritatea şi securitatea persoanei, şi sau a valorilor deţinute şi de a stabili măsurile necesare pentru contracararea lor", a precizat evaluatorul brăilean.
Evaluatorii conlucrează cu poliţia
"Noi credem că aceste norme au apărut tocmai pentru ca obiectivele şi persoana fizică ce are legătură cu obiectivul, să aibă o oarecare siguranţă. Dacă este un obiectiv de la stradă, ne interesează împrejmuirea, ce gard are, dacă sunt breşe, ne interesează clădirea în sine, ne interesează modul de pătrundere, altul decât cel stabilit în mod normal , uşă de acces, uşă de la magazie, persoanele care au legătură cu obiectivul. De exemplu, la un restaurant, pe noi ne interesează de la administratorul societăţii şi până la cei care vin şi aduc marfă, sau oricare dintre cei cu care el colaborează într-un fel sau altul", a explicat Vasile Cioroiu.
În realizarea acestor analize de risc, evaluatorii lucrează cu poliţia, pentru a lua date privind rata infracţionalităţii şi zonele de risc, astfel încât firmele să fie puse la adăpost. "Această analiză de risc, este obligatorie pentru orice societate, tot ce este înregistrat la Registrul Comerţului. Valoarea unei analize de risc se stabileşte în funcţie de mărimea obiectivului, câte puncte de lucru are, există posibilitatea plăţii în rate. Nu se poate stabili o sumă, la un chioşc, de exemplu, ar fi 800 lei - 1.000 lei (10 milioane lei vechi), nu mai mult. Noi venim cu obligaţii, îi dăm sarcini. Eu impun, pentru că eu răspund dacă se întâmplă ceva în termenul de 3 ani", a mai arătat sursa citată.
Termen de implementare
Aşa cum am spus, agenţii economici înfiinţaţi înainte de iunie 2012, au termen să îşi facă analiza de risc la securitatea fizică până la începutul anului viitor. Potrivit statisticilor Registrului Comerţului, în judeţul nostru, la finele lunii iunie 2012 existau aproape 32.000 de agenţi economici. Aşadar, potenţialul afacerii pentru evaluatori este impresionant, întrucât fiecăruia i-ar reveni, în medie, peste 3.000 de PFA-uri, societăţi comerciale şi Întreprinderi Individuale.
Conform presei centrale, la nivel naţional ar fi vorba de aproximativ 500.000 de firme, existând judeţe în care evaluatorii ar fi indicat ca preţ minim de pornire a negocierilor 100 de euro, preţul crescând vertiginos în funcţie de mărimea obiectivului şi de măsurile recomandate pentru diminuarea riscului.
Ce se întâmplă cu afacerile înfiinţate după momentul iunie 2012? Patronii acestora au avut obligaţia de a fi gata evaluarea chiar de la începutul acestui an.
Evaluatorul Vasile Cioroiu ne-a explicat că, având în vedere faptul că nu au fost evaluatori în ţară, legiuitorul a lăsat puţin termenul, din 2012, iniţial fiind obligatorie analiza de risc până în ianuarie 2013. A fost amânat apoi în ianuarie 2014, apoi, în octombrie 2014, prin HG 877/2014, legiuitorul a venit şi a împărţit în două etape. Societăţilor înmatriculate la Registrul Comerţului, care au fost înregistrate până în iunie 2012, li s-a dat voie să îşi facă analiza de risc la securitatea fizică până în ianuarie 2016, acesta fiind termenul limită. Societăţile înfiinţate după iunie 2012 au avut obligativitatea de a efectua analiza de risc, până la 1 ianuarie 2015, a spus evaluatorul.
Ca şi sancţiuni, HG 301/2012 prevede că lipsa analizei de risc la securitate fizică, se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei, precum şi faptul că Poliţia este cea care trebuie să verifice dacă patronii brăileni s-au auditat sau nu. Oficial nu există o statistică în acest sens, însă este foarte probabil ca numărul patronilor care şi-au rezolvat problema să fie foarte mic, mai ales că în mediul de afaceri local nu se ştie mare lucru pe acest subiect.
"Evaluare la ce? Nu ştiam despre chestia asta. Acum aud pentru prima dată. O să mă interesez, iar dacă aşa zice legea, asta e! O să o facem şi p-asta", ne-a declarat patronul unui chioşc din cartierul Radu Negru.
"E o glumă? Ăştia chiar nu mai ştiu cum să ne ia banii? Cum să plătesc 8 milioane de lei vechi pentru aşa ceva?", a completat pe un ton revoltat un alt administrator de firmă.
Glumă sau nu, rămâne de văzut câţi dintre patronii brăileni îşi vor face această evaluare până la finele acestui an, astfel încât să nu-i prindă poliţiştii pe picior greşit în 2016, atunci când vor face controale pe această temă.
Fusea: "Evaluarea este şi o măsură de stopare a evaziunii"
Preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, Şefan Fusea, a explicat că această cerinţă legală de efectuare a evaluărilor de risc la securitatea fizică a venit şi ca o măsură de stopare a fenomenului de evaziune fiscală mascată, prin care administratorii unor societăţi declarau sume mari de bani furate din companii. "Sumele declarate nu se impozitează, iar statistica a arătat o creştere substanţială a numărului de reclamaţii de furt din societăţile comerciale, în multe cazuri cu antecedente pe acest subiect. (...) Sigur că apariţia legii a fost slab mediatizată de către autorităţi, că necesitatea, implicaţiile dar şi avantajele acestei legi nu sunt cunoscute, sau că populaţia o percepe doar ca pe o corvoadă, sau ca pe o taxă percepută de către autorităţi, însă evaluarea ajută, în primul rând beneficiarii, să conştientizeze vulnerabilităţile pe care le au în cadrul societăţilor şi, mai mult, impactul şi probabilitatea de apariţie a riscurilor cauzate de acestea", ne-a declarat sursa citată. Întrebat dacă firmele pe care le administrează au îndeplinit cerinţa privind evaluarea riscului, Fusea a precizat că este în curs de implementare cu această măsură.
Nicolescu, CNIPMMR: Obligativitatea evaluării riscului este o acţiune clientelară
După impunerea obligativităţii evaluării riscului la securitatea fizică, Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România) a declarat pentru Curierul Naţional că aceasta este o decizie care nu se va putea aplica pentru că majoritatea firmelor nu au resursele necesare. "92% din firmele din România sunt microfirme. Ele nu au resurse nici să facă această evaluare şi nici ca după aceea să adopte anumite măsuri. Este o acţiune clientelară făcută în sprijinul societăţilor care se ocupă de asemenea evaluări. Este o acţiune pentru care nu a fost consultat mediul de afaceri şi nici partenerii sociali. Protestăm vehement împotriva ei pentru că este neavenită", a afirmat Nicolescu.
Furturile din supermarket, în top
Anul trecut s-a înregistrat o creştere la furturile de pe rafturi, din supermarket, însă au scăzut furturile prin efracţie din societăţi. Pe parcursul anului 2014 au fost sesizate la Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila 530 de infracţiuni de furt din societăţi comerciale (384 în mediul urban şi 146 în mediul rural), faţă de 516 în anul 2013. Dintre aceste infracţiuni, a arătat reprezentantul IPJ, în anul 2014, au fost săvârşite prin efracţie 137 de furturi (80 în mediul urban şi 57 în mediul rural), faţă de 159 în anul 2013, observându-se o scădere de 22 de infracţiuni (- 13,83%). De asemenea, o creştere cu 32 de infracţiuni (plus 15,38%) a fost înregistrată cu privire la furturile de pe rafturi, în timpul programului de lucru, din supermarket-uri, hipermarket-uri, magazine mixte. Este vorba despre 240 de astfel de furturi (230 în mediul urban şi 9 în mediul rural), care au fost sesizate în anul 2014. În anul 2013, s-au înregistrat 208 fapte de acest gen (197 în mediul urban şi 11 în mediul rural).
