De ce le era frică multora nu am scăpat: după Galaţi, vine şi rândul Brăilei să găzduiască o tabără de refugiaţi musulmani. După cum se ştie, primii 15 refugiaţi din cei 6.000 alocaţi României obligatoriu de Uniunea Europeană, au ajuns la Galaţi încă de acum o lună, capacitatea centrului din oraşul vecin fiind de circa 300 de persoane. În această primăvară vor mai fi repartizate României alte 1.500 de persoane, prin urmare, atât tabăra de la Galaţi, cât şi cele de la Vama Veche şi din judeţul Timiş se vor umple.
Guvernul a căutat soluţii pentru a-i putea găzdui pe cei 6.000 de refugiaţi alocaţi ţării noastre, iar cea mai la îndemână variantă găsită este amenajarea de tabere în fostele unităţi militare rămase goale după renunţarea la serviciul militar obligatoriu.
Una dintre aceste unităţi este şi cea de la „Caporalul Muşat", pe care Ministerul Apărării o cedase gratuit municipalităţii, acum mai bine de 4 ani, în urma promisiunilor Primăriei că în locul fostei cazarme se va construi ceva util brăilenilor. Iniţial a fost vorba despre locuinţe ANL, apoi despre un mare hipermarket, pentru ca, în 2013, să se semneze chiar un contract, cu firma locală APAN, pentru realizarea unui centru comercial, spaţii de petrecere a timpului liber, zone de alimentaţie publică, zonă dedicată copiilor, circulaţii pietonale largi, plus realizarea în zonă a unui sens giratoriu şi a unei şosele care să străbată fosta unitate militară pentru a face legătura între Calea Clăraşilor şi Şoseaua Buzăului.
Numai că, la aproape 3 ani de la semnarea contractului, nu s-a întâmplat nimic: firma a tot amânat demararea investiţiei, iar primăria a dormit în bocanci, lăsând lucrurile aşa. Prin urmare, în loc de marea investiţie, zona „Caporalul Muşat" arată ca după un război atomic.
MApN s-a săturat să aştepte
Prin urmare, Ministerul Apărării s-a săturat să aştepte măreţele realizări brăilene şi a decis să-şi ia înapoi unitatea militară, mai ales că statul caută cu disperare spaţii pentru amenajarea de tabere pentru refugiaţi. De altfel, toate acestea sunt scrise în Nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern pentru amenajarea de tabere destinate refugiaţilor, hotărâre care urmează să fie aprobată, în primă lectură, mâine, în cadrul unei şedinţe extraordinare de Guvern programată la Palatul Victoria.
Potrivit proiectului de HG, centrul de migranţi de la Brăila va găzdui circa 500 de refugiaţi, astfel de tabere urmând a fi create, în primă fază, şi la Vaslui, Voluntari, Moldova Nouă şi Borş. Tot în Nota de fundamentare se arată că „amenajarea unei asemenea tabere în municipiul Brăila este cu atât mai oportună cu cât oraşul are o comunitate musulmană şi a avut, de-a lungul istoriei, o tradiţie îndelungată de relaţii optime cu lumea musulmană, fiind mult timp sub Imperiul Otoman". De altfel, se ştie, Brăila a fost mai des atacată şi prădată de români - cele mai celebre fiind incursiunile lui Ştefan cel Mare şi ale lui Mihai Viteazul - decât de otomani, care au protejat acest oraş ca un punct important de comerţ exterior al Imperiului.
Autorităţile locale ştiau
Curios, de data aceasta, autorităţile locale păreau că ştiu despre acest plan al Guvernului, atât primarul Aurel Simionescu, dar şi şeful CJ, Ionel Epureanu, declarând, ieri dimineaţă, când i-am întrebat despre acest proiect, că nu pot vorbi, pentru că lucrează la un contraplan de acţiune pe această temă. Nu e clar dacă au aflat abia ieri dimineaţă despre proiectul Guvernului, dar cert este că, de data aceasta, edilii locali au fost pregătiţi. Şi aveam să aflăm abia aseară despre ce era vorba, când primarul a convocat presa locală într-o conferinţă-fulger.
„Adoptă" un refugiat, contra cost
Planul prezentat este unul disperat, dar suficient de inteligent încât să poată fi pus în aplicare rapid, semn că nu este conceput de primarul Aurel Simionescu sau de Ionel Epureanu, ci de vreun consilier mai răsărit, din aparatul local.
Astfel, autorităţile locale lansează un apel către brăilenii cu suflet, care sunt dispuşi să găzduiască refugiaţi acasă, astfel încât să nu mai fie nevoie de amenajarea taberei de la „Caporalul Muşat." Deşi se bazează pe voluntariat, proiectul prevede şi recompense financiare pentru brăilenii care fac acest lucru. Astfel, se vor acorda 200 de euro lunar pentru fiecare refugiat găzduit, pe termen nelimitat, la care se vor adăuga şi alocaţiile stabilite oricum de statul român pentru migranţi - acelea care i-au revoltat pe mulţi pentru valoarea lor mare: 450 de lei lunar pentru asistenţă materială şi 120 de lei - vara - respectiv 155 de lei - iarna - pentru întreţinere, de persoană. La aceste sume se adaugă 10 lei/zi/persoană pentru hrană, 6 lei/zi pentru alte cheltuieli şi 67 de lei pentru îmbrăcăminte - vara -, respectiv 100 de lei - iarna.
Astfel, brăilenii care vor găzdui refugiaţi nu vor avea de plătit pentru aceştia nici mâncarea, nici îmbrăcămintea, nici întreţinerea acestora, ci doar vor încasa suma suplimentară pentru găzduirea lor. În plus, brăilenii vor fi scutiţi şi de plata impozitelor locale pentru locuinţele în care vor găzdui refugiaţi, după cum au anunţat autorităţile. Oferta se adresează nu doar locuitorilor municipiului, ci tuturor brăilenilor din judeţ. La un calcul simplu, din găzduirea a doi refugiaţi, o familie de brăileni va încasa 400 de euro net, fără să aibă alte cheltuieli suplimentare, din moment ce de la hrană la întreţinere, toate sunt suportate de stat, o sumă mai mare decât majoritatea covârşitoare a salariilor din zonă.
Câteva condiţii
Există însă şi câteva condiţii. Astfel, doritorii trebuie să deţină un spaţiu adecvat găzduirii unor persoane, să le asigure acestora o minimă intimitate şi să nu ia în gazdă mai mult de 2 persoane într-o cameră. De asemenea, camerele trebuie să aibă paturi şi cel puţin un dulap de haine. De exemplu, o familie de brăileni formată din două persoane şi care locuiesc într-un apartament de două camere, decomandat, pot primi în gazdă doi refugiaţi, în camera rămasă liberă (un cuplu soţ-soţie, un cuplu părinte-copil ori doi adulţi - două femei sau doi bărbaţi). Bebeluşii vor putea fi găzduiţi într-o cameră cu părinţii, cu condiţia să existe spaţiu pentru amenajarea unui pătuţ. Dacă brăilenii respectivi deţin un apartament nedecomandat, va trebui să lase camera decomandată refugiaţilor. Dacă au două camere libere, pot primi patru refugiaţi - o familie cu doi copii, de exemplu. Brăilenii care deţin spaţii nelocuite pot „adopta" familii şi mai numeroase, în funcţie de mărimea imobilului.
Apelul primarului
Aurel Simionescu a ţinut să facă un apel către brăileni, pentru ca demersul autorităţilor locale să poată fi înţeles cât mai bine. „Nimănui nu-i convine să avem o tabără de refugiaţi în centrul oraşului, de aceea Primăria şi CJ vin cu această soluţie. Mai bine sunt ţinuţi sub control migranţii dacă sunt răspândiţi pe întreg teritoriul judeţului şi integraţi în familii, decât câteva sute la un loc. Nu m-ar mira ca, în mijlocul taberei, să li se construiască şi o moschee. Dar mai bine îi ajutăm găzduindu-i individual în cadrul familiilor brăilenilor. Gândiţi-vă că suntem şi în Postul Paştelui şi poate că este bine să facem acest gest creştinesc. Putem să arătăm că suntem un popor şi un judeţ tolerant, care ştie să ajute oameni la greu. Nu trebuie să vă speriaţi că ei nu sunt creştini, sunt tot oameni, care fug din calea unui război cumplit, fug de teroriştii de care şi nouă ne este teamă, sunt familii cu copii, sunt femei, sunt tineri care n-au avut şansa unei vieţi normale, în pace. Şi fac apel mai ales la brăilenii care deţin prin oraş un apartament gol ori pe la ţară o casă bătrânească nelocuită şi care ar putea fi folosite în acest scop umanitar, lăsând nişte refugiaţi să locuiască acolo, sau la brăilenii care stau câte o persoană sau două în apartamente de 3-4 camere şi se plâng că nu au bani de întreţinere. Desigur, este importantă şi suma primită, de 200 de euro de persoană, dar trebuie să vedem lucrurile ca pe o faptă bună şi atât. De aceea, totul se face pe bază de voluntariat. Dacă privim lucrurile pragmatic, avem de ales, ca brăileni, dacă ne dorim sau nu o tabără de refugiaţi la Caporalul Muşat. De noi depinde asta", a declarat Aurel Simionescu.
În acest sens, s-a creat o adresă de e-mail, ajutaunrefugiat@gmail.com, unde brăilenii interesaţi pot transmite un mesaj simplu: „Da, aş putea să găzduiesc X refugiati, având Y camere disponibile". Acest lucru înseamnă doar că v-aţi arătat disponibilitatea unei asemenea găzduiri. Ulterior, voluntarii vor fi contactaţi de autorităţile locale, pentru stabilirea detaliilor
Condiţia esenţială
Însă cel mai important aspect este acesta: chiar dacă refugiaţii vor sosi abia la vară, este vital ca emailul cu mesajul de voluntariat să fie transmis în cursul zilei de astăzi, astfel încât Primăria şi CJ să poată anunţa Guvernul, cel târziu mâine dimineaţă, că nu mai e nevoie de tabăra de refugiaţi de la Caporalul Muşat şi astfel să nu se mai aprobe hotărârea de guvern de mâine.
„Dacă nu strângem măcar 500 de voluntari vineri, planul nostru dispare, iar sâmbătă se va aplica planul Guvernului", au ţinut să precizeze autorităţile locale.
Prin urmare, orice brăilean care doreşte să aplice la acest program local şi să evite construirea unei tabere de refugiaţi la caporalul Muşat trebuie să trimită astăzi, până la ora 24:00, emailul respectiv pe adresa ajutaunrefugiat@gmail.com. Vom reveni.
