Sistemul bugetar din sectorul Finanţe publice stă pe o bombă cu ceas, iar detonatorul îl constituie salarizarea funcţionarilor. Ani de zile, sistemul de calcul al veniturilor salariale ale angajaţilor din Finanţe a constituit un subiect generos de discuţii şi dezbateri. Ba chiar bursa zvonurilor dădea ca sigure salarii de 2.200 - 2.300 euro şi chiar mai mult pentru şefimea instituţiei. Într-un moment în care nesiguranţa veniturilor salariale a atins cote maxime în birourile clădirii de pe Faleză, iar asta după ce sistemul a trecut prin şocul reducerilor cu 25% a salariilor, eliminarea unor sporuri şi diminuarea indemnizaţiilor, organizaţia sindicală şi conducerea Finanţelor Brăila au acceptat provocarea de a discuta deschis, pe faţă, despre stimulente. Un subiect intens dezbătut în media din România, mai ales de când neacordarea acestui "supliment" salarial i-a determinat pe salariaţii din Ministerul de Finanţe, dar şi din structurile deconcentrate să declanşeze mişcări spontane de protest. Care ar fi concluziile? Vă lăsăm pe dumneavoastră să vă faceţi o părere prezentându-vă informaţiile obţinute după ce finanţiştii brăileni au acceptat să-şi deschidă larg registrele, fix la capitolul SALARII.
Suplimentele nu se suportă de la bugetul de stat
În primul rând, organizaţia sindicală a funcţionarilor din Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila a ţinut să lămurească o serie de aspecte legate de acordarea acestor stimulente. "Am observat cu câtă uşurinţă oficialii din minister, dar şi tot felul de neaveniţi pot să învrăjbească mai multe categorii sociale între ele. Într-o perioadă de criză, când se caută orice măsură de reducere a cheltuielilor bugetare, o prezentare dintr-un anumit unghi, rău intenţionat ales, nu face altceva decât să arunce în derizoriu munca salariaţilor din sistem. De exemplu, s-a lăsat să se înţeleagă că fondul din care se acordă aceste stimulente ar greva în vreun fel bugetul de stat, ceea ce este un mare neadevăr", şi-a început pledoaria Iolanda Ilie, vicepreşedinte al Funcţionarilor Publici din Finanţe Brăila. Sursa citată a explicat că potrivit legislaţiei în vigoare, sursa de alimentare a fondului de stimulente o constituie veniturile suplimentare atrase la bugetul de stat şi efectiv încasate. Mai concret, fondul din care se acordă stimulentele se alimentează din creanţele fiscale stinse prin executare silită, sumele încasate în cadrul procedurii insolvenţei, impozitele, taxele şi contribuţiile stabilite suplimentar ca urmare a inspecţiei fiscale stinse prin încasare sau compensare, obligaţiile fiscale accesorii dar şi amenzile, la fel, stinse prin încasare sau compensare şi, în final, sumele reprezentând valoarea bunurilor confiscate şi valorificate. "Din aceste surse cumulate se adună lunar la nivelul direcţiilor judeţene o anumită sumă, rezultată suplimentar faţă de veniturile colectate la bugetul general consolidat, potrivit planului de colectare alocat fiecărei direcţii. Din aceasta, doar o cotă de 15% este alocată pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul Ministerului de Finanţe, ANAF şi unităţi subordonate, respectiv compartimentelor de specialitate cu atribuţii în administrarea creanţelor fiscale. Mai departe, din această sumă rezultată, doar o cotă de 10% maxim 20% ajunge să fie alocată efectiv pentru acordarea acestor stimulente, întrucât o mare parte din bani ajunge tot la Ministerul de Finanţe, dar şi la Ministerul Muncii. Într-un final, ANAF stabileşte şi comunică fiecărei direcţii judeţene o sumă la dispoziţia conducerii pentru a fi repartizată ca stimulente, sumă care, repet, provine din surse suplimentar atrase şi efectiv încasate, peste planul fiecărei direcţii", ne-a explicat Iolanda Ilie.
"Pentru că salariile de încadrare sunt mici, s-a ajuns în timp ca stimulentele să capete accente de «ajutor social»"
Sursa citată a punctat că este de acord cu ideea că în timp, acest sistem de recompensare sub formă de stimulente a fost deturnat de la scopul iniţial, şi anume acela de a stimula performanţa. "Este o poveste veche, asupra căreia noi, sindicatele, am atras atenţia de mai mulţi ani. În sistemul bugetar, funcţionarii din Finanţe sunt poziţionaţi pe o treaptă la coada ierarhiei. În compensare veneau aceste stimulente care, în medie reprezintă un indice de 1 maxim 1,5 aplicat la salariul efectiv realizat de fiecare funcţionar (este vorba despre 100 - 150%, practic o dublare a salariului efectiv realizat - n.r.). Pentru că salariile de încadrare sunt mici, s-a ajuns în timp ca stimulentele să capete accente de «ajutor social» aşa cum au descris situaţia oficialii ministeriali. Practic, au fost acordate cam tuturor salariaţilor instituţiei, dar cu menţiunea că s-a păstrat totuşi şi criteriul competenţei şi al rezultatelor obţinute de fiecare salariat", a spus Iolanda Ilie. La rândul său, conducerea DGFP a subliniat că un alt motiv de acordare relativ unitară a stimulentelor a fost acela că nu doar câteva compartimente ale instituţiei contribuie la realizarea planului de venituri la bugetul general consolidat. "Compartimentele de inspecţii şi cel de execuţii, cele două structuri ale instituţiei care contribuie direct la realizarea fondului de stimulente, au nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea şi de celelalte structuri, adică şi de Trezorerie, şi serviciile suport din cadrul DGFP şi de aceea fondul de stimulente este împărţit în mod echitabil", a explicat Ilie Decă, directorul executiv al DGFP Brăila.
A realizat sau nu planul de încasări DGFP Brăila?
Răspunsul conducerii instituţiei brăilene este DA, prezentând în acest sens o situaţie operativă privind realizarea planului de venituri la bugetul general consolidat aferent primelor 9 luni din acest an. Din statistica respectivă rezultă că doar în luna ianuarie DGFP Brăila nu a realizat programul de încasări stabilit de ANAF, fiind raportat doar 89,55%. Din februarie şi până în septembrie inclusiv, au fost de fiecare dată raportări peste plan cu 1 până la 7 procente. De exemplu, în februarie, planul de încasări la bugetul consolidat a fost de 55,21 milioane lei, iar efectiv realizat de 59,17 milioane lei, de unde a rezultat 107,18%. Un alt vârf a mai fost înregistrat în aprilie, când s-a realizat 106,6% dar şi în iulie cu 106,8%. Cumulat, la semestru I al acestui an, media a ajuns undeva la 101,01%, cu alte cuvinte a fost acoperită "nereuşita" din ianuarie, după care la total 9 luni procentul mediu rezultat a fost de 102,66%. Mai precis, din cele 575,05 milioane de lei planul de încasări trasat de ANAF Finanţelor locale, s-a realizat la nouă luni un plus de 15,28 milioane de lei, adică 590,33 milioane lei. "După cum se observă, DGFP Brăila a reuşit de fiecare dată să-şi realizeze indicatorii din punct de vedere al veniturilor atrase la bugetul general consolidat. De exemplu, la nivelul lunii august, Brăila era pe locul 9 la nivel naţional din punct de vedere al procentului de îndeplinire a programului de încasări", a punctat Decă.
Stimulente de până la 2.500 lei pentru conducerea Finanţelor
Întrebată cine stabileşte efectiv cuantumul stimulentelor pentru fiecare salariat în parte, Iolanda Ilie a explicat că pentru funcţiile de execuţie din cadrul instituţiei, adică de la şefi de servicii în jos pe grila de salarizare, sumele se stabilesc la nivelul DGFP Brăila, procedură vizată în fiecare etapă şi de organizaţia de sindicat. De exemplu, pentru luna august, lună în care deocamdată nu au fost acordate stimulentele, motiv pentru care au avut loc recentele mişcări spontane de protest, DGFP Brăila a avut de repartizat suma de circa 0,41 milioane de lei, cu un indice mediu de 1,03. Aplicat pe salariile efectiv realizate de fiecare salariat (zilele efectiv muncite fără concedii de odihnă sau medicale) a rezultat că unui şef de serviciu cu treaptă şi clasă superioare, precum şi vechime maximă, i-ar reveni un stimulent de circa 2.200 lei, în timp ce un consilier superior a ajuns undeva la 1.200 lei, iar un referent la 600 - 800 lei. Aceste sume ar urma să se adauge, în momentul când ANAF va debloca banii, salariilor efectiv realizate de salariaţi. Propunerile enumerate anterior au fost deja transmise ANAF. "Au mai existat speculaţii cu privire la stimulentele acordate şoferilor sau femeii de serviciu. Vreau să vă spun că în cazul DGFP Brăila, la salariul mediu de 500 lei al unui salariat din rândul personalului contractual au fost repartizate suplimente undeva la 200 - 300 de lei", a spus Iolanda Ilie. De asemenea, ea a adăugat că, în cazul funcţiilor de conducere, adică directorii până la directorul executiv Ilie Decă, stimulentele sunt stabilite direct de către ANAF "cu alte cuvinte nu se pune problema ca ei să-şi stabilească singuri stimulente. Şi să vă mai spun ceva: nu că le ţin apărarea, dar ei n-au mai primit din iulie stimulente", a subliniat liderul de sindicat. În acest context, în medie, directorii au încasat în trecut stimulente care ajung la circa 2.500 lei.
Cum s-ar putea rezolva problema stimulentelor?
La această întrebare sindicatul a spus ferm că îşi doreşte ca funcţionarii din Finanţele publice să fie urcaţi în grilă la un salariu decent, iar stimulentele să fie acordate numai pentru recompensarea reuşitelor. "Noi am fost ţinuţi în mod forţat la baza grilei de salarizare în sistemul bugetar pentru a nu greva bugetul de stat cu salariile noastre. Acesta a fost motivul pentru care, în compensare, veneau stimulentele. Noi am cerut şi cerem în continuare să avem salarii decente, iar stimulentele să-şi recapete scopul şi ţinta lor iniţială: de recompensare a performanţei", a încheiat liderul sindical.
La rândul său, Ilie Decă, directorul executiv al DGFP Brăila, a spus că, din punctul său de vedere, aceste stimulente ar trebui desfiinţate pentru că au creat foarte multe confuzii. "Ar trebui să se revină la vechiul sistem în care performanţa era recompensată cu premii sau bonificaţii trimestriale, semestriale sau anuale, dar şi acest sistem ar trebui gândit de aşa natură încât să nu se facă diferenţe între categoriile de personal, care, aşa cum am spus, contribuie atât direct cât şi indirect la realizarea veniturilor la bugetul general consolidat".
