Privirile continuă să fie aţintite spre locul 1 din sondaje, ocupat de actualul şef al statului cu toată scăderea sa de formă. Situat la o distanţă relativ liniştitoare de ceilalţi contracandidaţi, preşedintele şi-a permis luxul de a face gafe care l-au taxat scump la procente. Recentul scandal izbucnit în jurul Universităţii "Spiru Haret" a dat apă la moară societăţii civile - sau cel puţin unei părţi destul de importante -, altă dată un aliat la Cotrocenilor, de a-şi manifesta dezaprobarea faţă de ceea ce Băsescu sugera: că acest scandal are ca substrat o luptă pentru influenţă între universităţile de stat şi cele private. Şi Mircea Geoană a călcat în străchini, dar a revenit anunţând sprijinul său necondiţionat faţă de intenţia ministrului Educaţiei de a remedia problemele de la "Spiru Haret". Însă Geoană nu este şeful statului.
Scandalul Ridzi a avut şi el un efect de bumerang neaşteptat pentru preşedinte, pentru "serviciile aduse familiei Băsescu pe contul banilor publici". Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a trecut deja pe la DNA, împreună cu alte cinci persoane din minister, aceeaşi Direcţie Anticorupţie considerată de adversarii politici drept "instrument politic" prezidenţial. Dosarul celor şase acuzaţi de fapte corupţie a fost întocmit la nici două luni după alegerile care au propulsat-o pe fiica cea mică a preşedintelui într-un fotoliu europarlamentar la Strasbourg, un episod în care numele a făcut totul, după cum au constatat atât românii, cât mai ales media internaţională. Dacă se va constata ceea ce acum doar se bănuieşte - că banii ministerului au alimentat campania electorală a Elenei Băsescu - consecinţele vor fi dezastruoase inclusiv pentru tată, nu doar pentru fiică. În schimb, românii vor avea o dovadă incontestabilă că instituţiile statului de drept funcţionează perfect, aşa cum, de altfel, a pledat chiar Traian Băsescu de-a lungul întregului său mandat de preşedinte jucător.
