Cariate de rugina, scorojite si murdare, folosite ca suport pentru afise ori grafitti, statuile de pe faleza, opere ale unor artisti plastici recunoscuti la nivel mondial, au devenit, sub tirul nepasarii ori al mitocaniei, un spectacol aproape grotesc.
"Dupa trei luni de efort artistic laudabil, in care zilele au fost mai lungi pe faleza - intotdeauna drumul pietrei spre viata este lung si aspru - iata, sperantele ce le nutream la deschiderea simpozionului, intr-o arta autentica, durabila, care sa imbogateasca patrimoniul artistic al Cetatii de la Dunare, au devenit frumoase certitudini atit pentru sculptori, specialisti, cit si pentru cetatenii Brailei, care, cu recunoscutul lor simt si respect pentru arta adevarata, au asimilat cu satisfactie noile semne si insemne de acum din spatiul falezei municipiului nostru", declara in 1981, la sfirsitul taberei de sculptura “Donaris”, Ion Neculai, pe atunci primar al Brailei. Astazi, 27 de ani mai tirziu, au disparut atit respectul cetatenilor, cit si interesul autoritatilor pentru operele de arta realizate de sculptori de renume international.
In 1981, s-a organizat tabara de sculptura “Donaris”, la care au participat 10 artisti plastici, membri ai Uniunii Artistilor Plastici din Romania, cunoscuti atit in tara, cit si peste hotare. Aceasta tabara a facut parte dintr-o serie de activitati asemanatoare la nivel national, avind scopul de a imbogati patrimoniul cultural al tarii.
Una dintre cele mai apreciate sculpturi realizate in acea perioada este "Pasari de foc", a lui George Apostu, artist plastic cunoscut chiar si in Japonia, lucrarile lui aflindu-se in muzee din Statele Unite, Liban, Franta, Finlanda sau Suedia. In zilele noastre, capodopera acestuia a devenit spatiu pentru afise care anunta diferite evenimente muzicale. O soarta asemanatoare a avut-o si "Interferente", lucrarea lui Alexandru Calinescu-Arghira, de asemenea cunoscut in lume datorita numeroaselor expozitii personale din tari precum Franta, Italia, Austria, Belgia, Canada sau SUA si a participarilor la simpozioane internationale. Aceasta sculptura este acum plina de rugina, dar si spatiu folosit de unii pentru a-si exersa desenele grafitti. Un alt exemplu il reprezinta opera "Curcubeu", de Virgil Mihaescu. Datorita pozitionarii, sculptura nu a putut fi vandalizata de cetateni, insa starea ei s-a deteriorat considerabil, parti din aceasta disparind sau fiind acoperite de iarba. Acestea sint doar citeva exemple din cele 20 de lucrari realizate in tabara “Donaris”, date uitarii pina acum de responsabilii locali.
"Am dat dispozitie sa se inventarieze monumentele, pentru ca arata intr-o stare deplorabila nu numai ele, ci toate statuile din oras"
Informatiile referitoare la aparitia acestor monumente de for public ne-au fost furnizate de Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (DCCPCN). Reprezentantii institutiei recunosc starea deplorabila in care se afla acum sculpturile, spunind insa ca nu sint in masura sa se ocupe de aceasta situatie. "In primul rind, este nevoie de instituirea unui ordin care sa impiedice distrugerea acestor monumente, insa gestionarea spatiului public in zona de patrimoniu este responsabilitatea Primariei. Noi, ca institutie, nu putem sa aducem decit o contributie la gestionarea spatiului, atit cit ne permite legea", a subliniat Maria Hartuchi, din partea DCCPCN.
Pe de alta parte, primarul Brailei, Aurel Simionescu, este constient de conditia proasta a sculpturilor, promitind ca se vor lua masuri cit mai curind: "Am dat dispozitie sa se inventarieze monumentele, pentru ca arata intr-o stare deplorabila nu numai ele, ci toate statuile din oras. Ani de zile nu s-a facut nimic la ele, asa ca le vom lua pe rind, pentru ca avem mult de munca. Cele de pe faleza care sint din metal trebuie slefuite si vopsite pentru ca au ruginit. Restul vor fi reparate si completate in functie de cit de afectate sint".
Cu toate acestea, pina cind situatia va fi remediata, faleza Brailei nu va mai avea "personalitatea si atmosfera proprie, distincta, fondul urbanistic de mare valoare culturala" la care au sperat autoritatile la aparitia sculpturilor, numind Braila "orasul cu statui".
"Dupa trei luni de efort artistic laudabil, in care zilele au fost mai lungi pe faleza - intotdeauna drumul pietrei spre viata este lung si aspru - iata, sperantele ce le nutream la deschiderea simpozionului, intr-o arta autentica, durabila, care sa imbogateasca patrimoniul artistic al Cetatii de la Dunare, au devenit frumoase certitudini atit pentru sculptori, specialisti, cit si pentru cetatenii Brailei, care, cu recunoscutul lor simt si respect pentru arta adevarata, au asimilat cu satisfactie noile semne si insemne de acum din spatiul falezei municipiului nostru", declara in 1981, la sfirsitul taberei de sculptura “Donaris”, Ion Neculai, pe atunci primar al Brailei. Astazi, 27 de ani mai tirziu, au disparut atit respectul cetatenilor, cit si interesul autoritatilor pentru operele de arta realizate de sculptori de renume international.
In 1981, s-a organizat tabara de sculptura “Donaris”, la care au participat 10 artisti plastici, membri ai Uniunii Artistilor Plastici din Romania, cunoscuti atit in tara, cit si peste hotare. Aceasta tabara a facut parte dintr-o serie de activitati asemanatoare la nivel national, avind scopul de a imbogati patrimoniul cultural al tarii.
Una dintre cele mai apreciate sculpturi realizate in acea perioada este "Pasari de foc", a lui George Apostu, artist plastic cunoscut chiar si in Japonia, lucrarile lui aflindu-se in muzee din Statele Unite, Liban, Franta, Finlanda sau Suedia. In zilele noastre, capodopera acestuia a devenit spatiu pentru afise care anunta diferite evenimente muzicale. O soarta asemanatoare a avut-o si "Interferente", lucrarea lui Alexandru Calinescu-Arghira, de asemenea cunoscut in lume datorita numeroaselor expozitii personale din tari precum Franta, Italia, Austria, Belgia, Canada sau SUA si a participarilor la simpozioane internationale. Aceasta sculptura este acum plina de rugina, dar si spatiu folosit de unii pentru a-si exersa desenele grafitti. Un alt exemplu il reprezinta opera "Curcubeu", de Virgil Mihaescu. Datorita pozitionarii, sculptura nu a putut fi vandalizata de cetateni, insa starea ei s-a deteriorat considerabil, parti din aceasta disparind sau fiind acoperite de iarba. Acestea sint doar citeva exemple din cele 20 de lucrari realizate in tabara “Donaris”, date uitarii pina acum de responsabilii locali.
"Am dat dispozitie sa se inventarieze monumentele, pentru ca arata intr-o stare deplorabila nu numai ele, ci toate statuile din oras"
Informatiile referitoare la aparitia acestor monumente de for public ne-au fost furnizate de Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (DCCPCN). Reprezentantii institutiei recunosc starea deplorabila in care se afla acum sculpturile, spunind insa ca nu sint in masura sa se ocupe de aceasta situatie. "In primul rind, este nevoie de instituirea unui ordin care sa impiedice distrugerea acestor monumente, insa gestionarea spatiului public in zona de patrimoniu este responsabilitatea Primariei. Noi, ca institutie, nu putem sa aducem decit o contributie la gestionarea spatiului, atit cit ne permite legea", a subliniat Maria Hartuchi, din partea DCCPCN.
Pe de alta parte, primarul Brailei, Aurel Simionescu, este constient de conditia proasta a sculpturilor, promitind ca se vor lua masuri cit mai curind: "Am dat dispozitie sa se inventarieze monumentele, pentru ca arata intr-o stare deplorabila nu numai ele, ci toate statuile din oras. Ani de zile nu s-a facut nimic la ele, asa ca le vom lua pe rind, pentru ca avem mult de munca. Cele de pe faleza care sint din metal trebuie slefuite si vopsite pentru ca au ruginit. Restul vor fi reparate si completate in functie de cit de afectate sint".
Cu toate acestea, pina cind situatia va fi remediata, faleza Brailei nu va mai avea "personalitatea si atmosfera proprie, distincta, fondul urbanistic de mare valoare culturala" la care au sperat autoritatile la aparitia sculpturilor, numind Braila "orasul cu statui".
