Lupta preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, cu Agenţia Naţională de Integritate, pe ultima sută de metri. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea da soluţia în dosarele "Sportul" şi "Concivia", astăzi, 17 iunie, fiind termen de judecată în cele două cauze. În primă instanţă, judecătorii nu i-au dat dreptate lui Stancu, dosarele ajungând în urma recursului la ÎCCJ, care va da verdictul final şi irevocabil. Nici la Curtea Constituţională, preşedintele CJ Brăila nu a obţinut câştig de cauză, cererea de anulare a raportului ANI potrivit căruia Bunea Stancu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese fiind respinsă, ca nefondată, la începutul acestei luni. Dacă soluţia instanţei superioare în procesele cu ANI va fi în defavoarea lui Stancu, el riscă să îşi piardă funcţia de preşedinte al CJ.
Dosarul "Sportul" nr. 6647/2/2012• a ajuns la Înalta Curte în martie 2014, Gheorghe Bunea Stancu declarând recurs împotriva soluţiei Curţii de Apel Bucureşti, din octombrie 2013, când ANI a ieşit învingătoare. Iniţial, instanţa supremă a stabilit ca termen de judecată data de 10 martie 2015, însă ulterior termenul a fost preschimbat pentru data de 17 iunie 2014. Potrivit ANI, şeful Consiliului Judeţean Brăila a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese şi a săvârşit "infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie", asta după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar. Potrivit comunicatului ANI, din data de 31 august 2012, Stancu a întocmit şi adoptat atât expunerile de motive, cât şi hotărârile Consiliului Judeţean Brăila şi a semnat contractele de asociere între CJ Brăila cu SC Clubul de Fotbal Brăila SA, respectiv cu Asociaţia Sportivă Handbal Club "Dunărea" Brăila, în baza cărora a fost încasată suma totală de 7.512.207 lei. Conform reglementărilor Legii 161/2003, articolul 774, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene li se interzice să ia parte la deliberarea şi adoptarea hotărârilor în care au un interes patrimonial faţă de problema supusă dezbaterii, hotărârile adoptate prin încălcarea acestei prevederi fiind nule de drept. Agenţia Naţională pentru Integritate a sesizat organele judiciare în legătură cu presupusele fapte ale lui Gheorghe Bunea Stancu şi a demarat procedurile pentru anularea contractelor. În data de 18 octombrie 2013, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au dat soluţia în dosarul în care Stancu este acuzat că a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar, iar decizia instanţei nu a fost în favoarea preşedintelui CJ. Judecătorii i-au respins reclamantului Stancu cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată, soluţia fiind atacată cu recurs.
Termenul de judecată pentru celălalt proces în care Stancu se judecă cu ANI, dosarul "Concivia" nr. 8586/2/2011, a fost stabilit tot pentru astazi, 17 iunie. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi pe data de 30 ianuarie 2013, asta după ce, în septembrie 2012, la CA Bucureşti, Stancu a avut parte tot de o înfrângere. Şi în acest dosar, judecătorii i-au respins acţiunea lui Gheorghe Bunea Stancu, ca nefondată, însă acesta a declarat recurs. În comunicatul din data de 21 septembrie 2011, inspectorii ANI au arătat că, în calitate de şef al CJ Brăila, Bunea Stancu a acordat cinci contracte în valoare totală de 2,7 milioane de lei, fără TVA, firmei "Concivia", pe care o controlează prin intermediul "Bursagrirom" SA. "Domnul Stancu Gheorghe Bunea, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a semnat un număr de 5 contracte, în valoare totală de 2.731.038,86 lei (fără TVA) - aproximativ 638.212 Euro (fără TVA), încheiate de către Consiliul Judeţean Brăila cu SC Concivia SA (societate în cadrul căreia SC Bursagrirom SA este acţionar majoritar, iar domnul Stancu Gheorghe Bunea deţine calitatea de acţionar majoritar în cadrul S.C. Bursagrirom SA), încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", se arăta în comunicatul ANI. Stancu a contestat raportul ANI în instanţă.
Hotărârea în dosarul "Mită la PSD" se lasă aşteptată
Liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a ajuns şi în atenţia DNA, în ianuarie 2012, el fiind trimis în judecată în dosarul "Mită la PSD". În faţa instanţei au ajuns şi Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, Viorel Barac, director în acelaşi grup, precum şi Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sector 1 Bucureşti a dispus achitarea lui Stancu, precum şi a celorlalţi trei inculpaţi. În cauză s-a declarat recurs, însă dosarul nu a ajuns nici până acum pe rolul Tribunalului Bucureşti.
După cum se precizează în comunicatul remis zilele trecute de Biroul Relaţii Publice din cadrul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, în dosarul nr. 938/299/2012 a fost declarat recurs la data de 21 noiembrie 2013 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. "Până la data prezentului răspuns hotărârea pronunţată în dosarul mai sus menţionat nu a fost redactată, astfel încât dosarul nu a fost înaintat instanţei de control judiciar în vederea soluţionarii căii de atac", a precizat Elena Horhat din cadrul BIRP JS1 Bucureşti. În acest dosar, liderul PSD Brăila era acuzat de folosirea influenţei şi autorităţii ce rezultă din funcţia de conducere într-un partid, pentru a obţine pentru altul bani sau foloase necuvenite, în dosarul legat de finanţarea campaniei electorale a lui Mircea Geoană. Dacă în primă fază era vorba despre o mită de 1 milion de euro, pe parcursul cercetărilor, procurorii anticoruţie au stabilit că din suma respectivă s-au plătit efectiv aproximativ 150.000 de euro.
Stancu: "Ne pregătim pe 18 să predăm funcţia, nu e nicio problemă"
Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a comentat subiectul posibilităţii pierderii fotoliului administrativ ca urmare a sentinţelor judecătoreşti de astăzi, în cadrul celei mai recente conferinţe a PSD. Acesta nu s-a arătat extrem de afectat, însă a ţinut să anunţe că deja au început discuţii în rândul consilierilor pentru a-i lua locul. "Unii chiar au început să umble din consilier în consilier să îi întrebe dacă îi vor vota să fie preşedinte. (...) Eu le spun altceva la oamenii ăştia despre care vorbim. Să se uite bine în oglindă, să se uite bine în trecutul lor, să se uite şi de când sunt la consiliu, să vadă dacă au vreo idee sau realizare deosebită şi după aceea să se ducă la ăla care face pălării să nu le dea una de-aia mare să le cadă pe ochi, să nu mai vadă ce semnează pe acolo. Dorinţe sunt multe, dar cu putinţa stăm rău şi ceea ce înseamnă modul de a te organiza să conduci un consiliu. Nu întâmplător consiliul ăsta este atât de bine plasat în ceea ce priveşte România. Este un consiliu echilibrat din toate punctele de vedere, are multe investiţii, nu are nicio datorie la nimeni", a declarat Stancu. Totodată, liderul social democrat s-a arătat pregătit să renunţe la poziţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, lansând ipoteza conform căreia, chiar şi dacă instanţa i-ar da câştig de cauză ar putea să demisioneze "din orgoliu". "Câinele moare de drumul lung şi prostul de grija altuia. Eu lupte în viaţă nu prea am pierdut. Oricum, noi ne pregătim pe 18 să predăm funcţia, nu e nicio problemă. Credeţi că m-ar deranja aşa de mult să nu mai fiu preşedinte la judeţ? Nu! E o chestie de orgoliu. Am treabă suficientă. Dar eu vă spun, cred că poporul o să mă ceară şi o să mai candidez o dată. (...) S-ar putea să câştig procesul şi a doua zi să îmi dau demisia din toate funcţiile, există şi posibilitatea asta. V-am spus că este o chestie de orgoliu. Oricum, grija asta a multora, chiar dintre colegii noştri, a început să mă amuze. Erau unii care ocupau scaunul ăla şi făceau un singur lucru: dădeau salarii, cumpărau hârtie igienică, becuri şi reparau maşinile. Asta era activitatea. Eu plec din consiliu cu fruntea sus, cu o grămadă de realizări pe care poţi să pui mâna, nu din alea imaginare", a conchis şeful PSD Brăila, lansând în fond o şarjă voalată la adresa fostului lider al CJ Brăila, actualul primar Aurel Simionescu.
Procedurile în cazul în care Stancu ar pierde procesele cu ANI
Dacă şeful PSD, Gheorghe Bunea Stancu, ar pierde unul dintre cele două procese cu ANI, sancţionarea acestuia ar pica cel mai probabil în "cârca" membrilor CJ Brăila. Mai exact, în cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va pronunţa definitiv şi irevocabil, ANI trebuie să comunice soluţia de condamnare sau necondamnare Prefecturii Brăila. Având în vedere că este vorba de un dosar civil, prefectul judeţului va trebui să înainteze problema Consiliului Judeţean. De menţionat că Instituţia Prefectului nu poate emite ordin privind încetarea înainte de termen a mandatului preşedintelui CJ, decât dacă este vorba de o condamnare cu executare. Cu alte cuvinte, atributul de a stabili sancţiunea pe care să o aplice persoanei în cauză revine membrilor miniparlamentului judeţean. Aceştia pot opta de la a aplica o simplă mustrare, până la eliberarea din funcţie. Concret, în Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte, la art. 25, alin. 3 se specifică următoarele: fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. De asemenea, potrivit Legii nr. 393/2004, actualizată, privind Statutul aleşilor locali, la art. 69 este specificat că: pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni: mustrare; avertisment; diminuarea îndemnizaţiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni; eliberarea din funcţie. Sancţiunile prevăzute mai sus se aplică, prin hotărâre a consiliului, la propunerea motivată a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean. În cazul preşedintelui consiliului judeţean, propunerea trebuie făcută de cel puţin o treime din numărul consilierilor în funcţie şi va fi temeinic motivată. Motivele care justifică propunerea de sancţionare vor fi aduse la cunoştinţa consilierilor cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei. În cazul mustrării şi avertismentului, hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, iar în cazul scăderii îndemnizaţiei şi a eliberării din funcţie, cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie. Aplicarea ultimelor două sancţiuni amintite poate fi făcută numai dacă se face dovada că preşedintele consiliului judeţean a încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Cert este că, în cazul în care se hotărăşte destituirea din funcţie a preşedintelui CJ Brăila se vor organiza negreşit alegeri anticipate. Singura perioadă în care acest lucru nu ar fi posibil, potrivit legii, este cu un an de zile înaintea următoarelor alegeri locale. Însă, trebuie văzut mai întâi ce va spune hotărârea judecătorească.
Liderul PSD Brăila ar vrea schimbarea Legii aleşilor locali
Tot în cadrul întâlnirii cu presa locală de la finalul săptămânii trecute, preşedintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a precizat că i-a cerut vicepremierului Liviu Dragnea să aibă în vedere modificarea Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Din punctul său de vedere, persoanele constatate în stare de incompatibilitate sau conflict de interese ar trebui iniţial anunţate şi cercetate, respectiv, condamnate abia în momentul în care nu iau măsuri de a schimba situaţia. "Am discutat despre necesitatea unui statut al aleşilor locali în care să ştim clar care sunt elementele de incompatibilitate şi de conflict de interese şi am mai discutat să se ia în calcul dacă este posibil prevenţia la astfel de acuze, incompatibilitate şi conflict de interese, aşa cum de altfel este în alte ţări. Iniţial te anunţă şi în 15 zile trebuie să ieşi din starea de incompatibilitate sau de conflict de interese. Mi se pare o normalitate, nu cred că trebuie să transformăm România într-o ţară a oamenilor care au probleme cu legea, ci trebuie să facem prevenţii mai multe, iar cei care nu se aliniază cerinţelor organelor statului cu astfel de abilităţi, să suporte consecinţele. Eu aşa cred. Sunt foarte multe dosare. Nu ştie nimeni de ce sunt dosarele dar sunt pentru că trebuie să fie", a declarat Stancu.
