Gheorghe Bunea Stancu intră pe deplin în furcile caudine ale Justiţiei, pentru fapte de corupţie, asta după ce, aseară, Instanţa Supremă l-a găsit vinovat că a încălcat regimul privind conflictul de interese în materie administrativă. Vizate sunt aici două contracte de asociere ale CJ-ului cu două cluburi sportive controlate de firma la care Stancu este acţionar majoritar, Concivia, prin intermediul pachetului acţionarial deţinut la Bursagrirom.
De fapt, instanţa a respins de acestă dată cererea lui Stancu de a fi anulat actul administrativ încheiat de ANI pe numele său privind starea de incompatibilitate, ceea ce înseamnă că pentru Stancu abia acum începe judecata de fond.
Reamintim că Stancu a contestat pe 14 februarie, la Curtea de Apel Bucureşti, raportul inspectorilor de integritate, iar de atunci dosarele care vizau asocierile din sport au rămas în aer.
"Instanţa supremă a menţinut decizia din 14 februarie a Curţii de Apel Bucureşti, care a hotărât respingerea cererii lui Stancu. Mai exact, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean contestase în instanţă raportul inspectorilor de integritate", consemnează presa centrală, care arată că decizia este definitivă.
Raportul ANI, din nou pe tapet
Prin sentinţa de ieri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât că Gheorghe Bunea Stancu este vinovat de "încălcarea regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, motiv pentru care nu a anulat raportul ANI, întocmit în cazul său, în urmă cu doi ani". În acest caz, surse din rândul justiţiarilor confirmă faptul că "abia de acum Stancu va intra pe mâna legiştilor, iar faptele sesizate de ANI, acelea de corupţie, vor putea fi capete de acuzare penală pentru anchetarea preşedintelui suspendat al CJ".
Reamintim că pe 31 august 2012, ANI anunţa că Stancu se afla în stare de incompatibilitate, că a încălcat actele normative ce reglementează conflictul de interese în materie administrativă.
De altfel, faptele sesizate de ANI sunt "la indigo" cu acelea pe care le-a reclamat şi DNA când a cerut încarcerarea lui Stancu: fapte de corupţie.
Astfel, în calitate de preşedinte al CJ, "Bunea Stancu a întocmit şi adoptat atât expunerile de motive, cât şi hotărârile CJ, şi a semnat contractele de asociere între instituţie cu SC Clubul de Fotbal Brăila SA, respectiv cu Asociaţia Sportivă Handbal Club "Dunărea", în baza cărora a fost încasată suma totală de 7.512.207 lei", informa Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI).
Cu legea pe masă
Dosarul privind integritatea, nr. 6647/2/2012•, a ajuns la Înalta Curte în martie 2014, Gheorghe Bunea Stancu declarând recurs împotriva soluţiei Curţii de Apel Bucureşti, din octombrie 2013, când ANI a ieşit învingătoare. Iniţial, instanţa supremă a stabilit ca şi termen de judecată data de 10 martie 2015, însă ulterior termenul a fost preschimbat pentru data de 17 iunie 2014. Potrivit ANI, şeful Consiliului Judeţean Brăila a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese şi a săvârşit "infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie", asta după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar. Conform reglementărilor Legii 161/2003, articolul 774, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene li se interzice să ia parte la deliberarea şi adoptarea hotărârilor în care au un interes patrimonial faţă de problema supusă dezbaterii, hotărârile adoptate prin încălcarea acestei prevederi fiind nule de drept. Agenţia Naţională pentru Integritate a sesizat organele judiciare în legătură cu presupusele fapte ale lui Gheorghe Bunea Stancu şi a demarat procedurile pentru anularea contractelor. În data de 18 octombrie 2013, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au dat soluţia în dosarul în care Stancu este acuzat că a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar, iar decizia instanţei nu a fost în favoarea preşedintelui CJ. Judecătorii i-au respins reclamantului Stancu cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată, soluţia fiind atacată cu recurs.
Se scutură dosarele
Termenul de judecată pentru celălalt proces în care Stancu se judecă cu ANI, dosarul "Concivia" nr. 8586/2/2011, a fost stabilit tot pentru data de 18 noiembrie. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi pe data de 30 ianuarie 2013, asta după ce, în septembrie 2012, la CA Bucureşti, Stancu a avut parte tot de o înfrângere. Şi în acest dosar, judecătorii i-au respins acţiunea lui Gheorghe Bunea Stancu, ca nefondată, însă acesta a declarat recurs. Reamintim că într-un comunicat, inspectorii ANI au arătat că, în calitate de şef al CJ Brăila, Bunea Stancu a acordat cinci contracte în valoare totală de 2,7 milioane de lei, fără TVA, firmei "Concivia", pe care o controlează prin intermediul "Bursagrirom" SA. "Domnul Stancu Gheorghe Bunea, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a semnat un număr de 5 contracte, în valoare totală de 2.731.038,86 lei (fără TVA) - aproximativ 638.212 Euro (fără TVA), încheiate de către Consiliul Judeţean Brăila cu SC Concivia SA (societate în cadrul căreia SC Bursagrirom SA este acţionar majoritar, iar domnul Stancu Gheorghe Bunea deţine calitatea de acţionar majoritar în cadrul S.C. Bursagrirom SA), încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", se arăta în comunicatul ANI. Stancu a contestat raportul ANI în instanţă.
Acuzat de infracţiuni de corupţie
În data de 2 octombrie, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Bunea Stancu, Florin Mija şi încă 12 funcţionari salariaţi ai CJ Brăila. Pe lista inculpaţilor apar şi 3 societăţi de construcţii, respectiv "Concivia" SA, "Tancrad" SRL Galaţi şi subsidiara brăileană "Tancrad Construct", prin care s-a derulat întreaga afacere, alături de cei doi administratori, numărul total al celor trimişi în faţa instanţei ridicându-se la 19. Procurorii l-au trimis în judecată pe Gheorghe Bunea Stancu pentru cinci infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese, pe Mija Florin, tot pentru abuz în serviciu, la fel şi pe Moisiu Nicolae, şef Serviciu Achiziţii Publice în cadrul CJ Brăila. De asemenea, Ghenea Georgel, Dumitraşcu Jenica, Puia Vasile, Popescu Ionică, Puşcă Ionel, toţi salariaţi ai CJ Brăila, sunt cercetaţi în stare de libertate pentru infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, unele dintre ele în formă continuată. Alături de ei, pe lista inculpaţilor mai apar Mocanu Antoniu Cezar, Bădescu Mircea, Buzuleac Sebastian Lucian, Sava Nicu, Roşioru Lenuţa trimişi în judecată tot pentru abuz în serviciu şi obţinere de foloase necuvenite, la fel şi ei salariaţi ai CJ Brăila. Lista funcţionarilor se încheie cu Ştefan Rodica, contabil şef în cadrul Primăriei Vădeni, cercetată în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri oficiale. În sectorul privat, sunt trimise în judecată SC "Tancrad" SRL Galaţi şi administratorul acesteia, omul de afaceri gălăţean Stăncic Cristian Cătălin, SC "Concivia" SA Brăila şi administratorul său Soare Vasile şi SC "Tancrad Construct" SRL Brăila. Potrivit DNA, prejudiciul produs de inculpaţi, prin atribuirea unor contracte firmelor favorite, se ridică la aproape 3 milioane de lei. Contratele "cu dedicaţie" aveau ca obiect efectuarea unor lucrări de asfaltare drumuri - SC "Tancrad" SRL Galaţi şi SC "Tancrad Construct" SRL Brăila, respectiv reamenajare/reabilitare spaţii medicale la unităţile spitaliceşti din subordinea CJ Brăila - SC "Concivia" SA.
Hotărârea în dosarul "Mită la PSD" se lasă aşteptată
Liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a mai ajuns în atenţia DNA, şi în ianuarie 2012, el fiind trimis în judecată în dosarul "Mită la PSD". În faţa instanţei au ajuns şi Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, Viorel Barac, director în acelaşi grup, precum şi pe Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sector 1 Bucureşti a dispus achitarea lui Stancu, precum şi a celorlalţi trei inculpaţi. În cauză s-a declarat recurs, însă dosarul nu a ajuns nici până acum pe rolul Tribunalului Bucureşti, după cum ne-a transmis Biroul Relaţii Publice din cadrul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti. În acest dosar, liderul PSD Brăila era acuzat de folosirea influenţei şi autorităţii ce rezultă din funcţia de conducere într-un partid, pentru a obţine pentru altul bani sau foloase necuvenite, în dosarul legat de finanţarea campaniei electorale a lui Mircea Geoană. Dacă în primă fază era vorba despre o mită de 1 milion de euro la PSD, pe parcursul cercetărilor, procurorii anticoruţie au stabilit că din suma respectivă s-au plătit efectiv aproximativ 150.000 de euro.
Avram: «Unde-i lege, nu-i tocmeală!»
• asta a răspuns omul de suflet al lui Gheorghe Bunea Stancu, Ionel Avram, fostul director de la "Concivia", când a aflat de situaţia în care se află acum preşedintele suspendat al CJ
Decizia Instanţei Supreme de a-l găsi vinovat pe şeful suspendat al Consiliului judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, i-a luat prin suprindere pe social democraţii brăileni. Contactaţi telefonic de redactorii "Obiectiv", reprezentanţii de pe scena politică locală au fost rezervaţi în declaraţii, însă, au fost şi mici excepţii. Dacă prim-vicepreşedintele PSD Brăila, primarul Aurel Simionescu a spus că din punctul său de vedere "s-a dorit să se facă un bine" - referindu-se la investiţiile din sport- neluând în calcul, deocamdată, demiterea preşedintelui suspendat al CJ, preşedintele liberalilor brăileni, senatorul Cătălin Boboc, a spus fără echivoc: "Trebuie să ne pregătim pentru alegeri la Consiliul Judeţean".
Simionescu: "S-a dorit să se facă bine"
"Nu ştiam. Acum aflu. Vreau să văd eu motivarea şi toate celelalte. Este un proces mai vechi, pe o formulă cu sportul. Mă rog, s-a dorit să se facă bine, din punctul meu de vedere, dar se pare nu a contat în toată povestea respectivă. Dacă asta este hotărâre de instanţă, eu ce pot să comentez. Asta e! Eu nu pot să iau în calcul demiterea, ceva ce ţine de dumnealui, o să vedem, o să discutăm împreună să vedem şi care este poziţia dumnealui. Nu pot să spun în momentul acesta aşa ceva", a fost afirmaţia edilului şef al municipiului Brăila.
La rândul său, şeful PNL Brăila, de altfel singurul care auzise aseară de decizia ICCJ, a spus că "fiecare trebuie să-şi asume ceea ce face în viaţă, în activitate, în carieră ". În consecinţă, Boboc a revenit la ideea sa rostită zilele trecută, după ce Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale că: "Încet, încet ne vom lua Brăila înapoi".
Boboc: "Ne luăm Brăila înapoi"
"În momentul acesta cred că lucrurile sunt foarte clare. Acum avem un singur lucru de făcut la Brăila: să ne pregătim pentru alegeri la Consiliul Judeţean şi vom intra în felul acesta, într-o normalitate. Se leagă şi cu ceea ce propuneam în legătură cu plenul Consiliului Judeţean. Deci, foarte bine. Fiecare trebuie să-şi asume ceea ce face în viaţă, în activitate, în carieră. Nu comentez mai mult. Cum am spus şi zilele trecute, încet, încet ne vom lua Brăila înapoi", a precizat parlamentarul PNL.
Uimit de decizia instanţei s-a arătat şi fostul director economic de la "Concivia", Ionel Avram, cunoscut ca apropiat al lui Gheorghe Bunea Stancu. Acesta, în schimb, nu s-a avântat prea mult în comentarii. "Este decizia Instanţei Supreme. Ne supunem ei. Nu am ce să comentez. Asta este! Unde-i lege, nu-i tocmeală", a răspuns actualul vicepreşedinte al CJ Brăila, din partea PSD.
Director economic al firmei de suflet a lui Bunea Stancu, Ionel Avram a devenit, în urma unor şedinţe controversate de CJ, liderul interimar al Consiliului Judeţean Brăila, în condiţiile în care instituţia avea în derulare mai multe contracte cu "Concivia". La scurt timp, în jurul date de 9 septembrie a.c. , social democratul a încheiat capitolul "Concivia" tocmai pentru a nu fi în incompatibilitate. (Ana-Maria CURCĂ)
