Ştire şoc aseară! Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani de închisoare, iar Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac, la doi ani şi jumătate, cu executare, în dosarul "Mită la PSD". Sentinţa este definitivă şi a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti. Culmea, decizia vine după ce Judecătoria Sectorului 1 îi achitase pe inculpaţi în primă instanţă. Ce s-a schimbat între timp? Denunţul lui Viorel Hrebenciuc, prins la "înghesuială" de procurorii DNA, într-un dosar cu retrocedări uriaşe de păduri, a întors la 180 de grade cursul unui dosar care iniţial părea "apă de ploaie".
După aflarea veştii, toţi jurnaliştii din Brăila s-au adunat "ciorchine" în faţa vilei baronului care-a stăpânit vreme de 10 ani judeţul Brăila. După căteva ore de aşteptare, la ora 21.15 poliţiştii au ajuns la locuinţa lui Stancu şi au confirmat ziariştilor că au mandat de executare a pedepsei. Poarta vilei a deschis-o soţia şi în mai puţin de 10 minute a ieşit condamnatul Stancu, cu cătuşe la mâini, însoţit de poliţişti. Maşinile au pornit în trombă, cu sirenele pornite, Stancu fiind dus la sediul IPJ Brăila, pentru întocmirea dosarului de încarcerare. Lucrurile au mers pe bandă rulantă, deoarece condamnatul avea deja carantina de arest făcută, în urma reţinerii pentru 24 de ore în dosarul "Stancu vs DNA", aflat în prezent pe rolul Tribunalului Vrancea. Surse demne de încredere ne-au declarat la închiderea ediţiei că până în miezul nopţii, Gheorghe Bunea Stancu va ajunge în Penitenciarul de maximă siguranţă din Galaţi, unde vreme de 21 de zile va sta în carantină conform procedurii.
Liniştea dinaintea furtunii
Ieri dimineaţă, ziua părea una obişnuită cu privire la cursul dosarului "Mită la PSD". Singura noutate interesantă a fost că procurorii anticorupţie au cerut pedepse cu executare, orientate către maximul prevăzut de lege. În plus, la termenul de ieri, instanţa de judecată l-a reaudiat pe Ioan Nicolae, care a vrut să dea un supliment de declaraţie, după ce Viorel Hrebenciuc ar fi încurcat "iţele", prin declaraţia făcută la un termen anterior al judecăţii. Astfel, Niculae a recunoscut că a discutat cu "eminenţa cenuşie a PSD", până mai ieri. "Discuţia cu Viorel Hrebenciuc a durat mai puţin de 15 minute, iar spre sfârşitul discuţiei el m-a întrebat dacă aş fi de acord să sponsorizez campania domnului Mircea Geoană. El nu mi-a spus în ce formă să sponsorizez această campanie. Eu am dat un răspuns intermediar, deoarece era un subiect nou pentru mine şi i-am spus că, în principiu, aş fi de acord, numai că totul trebuie să fie legal, să fie un contract de sponsorizare şi totul să fie plătit prin bancă. Nu s-a pus problema să-mi ofere ceva pentru acest lucru, iar la finalul discuţiei a rămas că mă va căuta în viitor, dar nu m-a mai căutat niciodată", a declarat Niculae, după cum arată Mediafax. Din păcate pentru Niculae această declaraţie nu se pupă mai deloc cu înregistrarea ambientală aflată în rechizitoriul DNA. "Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Costea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»", au scris procurorii în rechizitoriu.
Niculae i-ar fi povestit la acel moment lui Stancu : "Măi, zic: eu pot să dau un milion de euro pentru PSD. Dar trebuie să ştie cât mai puţine persoane. Ştii tu (nota procurorilor: Viorel Hrebenciuc) şi Ionuţ Costea, care nu ştie decât că m-am întâlnit eu cu el. El nu trebuie să spună. Atâta dau".
Astfel, potrivit rechizitoriului, sumele de bani trebuia să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politice. Niculae avea şi aşteptări după această "cotizaţie". În schimbul banilor oferiţi, afaceristul a solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu. De altfel, interesul lui Niculae cu privire la gestionarea şi distribuirea gazelor naturale i-a "băgat" în dosare penale şi pe foştii miniştri ai Economiei, Adriean Videanu şi Varujan Vosganian, acuzaţi de DNA că l-au favorizat pe marele afacerist, în defavoarea statului. Deocamdată, pe Vosganian l-a scăpat Parlamentul de urmărirea penală, dar laţul se strânge.
Trezorierul Stancu, relaţii de rudenie cu Niculae
Afaceristul Niculae a mai spus că, pe fostul şef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, îl cunoaşte de mai bine de 35 de ani, soţiile lor fiind rude. În 2009, Gheorghe Bunea Stancu ocupa funcţia de trezorier al PSD astfel că în această calitate trebuia "să strângă" bani pentru campania prezidenţiabilului Mircea Geoană. Considerându-se pe cai mari, Stancu se şi vedea în postura de-a numi 2-3 oameni pe nişte funcţii cheie în stat, de unde să curgă apoi banii publici şi contractele pentru "sponsorii" campaniei. Cel mai important sponsor urma să fie Ioan Niculae.
Urmează condamnări pe bandă rulantă
În afară de condamnarea în dosarul "Mită la PSD", Gheorghe Bunea Stancu ar putea primi în scurt timp şi pedepse în celelalte cauze în care este judecat. Cap de listă este dosarul aflat pe rolul Tribunalului Vrancea, în care Stancu este judecat pentru fapte de corupţie. În data de 2 octombrie 2014, Direcţia Naţională
Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Bunea Stancu, Florin Mija şi încă 12 funcţionari salariaţi ai CJ Brăila. Pe lista inculpaţilor apar şi 3 societăţi de construcţii, respectiv "Concivia" SA, "Tancrad" SRL Galaţi şi subsidiara brăileană "Tancrad Construct", prin care s-a derulat întreaga afacere, alături de cei doi administratori, numărul total al celor trimişi în faţa instanţei ridicându-se la 19. Potrivit DNA, inculpaţii ar fi atribuit contracte firmelor favorite, prejudiciul produs de inculpaţi ridicându-se la aproape 3 milioane de lei.
Fostul şef al CJ mai este la un pas de a primi sentinţa şi în dosarul "Concivia", aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ANI acuzându-l de conflict de interese. Următorul termen de judecata în acest dosar a fost stabilit pentru data de 2 iunie.
Dosarul "Concivia" a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi după ce, în septembrie 2012, la CA Bucureşti, Stancu a avut parte de o înfrângere. Inspectorii ANI au arătat că, în calitate de şef al CJ Brăila, Bunea Stancu ar fi acordat cinci contracte în valoare totală de 2,7 milioane de lei, fără TVA, firmei "Concivia", pe care o controlează prin intermediul "Bursagrirom" SA.
În dosarul "Sportul" judecătorii au dat deja verdictul final, acesta fiind în defavoarea lui Stancu. Mai mult de atât, acuzaţiile ANI în această cauză au căpătat iz penal, fostul şef al CJ Brăila fiind acum cercetat de DNA pentru conflict de interese.
Declaraţii de politicieni, "la cald"
La foarte scurt timp după ce condamnarea lui Stancu la închisoare cu executare în dosarul "Mită la PSD" a devenit publică, consilierul local PNG Ionel Alexandru ne-a contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere, insistând asupra unei intervenţii pe care autorităţile să o facă la Guvern pentru organizarea alegerilor anticipate: "Din punctul meu de vedere, nu condamnarea, care oricum era previzibilă, este importantă. Am insistat să intervin pe problema declanşării alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braila, care în urma acestei condamnări trebuie automat vacantată. Oricum era vacantată conform procedurii, însă Bunea a făcut recurs. Dar în situaţia actuală, recursul său nu mai are niciun rost. Solicit din acest punct de vedere clarificarea poziţiei PSD Brăila şi solicit, de asemenea, Guvernului României să declanşeze de urgenţă organizarea de alegeri anticipate pentru acest post".
Redactorii "Obiectiv" au încercat apoi să ia reacţii şi de la ceilalţi lideri politici sau ai administraţiei locale. A răspuns senatorul PNL Cătălin Boboc: "Nu am ce să comentez. Sigur, omeneşte vorbind, răul nu i-l doreşti nimănui. Justiţia s-a pronunţat, e o hotărâre judecătorească, înţeleg definitivă. Fiecare trebuie să îşi asume ceea ce face, cu bune şi cu rele. Nu vreau să fac alt comentariu".
A răspuns şi deputatul PNL Vasile Varga, însă ne-a explicat că se afla în trafic, în drum spre Brăila, şi că nu ştia nimic despre condamnarea lui Gheorghe Bunea Stancu.
Am încercat să obţinem comentarii pe această temă şi de la liderii PSD Brăila, însă nici preşedintele social democraţilor, ministrul Economiei Mihai Tudose, nici primarul Aurel Simionescu nu au putut fi contactaţi. (Alexandru NECULA)
