Un detaliu şocant a fost scos la iveală de procurorii DIICOT în ceea ce priveşte dosarul "Ahmeya" şi reţeaua "Sgîrcitu", care fabrica reţete fictive pentru a le deconta la Casa de Asigurări de Sănătate prin intermediul lanţului de farmacii brăilene. O angajată a farmaciei s-a sinucis în mai 2012, perioadă în care activitatea infracţională a grupării "Sgîrcitu" era în plină desfăşurare. Potrivit anchetatorilor, aceasta era unul dintre furnizorii de medicamente scumpe pentru farmacie. Totuşi, acest lucru nu a împiedicat-o pe contabila "Ahmeya", Ionica Iolanda Serghiev, trimisă în judecată în prezent, să facă livrări de bani în conturile decedatei, în încercarea disperată de a-şi şterge urmele, aşa cum se arată în actele procurorilor.
Aşa cum am relatat în ediţiile anterioare ale cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei", procurorii DIICOT au pus cap la cap toate documentele ridicate în urma percheziţiilor-maraton din septembrie 2015, de la Brăila, dar şi declaraţiile inculpaţilor şi martorilor din dosarul "Ahmeya". Anchetatorii au reuşit să stabilească mecanismul infracţional folosit de foştii soţi Sgîrcitu pentru a face bani de pe urma afacerii de familie, lanţul de farmacii "Ahmeya". "Mecanismul infracţional a fost dezvoltat începând cu anul 2011, dată la care Liliana Valentina Ştefan, fostă Sgîrcitu, a angrenat SC Ahmeya Pharm SRL în circuite economice şi financiare fictive, înregistrând în contabilitate achiziţionarea de medicamente oncologice fie de la persoane fizice, fie de la firme cu comportament de tip fantomă. Documentele fictive atestau, în mod nereal, că SC Ahmeya Pharm SRL ar fi achiziţionat medicamentele oncologice sau alte medicamente foarte scumpe - medicamente care au fost introduse doar scriptic în gestiunea societăţii - marfa nefiind în realitate livrată", potrivit rechizitoriului.
Cine îi furniza, de fapt, medicamentele oncologice Lilianei Sgîrcitu
Procurorii au găsit răspuns şi la întrebarea "De unde se aproviziona farmacia «Ahmeya» cu medicamentele folosite în decontările ilegale?". Unul dintre furnizorii lanţului de farmacii era chiar o angajată: Mirela Alina B. Începând cu 1 iulie 2010, SC Ahmeya Pharm SRL, administrată de Liliana Sgîrcitu, a înregistrat în contabilitate operaţiuni fictive de achiziţie a mai multor medicamente, de la persoana fizică Mirela Alina B., aşa cum au notat anchetatorii. În acest mod a început, de fapt, activitatea infracţională a reţelei "Sgîrcitu". Practic, prin aceste achiziţii de la angajata Mirela Alina B. s-au creat stocuri scriptice pentru o gamă variată de tratamente, toate extrem de scumpe şi care puteau fi decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Brăila în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate.
Odată găsit furnizorul, iar înţelegerea cu fosta directoare a CJAS Brăila fiind făcută pentru decontarea medicamentelor, nu a mai rămas decât să fie identificaţi medicii specialişti dispuşi să fabrice scrisori medicale, dar şi medici de familie care să prescrie reţetele ce urmau a fi decontate. Astfel, prin implicarea directă a Lucianei Boboc, şefa CJAS de la acea vreme, au fost atraşi spre "colaborare" oncologii Cosmin Boldeanu, Claudia Pleşea şi Daniela Vasile, angajaţi ai Spitalului Judeţean Brăila, dar şi medicii de familie Paul Creţu şi Sorica Vasile.
Ulterior, pe parcursul anilor, mecanismul infracţional a fost "perfecţionat", aşa cum au spus procurorii DIICOT, de către inculpata Liliana Sgîrcitu, în sensul că în locul achiziţiilor fictive efectuate iniţial de la persoana fizică Mirela Alina B., farmacia "Ahmeya" a achiziţionat aceeaşi gamă de medicamente scumpe de la societăţi cu comportament de tip "fantomă". Şi uite aşa, hora infracţionalităţii s-a mărit.
Cum se făceau tranzacţiile între angajata furnizoare de medicamente şi farmacia "Ahmeya"
Anchetatorii au notat că începând cu luna iulie 2010, Liliana Sgîrcitu a început înregistrarea în contabilitatea SC Ahmeya Pharm SRL a unor achiziţii fictive de medicamente de la persoana fizică Mirela Alina B. De menţionat că rolul acesteia din urmă, angajată a farmaciei, a fost unul destul de important în procesul infracţional gândit de soţii Sgîrcitu.
Achiziţiile menţionate mai sus au fost înregistrate nelegal în gestiunea societăţii, în baza unor borderouri nesemnate de furnizor şi încheiate ulterior luării în primire a mărfurilor. În cazul actelor semnate de ambele părţi, furnizorul, adică Mirela Alina B., a semnat şi rubrica de primire a banilor, atestând că plata a fost efectuată şi a încasat sumele de bani menţionate în documente. Totuşi, în marea majoritate a borderourilor, ori nu apare semnătura furnizorului, ori cea a cumpărătorului. Tot aceste acte făcute între Mirela Alina B. şi farmacia "Ahmeya" ridică semne de întrebare în rândul anchetatorilor. "În condiţiile în care în procesul-verbal de predare-primire nu se menţionează decât denumirea medicamentului şi cantitatea de medicamente, fără a fi individualizat preţul, apare firesc întrebarea cum a fost cunoscut acest preţ la momentul ulterior al întocmirii borderourilor, în lipsa oricărei informaţii minimale în acest sens", se arată în rechizitoriu.
Potrivit legii, dar şi a Ghidului privind buna practică de distribuţie en gros a medicamentelor, atât furnizorii trebuie să deţină o autorizaţie de fabricaţie sau distribuţie en gros, cât şi firma de la care se aprovizionează furnizorul. Or, aşa cum au demonstrat anchetatorii, Mirela Alina B., angajată la "Ahmeya" şi furnizor de medicamente pentru farmacie, nu deţinea niciun fel de autorizaţie de distribuţie a medicamentelor. Procurorii au iar mari semne de întrebare în privinţa identităţii distribuitorului care i-ar fi dat angajatei de la acea vreme cantităţi impresionante de medicamente pentru a le vinde mai departe către farmacia "Ahmeya".
Farmacistul-şef, "marionetă" în tot acest mecanism infracţional
O altă lege în domeniul farmaceutic spune clar că de aprovizionarea farmaciilor trebuie să se ocupe farmacistul-şef, iar în acest caz responsabilitatea cădea pe umerii angajatei O.M. Un detaliu incredibil a fost scos la iveală de procurorii DIICOT şi anume faptul că angajaţii erau, de fapt, de formă, iar fişa postului era fix egală cu zero pentru administratorul societăţii. Farmaciştii-şef nu îşi îndeplineau sarcinile de serviciu şi nu pentru că nu ar fi vrut, ci pentru că nu li se permitea acest lucru. Acest fapt este consemnat în rechizitoriu: "Inculpata Ştefan (fostă Sgîrcitu) Liliana Valentina era cea care efectua toate comenzile şi coordona întreaga activitate a SC Ahmeya Pharm - farmaciştii-şefi fiind angajaţi doar de «faţadă», pentru a-i permite acesteia desfăşurarea unei activităţi în domeniul farmaceutic".
Angajata furnizoare de medicamente oncologice s-a sinucis în mai 2012
Când activitatea grupului infracţional era în plină desfăşurare, iar noi membri "aderau" la reţeaua "Sgîrcitu", cei din judeţul Constanţa, angajata Mirela Alina B., totodată şi furnizorul de medicamente oncologice scumpe, a ales să iasă din toată această afacere necurată. Totul s-a întâmplat brusc, într-o zi a lunii mai 2012, când aceasta s-a spânzurat, lucru specificat şi în actele anchetatorilor. "Pretinsul furnizor, respectiv numita B. Alina Mirela, a decedat în mai 2012, neputând fi audiată pentru a se stabili condiţiile în care a putut achiziţiona această cantitate impresionantă de medicamente, cu o valoare totală de aproximativ 6.726.644 lei. În schimb, din audierea mamei acesteia, martora B. Maria, a rezultat că fiica s-a sinucis prin spânzurare, în luna mai 2012".
În urma anchetei efectuate de DIICOT a rezultat că Mirela Alina B. a furnizat medicamente către SC Ahmeya Pharm în valoare totală de 6.726.644 lei. "Ponderea valorică a fost deţinută de medicamentele «Abilify» (111.542 buc.), «Zyprexa» (77.457 buc.), «Cymbalta» (45.177 buc.), «Seroquel» (46.465 buc.), «VFend» (29.581 buc.), «Zeldox» (24.454 buc.), «Eprex» (287 buc.), «Neorecormon» (863 buc.) şi «Rispolept» (1.765 buc.)", potrivit rechizitoriului. Toată această cantitate impresionantă de tratament ar fi fost achiziţionată de farmacie în perioada 1 iulie 2010 - 1 februarie 2012, anul decesului furnizoarei. Aceste date au ieşit la iveală în urma analizei borderourilor ridicate de la domiciliul Lilianei Sgîrcitu, dar şi a înregistrărilor efectuate în programul de contabilitate SAGA, operat de inculpata Ionica Iolanda Serghiev, contabila "Ahmeya". Ancheta dispusă în dosar a dus la concluzia că achiziţiile de la Mirela Alina B. reprezintă 61% din totalul achiziţiilor pentru medicamentele oncologice decontate ilegal.
Mai mult, angajata Mirela Alina B. şi-ar fi primit banii pe toate medicamentele furnizate, abia în 2012, şi nu din banii farmaciei, ci din propriul buzunar al Lilianei Sgîrcitu, aceasta din urmă reuşind să-i plătească nu mai puţin de 6 milioane lei numai într-o singură zi. Acest lucru vine în condiţiile în care pe borderourile întocmite între furnizoare şi farmacie se specifică negru pe alb că medicamentele au fost plătite chiar în ziua primirii lor, dar în contabilitatea firmei nu este înregistrată nicio plată către Mirela Alina B. până pe 1 ianuarie 2012. "Deşi pe borderourile de achiziţie întocmite în intervalul 1 iulie 2010 - 1 ianuarie 2012 se menţionează în mod expres că la data achiziţiei se plăteşte suma integrală în numerar, în contabilitatea societăţii nu este înregistrată nicio plată din casierie sau din contul bancar către B. Mirela Alina până la 1 ianuarie 2012. Abia în acea zi inculpata Serghiev Iolanda înregistrează în contabilitate un număr de 21 de note contabile cu justificarea «plată borderou, plată asociat borderou», în valoare totală de 6.705.858 lei cu privire la care declară că reprezintă plăţile efectuate de administratorul Ştefan (fostă Sgîrcitu) Liliana Valentina, în numerar, direct beneficiarului de pe borderou, B. Mirela Alina. Incupata Ştefan (fostă Sgîrcitu) Liliana Valentina i-ar fi plătit astfel numitei B. Mirela într-o singură zi, în numerar, din banii ei personali, nu mai puţin de 6.705.858 lei reprezentând contravaloarea medicamentelor achiziţionate de farmacia Ahmeya prin borderouri în intervalul 1 iulie 2010 - 1 ianuarie 2012. Această susţinere vine în contradicţie cu însăşi declaraţia anterioară a inculpatei, care menţionase că pe borderouri pretinsul furnizor B. Mirela Alina semnase inclusiv de primirea banilor, asta evident la data întocmirii fiecăruia dintre borderouri", au notat anchetatorii.
Se pare că totul ar fi fost o altă "şmecherie" folosită de Liliana Sgîrcitu pentru a trage bani din conturile "Ahmeya". Plata către fosta angajată ar fi fost fictivă, iar scopul ei era de a "împrumuta" farmacia "Ahmeya" cu bani, pe care urma să şi-i recupereze ulterior, în tranşe. Exact aşa s-a şi întâmplat, pentru că în intervalul ianuarie - decembrie 2012, Liliana Sgîrcitu a retras din conturile societăţii suma de 6.705.858 lei, dar de această dată vorbim de bani care au existat şi în realitate, numai că ei proveneau din încasările societăţii "Ahmeya", inclusiv din viramentele efectuate de CJAS Brăila pentru reţetele fictive decontate.
Disperarea contabilei de a-şi ascunde urmele: decedata a "primit" bani de la "Ahmeya" în 2015
Contabila "Ahmeya" a fost cuprinsă de panică, aşa cum au observat procurorii, şi a început să facă greşeli vizibile în încercarea de a-şi ascunde urmele şi implicarea în toate aceste achiziţii fictive de medicamente. În urma percheziţionării programului informatic de către anchetatori a ieşit la suprafaţă un lucru stupefiant. Deşi Mirela Alina B. decedase în 2012, se pare că societatea "Ahmeya" a continuat să-i plătească medicamentele furnizate fictiv. La rubrica "Jurnal de bancă" din programul contabil figurează faptul că în data de 30 aprilie 2015, SC Ahmeya Pharm SRL, din contul în lei deschis la o bancă renumită, a dispus plata în două tranşe a sumei de 940.000 lei către persoana fizică Mirela Alina B., deşi toată lumea ştia că aceasta murise încă din 2012. "Practic, la peste 3 ani de la data pretinselor achiziţii, inculpata Serghiev Iolanda caută încă «soluţii contabile» pentru a convinge că acele mărfuri au fost cumpărate şi plătite în realitate. Este evident că toate aceste «manopere contabile» au fost efectuate sub imperiul panicii determinate de verificările care începuseră a fi făcute cu privire la modul de decontare a reţetelor", se mai precizează în rechizitoriu.
