Nu numai că ne pun zilnic viaţa în pericol cu "hârburile maxi taxi", nouă, călătorilor, precum şi participanţilor la trafic din cauza şoferilor agresivi de pe microbuze, dar arată total dispreţ şi faţă de obligaţiile contractuale asumate, inclusiv către bugetul local prin neplata redevenţei. Cei patru operatori privaţi care operează pe traseele secundare au datorii către municipalitate de aproape 1,5 milioane lei, echivalentul a peste 320.000 euro. Pare incredibil dar informaţiile primite din partea autorităţii locale arată clar că doar pe calea instanţei operatorii maxi-taxi se lasă "convinşi" să achite redevenţa. S-a ajuns până acolo încât municipalitatea a cerut magistraţilor să încuviinţeze punerea sub sechestru a microbuzelor marilor datornici pentru a fi sigură că-şi recuperează banii.
După ce că dau ţeapă de câteva milioane de lei anual statului prin neeliberarea biletelor de călătorie, operatorii maxi-taxi au tendinţe similare şi în cazul bugetului local, pe care-l fentează la plata redevenţei. Potrivit contractelor semnate cu Primăria Brăila pentru traseele secundare, operatorii maxi-taxi au obligaţia de a vărsa trimestrial sume la bugetul municipalităţii cu titlu de redevenţă, în funcţie de numărul de maşini aflate pe liniile licitate şi cursele programate. O situaţie de ordin recent prezentată de municipalitate arată că operatorii de transport în regim maxi-taxi înregistrează datorii notabile, iar în cazuri punctuale, chiar colosale, către bugetul local atunci când vine vorba de plata redevenţei. Potrivit sursei citate, cei 4 operatori cumulează restanţe de aproape 1,5 milioane lei, echivalentul a peste 320.000 euro, din care aproximativ 1 milion de lei sunt datoriile de bază, iar restul, penalităţi şi majorări de întârziere. Mai mult, documentul arată că în unele situaţii municipalitatea a fost nevoită să meargă în instanţă pentru a-şi recupera banii cuveniţi, ajungându-se inclusiv la solicitarea încuviinţării sechestrului asigurător asupra bunurilor debitorilor, inclusiv asupra microbuzelor pe care le au în tresee.
Iată în detaliu cum se prezintă situaţia datornicilor. Pe primul loc este "Gebamy Trans" care figurează în scripte cu o restanţă de 1,28 milioane lei, din care 0,96 milioane - redevenţă şi 0,32 milioane lei - majorări calculate ca urmare a neachitării la termen a redevenţei. Pentru acest operator, municipalitatea ne-a comunicat că are proces în instanţă pentru recuperarea banilor, iar în paralel a cerut şi instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitoarei, solicitare care a ajuns pe rolul Curţii de Apel Galaţi.
"Noi am contestat sumele pretinse de dumnealor, s-a cerut şi o expertiză, acum aşteptăm o decizie din partea instanţei pentru că după părerea noastră sumele solicitate, inclusiv penalităţi sunt mult prea mari. Dar, repet, ne judecăm pe aceste valori, instanţa va decide", a explicat George Baba, reprezentantul "Gebamy Trans Junior". De precizat că acest operator de transport are în gestiune delegată traseele 8, 31 şi 41, fiind singurul care nu are la acest moment probleme cu vechimea microbuzelor.
O parte dintre operatori au renunţat la trasee
Pe locul II, cu 154.648 lei (din care 73.249 lei - datoria de bază şi 81.399 lei majorări de întârziere) apare "Minibus 2002" (administrator Cornel Pungă), cu precizarea că şi în acest caz municipalitatea a mers la instanţă pentru a cere banii şi încuviinţarea sechestrului asigurător. De altfel, după cum se precizează în scriptele autorităţii locale, sechestrul a fost pus deja, încă din luna februarie anul curent, pe 15 mijloace de transport ale debitoarei, în contul restanţelor la plată. Mai trebuie adăugat că "Minibus 2002" mai are în gestiune delegată un singur traseu - 40, după ce a renunţat deja la două linii de transport - 13 şi 35 - preluate între timp de către operatorul public de transport din subordinea Primăriei Brăila, SC "Braicar" SA. Compania a invocat motive de ordin economic atunci când a notificat decizia de renunţare la cele două trasee, însă, cel mai probabil, este vorba despre clauza vechimii maşinilor: 13 dintre cele 25 de microbuze care deserveau toate 3 traseele erau mai vechi de 10 ani.
Lista datornicilor maxi-taxi continuă cu "TCF Imex" (asociat unic Dănel Goleanu), operator care gestionează liniile de microbuz 16 şi 17, recent notificată de primărie cu privire la neîndeplinirea obligaţiei contractuale privitoare la vechimea maşinilor din traseu. Potrivit informaţiilor publice, firma figurează cu o datorie de 12.431 lei reprezentând doar majorări de întârziere. Cu privire la acest operator, viceprimarul Doiniţa Ciocan, cea care are în atribuţii serviciul de transport public în oraş, a explicat că unitatea şi-a achitat redevenţa, rămânând în litigiu doar partea de accesorii. De altfel, sursa citată a precizat că pe rolul instanţei există un proces deschis de autoritatea publică pentru a-şi recupera cei 12.431 lei. După cum spuneam mai devreme, în cazul acestui operator de transport, Primăria a anunţat că a activat clauza contractuală privind renunţarea la serviciile sale pentru liniile 16 şi 17 motivat de faptul că niciunul dintre microbuzele "TCF Imex" nu îndeplineşte condiţia vechimii. Până la retragerea din trasee a operatorului, mai trebuie să treacă 90 de zile, aşa cum prevede contractul cu Primăria, ceea ce înseamnă că abia din toamnă, cel mai probabil octombrie, SC "Braicar" va prelua cele două linii.
În fine, cea mai mică datorie apare în cazul "Mantrans"SRL (administrator Nelu Manolescu) - 1.145,93 lei reprezentând penalităţi. Firma mai are în gestiune doar traseul 33, după ce recent a renunţat la linia 34, cunoscut fiind faptul că 12 din cele 20 de microbuze pe care le folosea erau mai vechi de 10 ani.
Dragomir: "De ce să avem transport privat?"
Primarul municipiului, Marian Dragomir s-a declarat nemulţumit de datoriile operatorilor de transport şi a arătat cu degetul spre Serviciul de Transport din subordinea municipalităţii care nu ar fi făcut toate demersurile pentru a preîntâmpina acumularea acestor datorii: "Ideea cu transportul privat era aceea de a asigura serviciu modern şi eficient pentru călătorii din municipiu, dar şi încasarea la bugetul local a redevenţei cuvenită de la aceşti operatori de transport. Constatăm însă că aceste mijloace de transport sunt vechi, din cauză că nu s-au făcut investiţii suficiente în dotarea cu microbuze noi, nu mai vechi de 10 ani, fiind astfel forţaţi să luăm măsuri pentru ca Braicar să preia traseele 13, 34 şi 35 abandonate de operatorii privaţi, urmând ca în toamnă să facă acelaşi lucru şi cu traseele 16 şi 17. Mai constatăm că unii operatori de transport au datorii, ceea ce nu este normal, şi suntem în diferite faze cu procesele pentru recuperarea sumelor ce se cuvin la buget, adică redevenţa plus majorări şi penalităţi, mergând până la instituirea de sechestru asigurător pe bunurile debitorilor. Această situaţie ne duce cu gândul la ideea că viitorul este al transportului public. De ce să avem transport privat dacă acesta se face cu microbuze vechi, iar operatorii nu-şi plătesc redevenţa către Primărie?", a spus Dragomir adăugând că "Braicar" va face achiziţii de mini-autobuze pentru a-şi lărgi parcul auto.
Ieri, în cadrul conferinţei săptămânale susţinută de edilul şef, acesta a revenit din nou pe subiect: "Am văzut că Serviciul respectiv are mai multe dosare în instanţă pe recuperări de datorii, inclusiv sechestru, însă, din punctul meu de vedere, nu este suficient doar atât. Trebuia luate măsurile de siguranţă din timp ca să nu se ajungă la acumularea de datorii. Cei de la acest serviciu care aveau în sarcină problema maxi-taxi vor avea de dat explicaţii şi vom ajunge şi la Comisia de Disciplină cu aceia care se va dovedi că sunt vinovaţi. Nu putem să-i dăm afară pe toţi, dar trebuie să vedem care dintre ei nu şi-au făcut sarcinile de serviciu", a mai spus sursa citată.
Majoritatea operatorilor sunt pe pierdere
Potrivit datelor de bilanţ, "Gebamy" a raportat în 2010 o pierdere de 0,78 milioane lei (CA 1,5 milioane lei), în 2011 - o pierdere de 0,97 milioane lei (CA 1,6 milioane lei), 2012 - pierdere de 0,89 milioane lei (CA 2,6 milioane lei), 2013 - pierdere de 0,98 milioane lei (CA 3,1 milioane lei), 2014 - pierdere de 1,14 milioane lei (CA 3,1 milioane lei) şi 2015 - pierdere de 0,42 milioane lei (CA 3,36 milioane lei).
Singurul care a raportat profit este "Mantrans": 2010 - 0,024 milioane lei (CA 1,29 milioane lei), 2011 - 0,019 milioane lei (CA 1,19 milioane lei), 2012 - 0,016 milioane lei (CA 1,1 milioane lei), 2013 - 0,012 milioane lei (CA 1,09 milioane lei), 2014 - 0,013 milioane lei (CA 1,17 milioane lei) şi 2015 - 0,02 milioane lei (CA 1,282 milioane lei).
Iată datele contabile şi pentru "Minibus": 2010 - profit de 1.765 lei (CA 1,58 milioane lei), 2011 - pierdere 0,19 milioane lei (CA 1,4 milioane lei), 2012 - pierdere de 0,16 milioane lei (CA 1,4 milioane lei), 2013 - pierdere de 0,11 milioane lei (CA 1,5 milioane lei) şi 2014 - pierdere de 0,12 milioane lei (CA 1,8 milioane lei). Anul trecut însă a raportat un profit de 0,035 milioane lei la o cifră de afaceri de 1,6 milioane lei.
În fine, "TCF Imex" a raportat pierdere pe linie: în 2010 - 0,36 milioane lei (CA 1,3 milioane lei), 2011 - 0,49 milioane (CA 1,2 milioane lei), 2012 - 0,57 milioane lei (CA 1,24 milioane lei), 2013 - 0,28 milioane lei (CA 1,6 milioane lei), 2014 - 0,16 milioane lei (CA 1,77 milioane lei). Anul trecut însă a comunicat că a înregistrat profit de 1.361 lei la o cifră de afaceri de 1,75 milioane lei.
Evaziune la greu pe piaţa maxi-taxi
* milioane de lei anual alimentează piaţa neagră prin neeliberarea de bilete
Reamintim că o analiză marca "Obiectiv Vocea Brăilei" a arătat că dimensiunea fenomenului evaziunii fiscale în piaţa locală este îngrijorătoare: aproape 1 leu din fiecare 2 lei încasaţi de şoferi ocoleşte zona fiscalităţii. Un calcul simplu arată că, la nivelul lui 2014, cei 4 operatori maxi-taxi au declarat o cifră de afaceri netă cumulată la 7,9 milioane lei, ceea ce înseamnă încasări medii zilnice pe fiecare maşină undeva la 230 lei. De cealaltă parte, şoferilor de microbuze li se impune o normă zilnică de încasări care, în funcţie de traseu şi numărul de curse, pleacă de la 300 lei şi ajunge chiar şi la 600 lei. Numai dacă am lua în calcul o normă estimată de 300 lei/zi ar rezulta o diferenţă nefiscalizată de peste 2 milioane lei anual.
