Bunea Stancu răspunde în dosarul DNA de la Tribunalul Vrancea cu o părticică din averea sa: două imobile, plus terenurile aferente, însemnând peste 4 milioane de lei. Aceasta este, cu aproximaţie, valoarea sechestrului instituit de procurorii DNA în cazul fostului şef de judeţ. Am spus "o părticică" pentru că avuţia fostului şef de judeţ este mult mai mare, după cum reiese şi din ultima sa declaraţie de avere înainte de arestare.
Alături de Stancu mai răspund cu proprietăţile, evident, nu la fel de fabuloase - fiind vorba doar de nişte apartamente -, şi funcţionarii de la CJ Brăila, implicaţi în acelaşi dosar de corupţie. Fostul vice de la CJ Brăila, Florin Mija are, în afară de sechestrul pe locuinţă, şi un sigiliu pe bolidul său, un BMW X3, la care oficialul doar ce terminase de achitat ratele. În completare, răspund cu averile şi "firmele de casă" ale autorităţilor locale, abonate la banii publici - "Concivia" şi două companii din grupul "Tancrad", aparţinând familiei milionarilor gălăţeni Stăncic. Dacă tragem linie şi adunăm, ar rezulta că pentru fiecare leu estimat ca prejudiciu în dosar, procurorii au instituit sechestru în valoare de 5 ori mai mare. Adică undeva peste 15 milioane de lei, raportat la o pagubă de aproape 3 milioane.
Inculpaţii din dosarul de corupţie "Stancu vs. DNA" răspund cu vârf şi îndesat pentru prejudiciul estimat de procurorii anticorupţie care s-au ocupat de caz.
Ca o paranteză, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, "tunul" tras de inculpaţi (estimat la aproape 3 milioane de lei), în această speţă, s-a creat prin atribuirea preferenţială a unor contracte firmelor favorite. "Dedicaţiile" aveau ca obiect efectuarea unor lucrări de asfaltare drumuri - SC "Tancrad" SRL Galaţi şi SC "Tancrad Construct" SRL Brăila, respectiv reamenajare/reabilitare spaţii medicale la unităţile spitaliceşti din subordinea CJ Brăila - SC "Concivia" SA. În acest dosar DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Bunea Stancu, Florin Mija (fostul vicepreşedinte al CJ Brăila) şi a mai multor funcţionari salariaţi ai CJ Brăila, în paralel cu instituirea de măsuri asiguratorii asupra averilor.
Iată cum arată lista sechestrelor, aşa cum ne-a fost prezentată de către Tribunalul Vrancea, pe rolul căruia se află acest dosar. Este vorba despre opt persoane fizice, în frunte cu fostul şef de judeţ, Gheorghe Bunea Stancu şi secundul său Florin Mija, plus trei persoane juridice ("Concivia" SA şi "Tancrad Construct" SRL, ambele din Brăila şi "Tancrad" SRL din Galaţi).
Evident, cele mai mari valori sechestrate de procurori apar în cazul lui Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, încarcerat între timp pentru 3 ani într-un alt dosar, celebrul "Mită la PSD". Mai precis, sunt sub sechestru două imobile: unul situat pe strada Rahova - adică adresa de domiciliu a fostului oficial - cu o valoare impozabilă de peste 1,9 milioane lei, plus terenul aferent, încă 1.110 mp, iar al doilea, situat pe Calea Galaţi la intersecţia cu Bulevardul Al. I. Cuza, cu o valoare impozabilă de 1,32 milioane lei, plus 340 mp de teren aferent. Până aici, socotind la cotaţia standard notarială, discutăm despre bunuri cu o valoare cumulată la 4,27 milioane lei, din care circa 1 milion de lei numai terenurile. Peste toate acestea, mai figurează sub sechestru şi suma de 3.650 euro găsită la percheziţia domiciliară. Ca o paranteză, prejudiciul estimat în dosarul "Stancu vs DNA" este de aproape 3 milioane de lei, ceea ce înseamnă că statul s-ar îndestula lejer numai din execuţia asupra averii lui Stancu.
Şi nu că n-ar avea de unde, pentru că ultima declaraţie de avere a fostului oficial arată o dimensiune impresionantă a bunurilor ce-i aparţin: 7 loturi de teren intravilan - peste 11.500 mp; 3 case de locuit, un apartament şi un spaţiu comercial; bijuterii în valoare de circa 13.000 euro; depozite bancare însumând 1,6 milioane lei; pachetul de acţiuni de la "Bursagrirom", plus acţiunile deţinute la cele cinci SIF-uri, în valoare de peste 39.000 lei.
De cealaltă parte, însă, firmele controlate direct sau indirect de Stancu n-au avut un 2014 prea bun. SC "Concivia" SA Brăila, de exemplu, una dintre firmele favorite ani la rând în achiziţiile pe bani publici de lucrări de construcţii, reabilitări şi modernizări de clădiri, a încheiat anul trecut cu o pierdere de 4,03 milioane lei, în timp ce operatorul portuar - "Hercules" a avut un minus de 2,14 milioane lei.
"Vioara a doua" în dosar, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Florin Mija, are şi el un sechestru pus pe un apartament situat în oraş, cu o valoare de impozitare de circa 133.000 lei, plus un autoturism marca BMW X3, care, acum, la mâna a doua, pe site-urile de specialitate, se vinde cu circa 10.000 euro. În declaraţia sa de avere mai apărea în 2014 un al doilea apartament, plus o Dacia din 1992.
Sigiliu DNA şi pe apartamentele funcţionarilor implicaţi în dosar
În acelaşi dosar s-a mai instituit sechestru şi asupra apartamentelor deţinute de actuali sau foşti funcţionari ai CJ Brăila: Nicolae Moisiu, Georgel Ghenea, Jenica Dumitraşcu, Vasile Puia, Ionică Popescu. În plus, şi un teren de 1.007 mp aparţinând fostului administrator al "Concivia", Vasile Soare, are acelaşi statut.
În conformitate cu cele mai recente informaţii postate pe pagina web a CJ Brăila, Moisiu Nicolae, consilier superior la CJ Brăila, figurează cu un apartament cumpărat împreună cu soţia şi un Opel - Astra. În cazul său, procurorii au pus sechestru pe apartamentul cu o valoare impozabilă evaluată la 174.168 lei.
Mai departe, în cazul lui Ghenea Georgel, consilier la Direcţia Tehnică a aceleiaşi instituţii, sechestrul a fost pus pe un apartament estimat la 137.234 lei. În afară de acest imobil, funcţionarul mai deţine un teren agricol de 17.500 mp în comuna Traian şi un autoturism marca Opel, cumpărat în 2012.
Cel de-al treilea inculpat în dosar, Dumitraşcu Jenica, s-a trezit cu sigiliu pe un imobil din municipiu cu valoare de 203.717 lei. În ultima declaraţie de avere, datată 2011, cea care a fost până acum 3 - 4 ani şefa Departamentului Tehnic al CJ Brăila, pensionată între timp, mai trecuse un teren extravilan la Vădeni, două apartamente în Brăila şi o casă de locuit, tot în Brăila.
Puia Vasile are şi el sechestru pe propriul apartament, situat în municipiu, având o valoare impozabilă de 167.142 lei. Declaraţia sa de avere indica alături de acest imobil două loturi de teren agricol la Valea Cânepii şi la Cazasu, cu suprafaţă de aproape 6 ha şi o Dacia 1310.
În ce-l priveşte pe Ionică Popescu, consilier în cadrul Biroului de Achiziţii Publice de la CJ Brăila, procurorii au obţinut sechestru asupra apartamentului de 75 mp din Brăila, evaluat la 138.819 lei, de altfel singura proprietate trecută şi în ultima sa declaraţie de avere.
Sechestru la "Concivia" de 3,5 milioane lei
În cazul persoanelor juridice trimise în judecată în dosarul "Stancu vs DNA" s-a instituit, de asemenea, sechestru pe imobile compuse din construcţii şi terenuri, plus sume indisponibilizate, pentru care se poate estima o valoare totală de circa 10 milioane de lei. Potrivit informaţiilor transmise de Tribunalul Vrancea, măsura asiguratorie s-a dispus după cum urmează:
SC Concivia SA Brăila - imobil situat în municipiu, format din clădiri cu o valoare impozabilă de 1.794.048,75 lei şi teren aferent în suprafaţă de 1294,95 mp; imobil situat în municipiu, format din clădiri cu o valoare impozabilă de 1.704.515 lei şi teren aferent în suprafaţă de 726,70 mp.
SC "Tancrad Construct" SRL Brăila - un imobil situat în municipiu, format din clădiri cu o valoare impozabilă de 572.799 lei şi teren aferent în suprafaţă de 1.405 mp; plus suma de 162.640 lei, indisponibilizată într-un depozit constituit la CEC.
SC "Tancrad" SRL Galaţi - imobil situat în judeţul Prahova, localitatea Buşteni, în suprafaţă de 3.241 mp şi construcţiile aferente; un al doilea imobil (o balastieră - staţie de betoane) situat în judeţul Galaţi, comuna Umbrăreşti, compus din teren de 83.679,36 mp, construcţii - 524,97 mp şi linie ferată de 516 ml; plus încă două imobile, tot din Galaţi, din care unul în suprafaţă de 1379,44 mp.
Grupul "Tancrad" se descurcă bine la Brăila
Aşa cum am amintit, "Tancrad Construct" SRL Brăila şi SC "Tancrad" SRL Galaţi fac parte dintr-un grup de firme aparţinând familiei milionarilor gălăţeni Stăncic. După cum se ştie, a existat o relaţie strânsă între Bunea Stancu şi această familie, sudată în contracte publice, aspect sesizat în repetate rânduri, atât de către "Obiectiv Vocea Brăilei", dar şi de către presa centrală. De-a lungul anilor, "Tancrad" a câştigat pe bandă rulantă cam tot ce a fost important la capitolul achiziţii publice organizate de instituţii sau autorităţi brăilene, inclusiv Consiliul Judeţean, chiar şi în timpul mandatului lui Bunea Stancu. Numai în 2014, de exemplu, sunt peste 10 de astfel de contracte, majoritatea cu primării de comune, beneficiind de finanţare prin celebra OG 28/2014, cunoscută drept "Ordonanţa lui Dragnea". Sunt însă şi câteva contracte cu municipalitatea, aşa cum este cazul lucrărilor de refacere a covorului asfaltic pe Calea Călăraşilor şi Şoseaua Buzăului, având o valoare cumulată de circa 9,6 milioane lei. Cum s-au reflectat toate aceste reuşite în bilanţul anual al SC Tancrad" SRL Galaţi? La 2014 firma a raportat un profit net de 13,1 milioane lei, în creştere faţă de anii anteriori. De remarcat că societatea a făcut, totuşi, un pas în lateral, lăsând loc pe piaţa brăileană unei alte firme din grup - "Cricons", deţinută de aceeaşi familie Stăncic. Numai anul trecut, aceasta din urmă a câştigat de la Consiliul Judeţean Brăila contracte frumoase pe bani publici, constând în lucrări de întreţinere a îmbrăcăminţii afaltice pe sectoare de drumuri judeţene.
Stancu şi problemele cu justiţia
După cum se cunoaşte, fostul preşedinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în celebrul dosar "Mită la PSD". Potrivit DNA, în cursul anului 2009, Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea de preşedinte al PSD Brăila pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la omul de afaceri Ioan Niculae, bani ce urma să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială desfăşurată la sfârşitul anului 2009 pentru susţinerea candidatului PSD Mircea Geoană.
Dar lista dosarelor pe numele fostului şef de judeţ cuprinde şi dosarul "Sportul", în care Bunea Stancu este acuzat că a făcut demersuri şi a luat decizii prin care Clubul de Fotbal Brăila şi Asociaţia Handbal Club "Dunărea" au primit "foloase necuvenite" în cuatum de aproape 7,5 milioane lei, de la bugetul CJ Brăila. De menţionat că parte din bani, după cum spun procurorii, au ajuns la "Istru" SA, firmă unde Stancu, prin "Bursagrirom", deţine un portofoliul important de acţiuni şi administrează mai multe spaţii de alimentaţie publică, unde sportivii luau masa.
De asemenea, Bunea Stancu mai este implicat şi în dosarul "Concivia", în care Agenţia Naţională de Integritate îl acuză pe fostul şef al CJ Brăila că ar fi acordat cinci contracte în valoare de 2,7 milioane de lei firmei "Concivia", pe care o controlează prin intermediul "Bursagrirom" SA.
În fine, cel de-al treilea dosar în care au fost dispuse şi sechestrele prezentate mai sus este cel în care DNA vorbeşte despre atribuiri preferenţiale de contracte din banii CJ Brăila.
