Ne-am bucurat la vestea reducerii TVA pentru apa potabilă şi canalizare, începând din luna ianuarie, cu gândul la o economie de câţiva lei la factura lunară. Bucuria însă ne-a fost vremelnică, pentru că, iată, operatorul de apă-canal CUP Dunărea Brăila, cu girul consilierilor municipali şi cei judeţeni, vine să ne readucă cu picioarele pe pământ: anul acesta şi anul viitor ne aşteaptă o majorare a tarifului cumulat, în două etape, undeva la 17%. Cu tot cu TVA în regim redus (9% la tariful de apă şi 20% pentru cel de canalizare), din vara lui 2017 vom plăti fiecare metru cub de apă consumat cu 7,34 lei, faţă de 6,26 lei/mc, cât este în prezent. Aşadar, nu numai că pierdem acea economie rezultată din taxa pe valoarea adăugată redusă la 9%, dar vom avea în plus la factură aproape 50 de bani la fiecare metru cub de apă consumată. De ce asta? După cum le-a explicat aleşilor locali directorul CUP Dunărea, Mihail Chiriţă, măsura se impune în cadrul contractului de împrumut încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru asigurarea confinanţării locale la mega-investiţia în reţeaua de apă-canal a întreg judeţului, aflată acum pe ultima sută de metri a execuţiei lucrărilor. Subiectul a stârnit, după cum era de aşteptat, revolta aleşilor locali din opoziţie. Ba chiar grupul liberal al consilierilor judeţeni i-a cerut lui Chiriţă demisia. La momentul votului, însă, proiectul a trecut cu majoritatea sufragiilor aleşilor locali.
La finele lunii trecute, cele două Parlamente locale (Consiliul Local Municipal şi Consiliul Judeţean) au avut pe ordinea de zi un subiect fierbinte: aprobarea planului tarifar la apă şi canalizare pentru 2016 şi 2017. În linii mari, operatorul public de apă-canal-epurare, Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila, a cerut o majorare de 5% din mai 2016, iar în a doua etapă, încă 12% din mai 2017. Pe scurt, în materialele de specialitate aflate la mapele de lucru ale consilierilor se arată că, la momentul negocierii de către CUP Dunărea a termenilor împrumutului de la BERD, pentru asigurarea cofinanţării la mega-proiectul investiţional accesat de companie prin POS-ul de Mediu, s-a stabilit de către bancă un plan de tarif cu trei mari etape: unificarea până în mai 2013 a tarifelor la apă şi canalizare în întreg judeţul, doi - majorarea tarifului unic cu 5% din mai 2014 şi trei - majorare cu 12% din mai 2015. Pe fondul întârzierilor care au apărut în atribuirea unuia dintre cele mai importante contracte de lucrări la proiectul investiţional, a fost amânat momentul majorării. Numai că atunci când a tras linie, la final, CUP Dunărea a constatat că a făcut o economie de câteva milioane de euro în implementarea proiectului de investiţii. Ca să poată avea acces însă la aceşti bani, BERD i-a reamintit operatorului public de obligaţia asumată privind majorarea în două etape cu 17% a tarifului unic la apă-canal. Cu această explicaţie a venit Mihail Chiriţă, directorul CUP Dunărea, în faţa consilierilor municipali şi judeţeni, însă intervenţiile sale nu au făcut altceva decât să-i întărâte pe aleşi, ajungându-se până la a i se solicita acestuia demisia. Dar să luăm cronologic firul poveştii.
Ionel Alexandru: "A scăzut TVA-ul şi totuşi preţul apei creşte!"
Primul for decizional la care a intrat în dezbatere a fost CLM, unde discuţiile s-au învârtit în jurul ideii că nu este tocmai oportună majorarea cerută de operatorul de apă-canal-epurare, CUP Dunărea Brăila. Consilierul Simona Drăghincescu a atras atenţia că tariful practicat la Brăila pentru serviciul de apă-canal-epurare este deja mare, context în care majorarea nu-şi are rostul. Primarul suspendat Aurel Simionescu a intervenit explicând că, după calculele sale, ar rezulta că tariful nu se majorează: "Nu! Preţurile nu s-au mărit, preţurile vor scădea! Pentru că este vorba despre scăderea TVA-ului de la 24% la 9% şi este indexarea pe care în contractul BERD o avem, de 5%. Deci, practic, vom scădea cu 15% (diferenţa de TVA de la 24 la 9 procente - n.r.) şi va creşte cu 5%. Per general, se va micşora preţul la apă". Explicaţia este valabilă însă numai pentru majorarea anunţată pentru anul în curs. Lucrurile se schimbă însă cunoscut fiind faptul că ar urma şi etapa a doua, în mai 2017, când modificarea anunţată este de 12%, context în care reducerea de care vorbea Simionescu este practic anulată.
Consilierul Ionel Alexandru a sesizat la rându-i acest aspect şi a intervenit în cadrul şedinţei: "Aşa cum ştie foarte bine toată lumea, a scăzut TVA-ul şi totuşi apa creşte. Nu mi se pare normal să crească cu 5% în 2016 şi cu 12% până în 1 mai 2017. Aşa scrie domnul Chiriţă aici, dacă vă uitaţi în document, la raportul dumnealui".
"De câte ori vreţi să explicăm că preţul nu creşte?", a venit replica lui Simionescu. "Nu mă mai chinui. Vă rog să votaţi". În final, proiectul a trecut cu majoritate de voturi şi doar două abţineri: din partea Simonei Drăghincescu şi a lui Ionel Alexandru.
BERD către CUP Dunărea: "Faci dovada că aplici majorările pe care nu le-ai aplicat în trecut, apoi îţi dăm banii"
În şedinţa Consiliului Judeţean discuţiile pe acest subiect au fost însă mult mai aprinse, ajungându-se până la solicitarea demisiei lui Mihail Chiriţă, iar intervenţia acestuia din urmă în încercarea de a lămuri cum stau lucrurile nu a făcut altceva decât să-i întărâte şi mai mult pe consilieri. "Aş vrea să fac trimitere la Programul Operaţional Sectorial de Mediu care se apropie de sfârşit. La mijlocul lunii martie închidem contractul. Urmare a achiziţiilor publice pe cele 10 contracte de lucrări derulate în timp, faţă de ceea ce s-a cerut iniţial, am negociat şi am semnat un contract de împrumut cu BERD de 8,8 milioane de euro, reprezentând contribuţia operatorului de apă de 9,81%. Sigur că cel care dă banii stabileşte nişte reguli. De fapt, au fost trei condiţii: 1. la 1 mai 2013 preţ unic la apă, tarif unic la canalizare, condiţie îndeplinită, urmată la 1 mai 2014 de o creştere de 5% şi la 1 mai 2015 de 12%. Nu am aplicat la vremea respectivă aceste majorări, pentru că la un moment am avut un blocaj: piesa de rezistenţă a întregului proiect care înseamnă uzina nouă de apă de la Gropeni şi magistrală de 80 km cu apă potabilă din mijlocul judeţului. Suntem campioni în România: a stat trei ani calendaristic în contestaţie. Aşa a vrut un constructor. Abia la finele lui 2011, am câştigat procesul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sigur, puteam să pierdem şi fondurile alocate, numai că uite că am reuşit să punem la treabă constructorul şi, după cum vă spuneam, pe 15 martie constructorul pleacă din lucrare. Între timp, sigur că economia realizată pe toate părţile de cofinanţare s-a reflectat şi în împrumutul de la BERD. În momentul de faţă, în afară de cele 8,8 milioane de euro, avem o economie de 3,1 milioane euro pe care dorim să o folosim, printre altele, în achiziţia de contori ca să rezolvăm şi problema asta atât de spinoasă pentru relaţia noastră cu utilizatorii. Acest lucru l-am discutat cu BERD care a spus «Da. Faci dovada că aplici majorările pe care nu le-ai aplicat în trecut cu documentul de rigoare, apoi îţi dăm banii. Nu faci, nu-ţi dăm banii!»".
Mortu: "Plătim cu 30% mai mult din cauza pierderilor"
Liberalul Marian Sârbu nu s-a arătat mulţumit de aceste explicaţii şi a insistat pe ideea că brăilenii plătesc printre cele mai mari tarife la apă şi canalizare: "Astăzi mai venim cu o majorare de minim 5%. Dacă am aproba proiectul în forma actuală, în strategia pe care noi am primit-o, nu se spune 5%, se spune «minim 5%», poate să fie şi 500%, nu? Asta e la pixul domnului Chiriţă, dacă îl aprobăm aşa. Dacă s-a redus TVA-ul, asta nu înseamnă că noi trebuie să atentăm din nou la buzunarele consumatorilor. Domnul Chiriţă ne poate confirma că sunt foarte puţini utilizatori care se conectează şi la reţeaua de apă, şi la reţeaua de canalizare. De ce? Pentru că avem preţuri exorbitante! Noi nu putem vota un astfel de proiect". În replică, Mihail Chiriţă a spus că tariful actual ne poziţionează undeva la jumătatea clasamentului naţional la acest capitol, moment din care spiritele s-au încins, tonul discuţiilor a crescut, iar consilierii au început să vorbească simultan. După mai multe minute de vacarm, vicepreşedintele CJ Brăila, Viorel Mortu, a reuşit să se facă auzit şi a ridicat o problemă spinoasă: pierderile raportate de operator în propria reţea de apă, pierderi care automat se reflectă în calculul tarifului perceput consumatorilor. "Pierderile la apă sunt enorm de mari. Procentual, ne apropiem de 40%! O treime se livrează şi nu se încasează. Aş sugera să fiţi de acord să cerem domnului director Chiriţă să ne prezinte în şedinţa viitoare un program de reglare, de rezolvare a acestei rupturi livrare-încasare. Dacă vom face acest lucru, în mod cert, preţul trebuie să scadă. Acum, plătim cu 30% mai mult din cauza pierderilor. E o propunere".
Ideea a fost preluată din voleu de liberalul Gicu Mitache, care a cerut public demisia lui Chiriţă: "Nu ştiu dacă vreodată CJ a primit vreun raport de activitate al domnului Chiriţă. Nereguli sau chestii făcute pe jumătate s-au tot întâmplat de-a lungul timpului. Nu cred că Guvernul a redus TVA-ul în ţară în favoarea domnului Chiriţă, ci l-a redus pentru utilizatori. Nu vreau să mascăm o scădere pe care Guvernul a făcut-o pentru utilizatori în preţul apei, mai ales în condiţiile în care directorul Chiriţă nu a reuşit să-şi reducă pierderile în atâţia ani. Pierderi de peste 40%! Demisia, domnule director! După atâta amar de vreme nu aţi reuşit să aduceţi instituţia la standardele din 2016. Nu cred că mai trebuie să rămâneţi în fruntea acestei instituţii".
Colegii liberali din CJ Brăila i-au susţinut propunerea şi au cerut demisia lui Mihail Chiriţă. Într-un final, proiectul a trecut cu 25 de voturi pentru, 5 - împotrivă şi nicio abţinere, cu precizarea că Nicu Niţă şi Marius Dobrotă nu au participat la vot. Interesant de punctat faptul că deşi în timpul discuţiilor grupul liberalilor a fost foarte vocal împotriva proiectului, doar Vasile Cortez, Horia Tanasă, Gicu Mitache, Marian Sârbu şi Alfredo Pascale au votat "împotrivă", în timp ce colegii de partid Bogdan Minescu, Ovidiu Nechita, Adrian Rădulescu şi Costel Bălan au votat "pentru".
După cele două majorări tariful la apă-canal va urca la 7,34 lei/mc
Dar să vedem şi în cifre cum vor arăta lucrurile, aşa cum au votat consilierii municipali şi judeţeni.
Dacă la final de 2015 tariful pentru serviciul de apă-canalizare era de 6,87 lei/mc cu tot cu TVA (4,29 lei/mc la apă şi 2,58 lei/mc la canalizare cu precizarea că fiecare metru cub de apă consumat este facturat automat şi la canalizare), odată cu reducerea TVA la 9% pentru consumul de apă şi la 20% pentru canalizare, noul tarif valabil din ianuarie 2016 este 6,26 lei/mc (3,77 lei/mc - apă şi 2,49 lei/mc - canalizare). Mai departe, după majorarea cu 5%, stabilită pentru luna mai, tariful unic va arăta astfel: 3,95 lei/mc - apă (cu TVA de 9%) şi 2,61 lei/mc - canalizare (cu TVA de 20%), aşadar un total de 6,56 lei/mc pentru serviciul cumulat.
Peste alte 12 luni de la acel moment, se aplică cea de a doua majorare, cea de 12%, context în care tariful cumulat va fi de 7,34 lei/mc, din care 4,42 lei/mc - apă (TVA de 9%) şi 2,92 lei/mc - canalizare (cu TVA de 20%).
Aşadar, dinamica tarifului cumulat (apă plus canalizare) arată astfel: pleacă de la 6,87 lei/mc în 2015, scade la 6,26 lei/mc în ianuarie 2016 pentru a urca apoi la 6,56 lei/mc din luna mai, după majorarea de 5%, şi, în final, urcă din mai 2017 cu 12%, ajungând la 7,34 lei/mc.
Pentru o familie compusă din 3 persoane, care locuieşte într-un apartament cu 2 camere cu centrală proprie şi care consumă lunar, în medie, cam 10 metri cubi de apă, inclusiv consumul de apă rece pentru prepararea apei calde, efortul final după cele două etape de majorare va fi de 73,4 lei, inclusiv TVA, (10 x 4,42 lei/mc - apă potabilă plus 10 x 2,92 lei/mc - canalizare), faţă de 62,6 lei, inclusiv TVA, tariful actual.
Mai trebuie amintit faptul că Brăila a ajuns la tarif unic în întreg judeţul în mai 2013, adică 6,87 lei/mc, inclusiv TVA de 24%, tarif rămas neschimbat până la final de 2015.
Brăila, printre oraşele cu preţ mare al apei potabile
* o statistică a Institutului pentru Politici Publice ne poziţionează pe undeva în primul pluton al clasamentului oraşelor cu apă scumpă
După cum "Obiectiv" a prezentat în mai multe rânduri, Brăila se află în rândul oraşelor cu cea mai scumpă apă potabilă din România. Cel mai recent studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) arată clar că preţul de 3,46 lei/mc, fără TVA, ne poziţionează, alături de Galaţi, pe locul 18 naţional, imediat după Timişoara - 3,53 lei/mc şi Călăraşi - 3,57 lei/mc. De asemenea, înaintea noastră, însă sub pragul de 4 lei/mc (fără TVA), mai sunt alte 6 oraşe (Arad, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureş, Satu-Mare, Drobeta Turnu-Severin şi Reşiţa), în timp ce Bucureştiul plăteşte un preţ de 4 lei/mc. Cea mai scumpă apă din România o plătesc buzoienii - 5,07 lei/mc (fără TVA), urmaţi de nemţeni şi tulceni (4,41 lei/mc, fără TVA). Pe locurile următoare apar Suceava - 4,33 lei, Târgovişte - 4,2 lei/mc, Deva - 4,1 lei/mc şi Piteşti - 4,01 lei/mc.
La polul opus, cea mai ieftină apă potabilă o plătesc locuitorii din Târgu Jiu - 2,42 lei lei/mc, urmaţi de cei din Zalău şi Cluj-Napoca - 2,62 lei/mc.
Salvat pe ultima sută de metri
Aflată la un pas de a pierde finanţarea pentru mega-proiectul investiţional "Sistemul Regional" - Gropeni, investiţia cu o valoare estimată de pste 20 milioane euro a fost salvată în vara anului 2013 de către magistraţii Curţii de Apel Galaţi, care au respins ca nefondate plângerile formulate de firmele ale căror oferte nu au fost declarate câştigătoare. În final, contractul a fost atribuit către SC "Arcon AG SRL (fostă SC "ERG Termrom Trading") cu unic partener SC "Tancrad" SRL, ambele din Galaţi. Licitaţia a fost lansată de CUP Dunărea în 2011, însă de atunci şi până la decizia Curţii Supreme procedura a fost blocată de contestaţii peste contestaţii. După cum a anunţat conducerea CUP Dunărea, ca beneficiar final, lucrările sunt pe ultima sută de metri, iar la jumătatea lunii martie contractorul ar urma să închidă şantierul.
Trebuie precizat că acest contract face parte dintr-un program mult mai amplu cu finanţare prin POS Mediu 2007 - 2013, accesat de CUP Dunărea, cu o valoare finală de peste 90 milioane de euro, din care 77,18% reprezintă grantul european, 11,8% este contribuţia de la bugetul de stat, 1,81% contribuţia comunităţilor unde se fac lucrările şi 9,21% este contribuţia CUP Dunărea. Pentru a asigura partea sa de finanţare, operatorul a contractat, în 2009, un împrumut multianual de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
