Digul din sectorul Noianu-Chiscani, pe care autoritatile se straduie, de citeva zile, sa il mentina pe pozitie, are o importanta foarte mare, nu doar pentru localitatile Varsatura si Chiscani, asa cum pare la prima vedere, ci si pentru municipiul Braila. Cele mai pesimiste scenarii ce pot fi luate in calcul, in cazul in care acest dig ar ceda, vorbesc inclusiv despre inundarea unor cartiere marginase ale Brailei, cum ar fi Lacu Dulce, Viziru sau Chercea. Astfel de zvonuri circula deja printre braileni, dar nimeni din administratia locala nu se grabeste sa abordeze acest subiect, pentru a nu provoca panica. Totusi, exista voci, inclusiv din rindul administratiei locale, care spun ca, potrivit unei harti topografice intocmite in 1986, exista posibilitatea ca, odata ce a spart digul de la Varsatura, Dunarea sa ajunga in cartiere precum Chercea sau Viziru. Potrivit acestor surse, exista doua scenarii: unul in care debitul apelor revarsate ar fi unul mic si unul in care bresa din dig nu ar mai putea fi astupata in timp util, iar inundatia ar fi de nestavilit. Primul scenariu prevede doar inundarea Varsaturii, a Chiscaniului, a localitatii si statiunii Lacu Sarat si a poligonului Vulpea. Cel de-al doilea scenariu, mult mai sumbru, spune ca apa ar ajunge si in cartierul Viziru, in zona sediului IMB, in Lacu Dulce si chiar in Chercea. Informatiile de mai sus sint departe de a fi oficiale. E vorba, dupa cum s-a precizat, doar de niste scenarii despre care vorbesc, insa, nu doar oamenii de rind, speriati de imaginile vazute la televizor, ci si cadre tehnice din cadrul administratiei locale.
Autoritatile exclud, insa, categoric aceasta posibilitate afirmind ca nu depindem doar de o harta topografica intocmita acum 20 de ani, ci ca astfel de harti s-au tot facut in ultimii ani si nici una nu ofera informatii alarmante. Dimpotriva, cotele despre care vorbesc aceste harti sint linistitoare. Viceprimarul Lucian Tilea are o harta topografica pe unul dintre peretii propriului birou. In cunostinta de cauza, acesta ne-a explicat ca, in municipiul nostru, cel mai jos punct, fata de nivelul marii, se afla in cartierul Lacu Dulce. Acolo, cea mai joasa cota masoara 8,25 metri. Prognozele indica o crestere a nivelului Dunarii, la Braila, pina la 7 m peste nivelul marii. In concluzie, la o asemenea cota, apele revarsate prin dig nu ar avea cum sa atinga nici zona cea mai de jos a orasului. Nivelul cartierului Chercea atinge de la 13,3 m, la marginea dinspre Sos. Rimnicu Sarat, pina la 22 m, la Sos. Baldovinesti. Cea mai inalta cota din Braila ar fi 24 m, undeva in centrul vechi.
In concluzie, zona cea mai expusa ramine in continuare Varsatura - Chiscani. Reamintim ca, pentru a proteja totusi si acest sat, autoritatile au construit, in ultimele zile, un dig provizoriu cu ajutorul caruia - in cazul in care ar ceda cel principal - apa ar putea fi retinuta, o perioada, intr-o incinta ce se intinde pe 300 de hectare.
Autoritatile exclud, insa, categoric aceasta posibilitate afirmind ca nu depindem doar de o harta topografica intocmita acum 20 de ani, ci ca astfel de harti s-au tot facut in ultimii ani si nici una nu ofera informatii alarmante. Dimpotriva, cotele despre care vorbesc aceste harti sint linistitoare. Viceprimarul Lucian Tilea are o harta topografica pe unul dintre peretii propriului birou. In cunostinta de cauza, acesta ne-a explicat ca, in municipiul nostru, cel mai jos punct, fata de nivelul marii, se afla in cartierul Lacu Dulce. Acolo, cea mai joasa cota masoara 8,25 metri. Prognozele indica o crestere a nivelului Dunarii, la Braila, pina la 7 m peste nivelul marii. In concluzie, la o asemenea cota, apele revarsate prin dig nu ar avea cum sa atinga nici zona cea mai de jos a orasului. Nivelul cartierului Chercea atinge de la 13,3 m, la marginea dinspre Sos. Rimnicu Sarat, pina la 22 m, la Sos. Baldovinesti. Cea mai inalta cota din Braila ar fi 24 m, undeva in centrul vechi.
In concluzie, zona cea mai expusa ramine in continuare Varsatura - Chiscani. Reamintim ca, pentru a proteja totusi si acest sat, autoritatile au construit, in ultimele zile, un dig provizoriu cu ajutorul caruia - in cazul in care ar ceda cel principal - apa ar putea fi retinuta, o perioada, intr-o incinta ce se intinde pe 300 de hectare.
