In satele din Baragan, viata nu a fost niciodata nici simpla, nici usoara. In ultimii ani insa, a fost din ce in ce in ce mai grea. Taranul din Baragan a imbatrinit si a saracit cumplit, iar saracia lui se vede. Casele, gardurile, curtile il tradeaza dramatic, la fel si cimpurile napadite de ciulini. Cine nu crede, sa dea un tur de judet, sa treaca de Cazasu si Chiscani, si sa se convinga. Indiferent de ruta aleasa, pe masura ce te departezi de Braila, comunitatile sint tot mai triste si mai ponosite, iar taranii mai nevoiasi. Ca si cum nu le-ar fi fost de ajuns grijile vechi, acum, alte ginduri le tulbura somnul si asa trudit. Oare ce s-or face cu integrarea? Europenii astia cer atit de multe, iar ei au atit de putini bani! Oare cum or scoate-o la capat? Taranii braileni sint ingroziti, nu prea stiu ce ii asteapta dupa 1 ianuarie 2007 si, oricite sperante isi fac pentru viitor, constientizeaza acut ca cel putin in primii ani va fi cumplit. Acum, pe ultima suta de metri, o gramada de specialisti vin sa le explice de-a fir a par integrarea. Prea tirziu spun ei si, in plus, se folosesc cuvinte "grele", pe care nu prea le inteleg. Inteleg insa ca li se promit multe. Tocmai de aceea nu au incredere. Tot ce se intimpla acum, considera taranii, seamana prea mult a campanie electorala ca sa se materializeze.
Batrinii satelor nu au putere, iar tinerii nu au pamint
Datele statistice arata ca judetul Braila are o populatie de 374.000
de locuitori, din care 217.000 in municipiul Braila. Restul, 157.000
locuiesc in cele 40 de comune si cele trei orase foste
agroindustriale: Faurei, Ianca si Insuratei. Cum, si in cele trei orase,
ramura de baza a economiei este agricultura, putem spune ca in
judetul nostru circa 42% din populatie isi asigura existenta din truda pamintului. Procentul este considerat foarte mare de comunitatea europeana, dar lucrurile nu se opresc aici. Jumatate din populatia satelor brailene este imbatrinita, iar putinele familii tinere stabilite in mediul rural nu detin teren. Mai mult, daca pe linga putinii bani obtinuti din pamint batrinii mai primesc si cite o pensie de CAP (chiar daca e de mizerie), tinerii in rare cazuri au o sursa de venit constanta. Alocatiile copiilor, ajutoarele sociale si banii obtinuti vara din munca de zilier, cam pe aceasta se bazeaza tinarul satean.
Cu ce sa gireze un imprumut bancar?
Taranii braileni sint debusolati. Necunoscutul ii ingrozeste. Se tem ca dupa 1 ianuarie nu vor mai putea obtine pe produsele lor, nici macar putinul pe care il obtin acum. In mare stiu ca trebuie sa indeplineasca niste standarde de calitate, de la griu si pina la lapte, nu stiu insa cum sa le atinga. Investitiile sint prea mari si, oricit le-ar spune specialistii ca UE suporta o parte din costuri, multi sint convinsi ca nu le vor face fata. Mai mult, taranul e ingrozit sa se indatoreze, si chiar daca ar vrea, bancile ii privesc cu neincredere. Cu ce sa gireze el un imprumut bancar?
Pentru noi, la sfirsitul unei zile petrecute in mai multe sate brailene, concluzia a fost clara. Trecind peste micile afaceri din mediul rural, care de regula sint ale orasenilor, satul romanesc este impartit in 2 tabere: batrinii, care detin ceva pamint, dar care nu au nici putere, nici curaj, si nici dorinta sa se indatoreze, si tinerii, curajosi si plini de forta, dar care nu au nici un suport financiar. Putini sint taranii autohtoni care au reusit sa isi injghebe o mica afacere proprie din cresterea animalelor sau exploatarea pamintului, si foarte putini cei care au un loc de munca stabil.
97% din exploatatiile brailene sint neviabile
Tot statistic, judetul Braila dispune de circa 389.000 ha teren agricol. Din intreaga suprafata, in Registrul Fermelor au fost inscrise doar 335.683 ha. Restul pamintului, circa 53.000 ha reprezinta suprafete neeligibile, care nu beneficiaza de subventii, circa 13.000 ha, si teren nelucrat, peste 40.000 ha. Acestea nu au fost inregistrate in Registrul Fermelor deoarece Uniunea Europeana impune pentru acordarea subventiilor citeva conditii: proprietatile sa fie mai mari de 1 ha, grupate in parcele de minim 0,3 ari, si sa fie lucrate cu respectarea codului bunelor practici agricole privind protejarea solului si a apei.
Cele aproape 336.000 ha inregistrate in Registrul fermelor sint organizate in 22.027 exploatatii agricole, din care 21.429, adica peste 97%, detin mai putin de 50 ha. Uniunea Europeana considera fermele la asemenea dimensiuni neviabile, iar motivul e simplu, suprafata detinuta este mult prea mica pentru a justifica tehnologizarea si asigura performanta.
Peste 16.000 de ferme vor disparea dupa 1 ianuarie 2007
Din cele 21.429 de exploatatii neviabile, 1.283 au insa sanse de dezvoltare. Ele detin intre 10 si 50 de ha si sint completate, de regula, de microferme de animale, astfel incit pot asigura un trai decent detinatorilor. Daca pentru ele situatia nu e critica, probleme mari apar in cazul exploatatiilor sub 10 ha, si de-a dreptul dramatice in cazul celor sub 5 ha. Si, asa cum era de asteptat, in judetul Braila numarul fermelor de mici dimensiuni este considerabil, 4.013 cu suprafete intre 5 si 10 ha si 16.113 intre 1 si 5 ha. Europenii numesc aceste exploatatii de subzistenta, pentru ca produsele obtinute abia daca reusesc sa asigure hrana proprietarului. Dupa 1 ianuarie 2007 insa, conform standardelor UE ele trebuie sa dispara. In acest sens, au fost promise si fonduri. Concret, timp de trei ani, proprietarii lor vor primi 1.500 de euro pe ferma (circa 50 milioane de lei), bani cu care, in trei ani, ar trebui sa se ajunga la performantele europene. Banii sint dati numai in baza unor proiecte de dezvoltare, iar conditia impusa este ca parte din productia obtinuta sa fie valorificata pe piata.
Batrinii sint impacati cu soarta
Pe Dumitra si Dragomir Zamfir i-am intilnit la moara. Caruta era plina cu porumb. Aveau nevoie de malai si urluiala. "Cum ne descurcam? Asteptam la pensie, maica, dar e tare mica. Am muncit 25 de ani in CAP si iau 1,4 milioane de lei. Mai avem 4 ha pe care le lucram singuri. Din pensie aram, semanam. Se face, nu se face, banul e dat. Copiii ne zic mereu sa ne lipsim, da' ce sa facem? Sa stam cit e ziua de lunga? Nu se poate, mama, si ce mincam? Ca din putinul nostru tot le mai dam si lor, la oras. Ce, ei credeti ca ei o duc mai bine? Au si ei atitea necazuri si cheltuieli acolo. Si apoi, ce bine e cind putem sa le mai dam cite ceva, simtim ca avem si noi un rost. Noi asa am fost invatati, sa muncim. Daca va spun cit dorm, nu o sa credeti, la 2 ma scol, ca sint atitea griji, atitea treburi, animalele trebuie ingrijite. Numai ca munca noastra nu e corect rasplatita. La lapte, de exemplu, s-a dat vara asta si 3.500 lei/kg. Nici nu l-am mai predat. L-am inchegat si l-am trimis la copii. Ei sa cumpere brinza din Braila cu suta de mii si eu sa le dau lor laptele pe degeaba? Nu iei o piine cu ce iti dau ei pe litru, specula, asta fac!", ne-a povestit batrina Dumitra.
Sotul ei are pensie 3 milioane de lei, dupa 45 de ani de munca, din care 15, la CAP. "Mi-au luat pensia de CAP la corelare. Nu se gindesc ca 45 de ani veneam la 12 noaptea acasa, iar in zori urcam iar pe tractor. Pensia o bagam in pamint. Nu ne mai ramin bani de nimic, sa repari un gard, un acoperis, sa dai o mina de vopsea la casa, de unde! Asa e taranul asta blestemat, sa traiasca in saracie. Ca noi saracim de la o zi la alta, iar ei nu mai dovedesc sa isi faca vile. Noi sintem batrini si, multumim lui Dumnezeu, ne descurcam, am mai apucat si alte vremuri. Dar tineretu' asta, e greu tare de el! Cum sa nu il plinga pe Ceausescu cind vad ca le trece viata, si ei nu reusesc sa faca nimic!", a completat batrinul.
Tinerii il pling pe Ceausescu
"Il plingem pe Ceausescu, ascultati la noi ca nu glumim. Am ajuns la disperare. Mai amariti decit batrinii sintem noi, tinerii. Daca nu ar fi ei, am muri de foame. Ii ajutam pe ei si de aici mincam, ca batrinii au pensii, au pamint, au case. Noi nimic. Traim din ce mai reusim sa stringem vara cind muncim cu ziua. Iarna nimic. Speram ca dupa ce intram in UE sa fie mai bine, sa avem de munca, sa cistigam si noi un ban. Speram ca macar pentru copii sa fie mai bine, sa aiba ei mai multe sanse", a intervenit o tinara.
"De 5 ani ma chinui sa imi ridic o casa. Serviciu nu, bani din alta parte nu. Ca lucram cu ziua toata vara ca sa avem si noi cu ce trai pe iarna. Am 1 ha. Ce sa fac la 4 persoane cu 1 ha? Am 2 fete mari, trebuie sa le marit. Cu ce? Ce sa le dau eu lor, ca sa le usurez inceputul, daca nici eu nu am? Ai mei macar au avut pensie si m-au mai ajutat. Eu ce fac pentru copiii mei? Sintem disperati. Viata pe care o ducem noi aici, nu cred ca va inchipuiti cit e de grea", a adaugat o alta.
"De saracie si de plictiseala ne-am apucat de baut"
Daca femeile erau la moara, ei, bine, doua sate mai departe, la birt, am gasit barbatii, "la cafeaua de dimineata". Puternici, inca buni de munca, "faceau atmosfera". "Si ce sa fac altceva? Pamint n-am, iar acum nu mai are nimeni nevoie de ajutor, decit asa ici-colo la bagat porumb dintr-un hambar in altul. Serviciu nu, copii is la scoala. Nevasta spala si m-a trimis de acasa, ca zicea ca mai rau o enervez ca ma vede ditai namila cum stau de pomana. Iar eu, unde sa ma duc? Iaca o bere, o tuica, mai vorbim si noi, mai uitam de necazuri", a explicat tacticos, nea Ilie.
Colegul de "cafea" , Stanica, a tinut insa sa ne atraga atentia: "Sa stiti ca noi nu sintem nici puturosi, nici betivi. Venim la MAT de saracie si de plictiseala. Ca daca aveam bani, trebuia sa facem ceva sa ii inmultim, nu stateam degeaba. Iar daca am fi avut ce face, nu ne-am mai fi plictisit".
Saracie lucie
Cazurile in care barbatii isi petrec timpul prin circiumi doar de plictiseala sint cele fericite, spun primarii. Nu exista sat care sa nu aiba cel putin 10 familii problema, care din cauza bauturii traiesc intr-o saracie lucie. O asemenea familie am vizitat si noi, in comuna Scortaru. Un caz acceptabil, a spus primarul Gheorghe Chivereanu, doar barbatul are patima alcoolului, femeia, ce-i drept, e cam lenesa, dar macar ingrijeste, asa cum se pricepe, copiii. Familia Patelea are gospodarie, daca se poate numi asa locul in care isi duc traiul: o curte neingrijita de vreo 2.500 - 3.000 de metri patrati, o darapanatura de casa si 4 copii. Mai au in cimp 0,5 ha. Acolo au pus porumb in primavara, in curte insa buruienile isi fac veacul de citiva ani.
Cind am ajuns noi, copiii mari erau la scoala, doar mezinul se invirtea in jurul parintilor. In curte totul era imburuienat si paraginit, iar in casa, o mizerie crunta. Asternuturi infecte, pe jos carton, iar la fereastra o perdea ce nu cred ca vazuse vreodata sapunul. Era totusi caldura, iar pe plita, intr-o oala afumata si ciobita fierbea fasolea. Nu prea muncesc, ne-a spus primarul, el e prea mult timp beat ca sa o faca, iar ea sta cu copiii. Anul trecut, Primaria le-a curatat si deratizat curtea si casa... Deja nu se mai vede.
Si Europa are ghetourile ei
"Nu cred ca se poate ceva mai rau de atit", am exclamat. "Ba se poate", ne-a contrazis primarul, "sint familii in care amindoi beau de sting, nu vad de copii cu zilele".
Ce facem cu asemenea "specimene" in Europa? "Noi facem tot posibilul sa gasim solutii, dar, sincer, de regula esuam. Nu stiu daca europenii ne vor trage la raspundere, nu sintem nici primii nici ultimii. Si in Europa sint asemenea cazuri. Si ei au saracii lor si cetateni cu patima alcoolului sau a drogurilor. Numai ca in cazul lor functioneaza foarte bine protectia sociala. Noi, abia sintem cu platile la luna septembrie. Banii sint putini si vin cu intirziere", a incheiat Chivereanu.
Batrinii satelor nu au putere, iar tinerii nu au pamint
Datele statistice arata ca judetul Braila are o populatie de 374.000
de locuitori, din care 217.000 in municipiul Braila. Restul, 157.000
locuiesc in cele 40 de comune si cele trei orase foste
agroindustriale: Faurei, Ianca si Insuratei. Cum, si in cele trei orase,
ramura de baza a economiei este agricultura, putem spune ca in
judetul nostru circa 42% din populatie isi asigura existenta din truda pamintului. Procentul este considerat foarte mare de comunitatea europeana, dar lucrurile nu se opresc aici. Jumatate din populatia satelor brailene este imbatrinita, iar putinele familii tinere stabilite in mediul rural nu detin teren. Mai mult, daca pe linga putinii bani obtinuti din pamint batrinii mai primesc si cite o pensie de CAP (chiar daca e de mizerie), tinerii in rare cazuri au o sursa de venit constanta. Alocatiile copiilor, ajutoarele sociale si banii obtinuti vara din munca de zilier, cam pe aceasta se bazeaza tinarul satean.
Cu ce sa gireze un imprumut bancar?
Taranii braileni sint debusolati. Necunoscutul ii ingrozeste. Se tem ca dupa 1 ianuarie nu vor mai putea obtine pe produsele lor, nici macar putinul pe care il obtin acum. In mare stiu ca trebuie sa indeplineasca niste standarde de calitate, de la griu si pina la lapte, nu stiu insa cum sa le atinga. Investitiile sint prea mari si, oricit le-ar spune specialistii ca UE suporta o parte din costuri, multi sint convinsi ca nu le vor face fata. Mai mult, taranul e ingrozit sa se indatoreze, si chiar daca ar vrea, bancile ii privesc cu neincredere. Cu ce sa gireze el un imprumut bancar?
Pentru noi, la sfirsitul unei zile petrecute in mai multe sate brailene, concluzia a fost clara. Trecind peste micile afaceri din mediul rural, care de regula sint ale orasenilor, satul romanesc este impartit in 2 tabere: batrinii, care detin ceva pamint, dar care nu au nici putere, nici curaj, si nici dorinta sa se indatoreze, si tinerii, curajosi si plini de forta, dar care nu au nici un suport financiar. Putini sint taranii autohtoni care au reusit sa isi injghebe o mica afacere proprie din cresterea animalelor sau exploatarea pamintului, si foarte putini cei care au un loc de munca stabil.
97% din exploatatiile brailene sint neviabile
Tot statistic, judetul Braila dispune de circa 389.000 ha teren agricol. Din intreaga suprafata, in Registrul Fermelor au fost inscrise doar 335.683 ha. Restul pamintului, circa 53.000 ha reprezinta suprafete neeligibile, care nu beneficiaza de subventii, circa 13.000 ha, si teren nelucrat, peste 40.000 ha. Acestea nu au fost inregistrate in Registrul Fermelor deoarece Uniunea Europeana impune pentru acordarea subventiilor citeva conditii: proprietatile sa fie mai mari de 1 ha, grupate in parcele de minim 0,3 ari, si sa fie lucrate cu respectarea codului bunelor practici agricole privind protejarea solului si a apei.
Cele aproape 336.000 ha inregistrate in Registrul fermelor sint organizate in 22.027 exploatatii agricole, din care 21.429, adica peste 97%, detin mai putin de 50 ha. Uniunea Europeana considera fermele la asemenea dimensiuni neviabile, iar motivul e simplu, suprafata detinuta este mult prea mica pentru a justifica tehnologizarea si asigura performanta.
Peste 16.000 de ferme vor disparea dupa 1 ianuarie 2007
Din cele 21.429 de exploatatii neviabile, 1.283 au insa sanse de dezvoltare. Ele detin intre 10 si 50 de ha si sint completate, de regula, de microferme de animale, astfel incit pot asigura un trai decent detinatorilor. Daca pentru ele situatia nu e critica, probleme mari apar in cazul exploatatiilor sub 10 ha, si de-a dreptul dramatice in cazul celor sub 5 ha. Si, asa cum era de asteptat, in judetul Braila numarul fermelor de mici dimensiuni este considerabil, 4.013 cu suprafete intre 5 si 10 ha si 16.113 intre 1 si 5 ha. Europenii numesc aceste exploatatii de subzistenta, pentru ca produsele obtinute abia daca reusesc sa asigure hrana proprietarului. Dupa 1 ianuarie 2007 insa, conform standardelor UE ele trebuie sa dispara. In acest sens, au fost promise si fonduri. Concret, timp de trei ani, proprietarii lor vor primi 1.500 de euro pe ferma (circa 50 milioane de lei), bani cu care, in trei ani, ar trebui sa se ajunga la performantele europene. Banii sint dati numai in baza unor proiecte de dezvoltare, iar conditia impusa este ca parte din productia obtinuta sa fie valorificata pe piata.
Batrinii sint impacati cu soarta
Pe Dumitra si Dragomir Zamfir i-am intilnit la moara. Caruta era plina cu porumb. Aveau nevoie de malai si urluiala. "Cum ne descurcam? Asteptam la pensie, maica, dar e tare mica. Am muncit 25 de ani in CAP si iau 1,4 milioane de lei. Mai avem 4 ha pe care le lucram singuri. Din pensie aram, semanam. Se face, nu se face, banul e dat. Copiii ne zic mereu sa ne lipsim, da' ce sa facem? Sa stam cit e ziua de lunga? Nu se poate, mama, si ce mincam? Ca din putinul nostru tot le mai dam si lor, la oras. Ce, ei credeti ca ei o duc mai bine? Au si ei atitea necazuri si cheltuieli acolo. Si apoi, ce bine e cind putem sa le mai dam cite ceva, simtim ca avem si noi un rost. Noi asa am fost invatati, sa muncim. Daca va spun cit dorm, nu o sa credeti, la 2 ma scol, ca sint atitea griji, atitea treburi, animalele trebuie ingrijite. Numai ca munca noastra nu e corect rasplatita. La lapte, de exemplu, s-a dat vara asta si 3.500 lei/kg. Nici nu l-am mai predat. L-am inchegat si l-am trimis la copii. Ei sa cumpere brinza din Braila cu suta de mii si eu sa le dau lor laptele pe degeaba? Nu iei o piine cu ce iti dau ei pe litru, specula, asta fac!", ne-a povestit batrina Dumitra.
Sotul ei are pensie 3 milioane de lei, dupa 45 de ani de munca, din care 15, la CAP. "Mi-au luat pensia de CAP la corelare. Nu se gindesc ca 45 de ani veneam la 12 noaptea acasa, iar in zori urcam iar pe tractor. Pensia o bagam in pamint. Nu ne mai ramin bani de nimic, sa repari un gard, un acoperis, sa dai o mina de vopsea la casa, de unde! Asa e taranul asta blestemat, sa traiasca in saracie. Ca noi saracim de la o zi la alta, iar ei nu mai dovedesc sa isi faca vile. Noi sintem batrini si, multumim lui Dumnezeu, ne descurcam, am mai apucat si alte vremuri. Dar tineretu' asta, e greu tare de el! Cum sa nu il plinga pe Ceausescu cind vad ca le trece viata, si ei nu reusesc sa faca nimic!", a completat batrinul.
Tinerii il pling pe Ceausescu
"Il plingem pe Ceausescu, ascultati la noi ca nu glumim. Am ajuns la disperare. Mai amariti decit batrinii sintem noi, tinerii. Daca nu ar fi ei, am muri de foame. Ii ajutam pe ei si de aici mincam, ca batrinii au pensii, au pamint, au case. Noi nimic. Traim din ce mai reusim sa stringem vara cind muncim cu ziua. Iarna nimic. Speram ca dupa ce intram in UE sa fie mai bine, sa avem de munca, sa cistigam si noi un ban. Speram ca macar pentru copii sa fie mai bine, sa aiba ei mai multe sanse", a intervenit o tinara.
"De 5 ani ma chinui sa imi ridic o casa. Serviciu nu, bani din alta parte nu. Ca lucram cu ziua toata vara ca sa avem si noi cu ce trai pe iarna. Am 1 ha. Ce sa fac la 4 persoane cu 1 ha? Am 2 fete mari, trebuie sa le marit. Cu ce? Ce sa le dau eu lor, ca sa le usurez inceputul, daca nici eu nu am? Ai mei macar au avut pensie si m-au mai ajutat. Eu ce fac pentru copiii mei? Sintem disperati. Viata pe care o ducem noi aici, nu cred ca va inchipuiti cit e de grea", a adaugat o alta.
"De saracie si de plictiseala ne-am apucat de baut"
Daca femeile erau la moara, ei, bine, doua sate mai departe, la birt, am gasit barbatii, "la cafeaua de dimineata". Puternici, inca buni de munca, "faceau atmosfera". "Si ce sa fac altceva? Pamint n-am, iar acum nu mai are nimeni nevoie de ajutor, decit asa ici-colo la bagat porumb dintr-un hambar in altul. Serviciu nu, copii is la scoala. Nevasta spala si m-a trimis de acasa, ca zicea ca mai rau o enervez ca ma vede ditai namila cum stau de pomana. Iar eu, unde sa ma duc? Iaca o bere, o tuica, mai vorbim si noi, mai uitam de necazuri", a explicat tacticos, nea Ilie.
Colegul de "cafea" , Stanica, a tinut insa sa ne atraga atentia: "Sa stiti ca noi nu sintem nici puturosi, nici betivi. Venim la MAT de saracie si de plictiseala. Ca daca aveam bani, trebuia sa facem ceva sa ii inmultim, nu stateam degeaba. Iar daca am fi avut ce face, nu ne-am mai fi plictisit".
Saracie lucie
Cazurile in care barbatii isi petrec timpul prin circiumi doar de plictiseala sint cele fericite, spun primarii. Nu exista sat care sa nu aiba cel putin 10 familii problema, care din cauza bauturii traiesc intr-o saracie lucie. O asemenea familie am vizitat si noi, in comuna Scortaru. Un caz acceptabil, a spus primarul Gheorghe Chivereanu, doar barbatul are patima alcoolului, femeia, ce-i drept, e cam lenesa, dar macar ingrijeste, asa cum se pricepe, copiii. Familia Patelea are gospodarie, daca se poate numi asa locul in care isi duc traiul: o curte neingrijita de vreo 2.500 - 3.000 de metri patrati, o darapanatura de casa si 4 copii. Mai au in cimp 0,5 ha. Acolo au pus porumb in primavara, in curte insa buruienile isi fac veacul de citiva ani.
Cind am ajuns noi, copiii mari erau la scoala, doar mezinul se invirtea in jurul parintilor. In curte totul era imburuienat si paraginit, iar in casa, o mizerie crunta. Asternuturi infecte, pe jos carton, iar la fereastra o perdea ce nu cred ca vazuse vreodata sapunul. Era totusi caldura, iar pe plita, intr-o oala afumata si ciobita fierbea fasolea. Nu prea muncesc, ne-a spus primarul, el e prea mult timp beat ca sa o faca, iar ea sta cu copiii. Anul trecut, Primaria le-a curatat si deratizat curtea si casa... Deja nu se mai vede.
Si Europa are ghetourile ei
"Nu cred ca se poate ceva mai rau de atit", am exclamat. "Ba se poate", ne-a contrazis primarul, "sint familii in care amindoi beau de sting, nu vad de copii cu zilele".
Ce facem cu asemenea "specimene" in Europa? "Noi facem tot posibilul sa gasim solutii, dar, sincer, de regula esuam. Nu stiu daca europenii ne vor trage la raspundere, nu sintem nici primii nici ultimii. Si in Europa sint asemenea cazuri. Si ei au saracii lor si cetateni cu patima alcoolului sau a drogurilor. Numai ca in cazul lor functioneaza foarte bine protectia sociala. Noi, abia sintem cu platile la luna septembrie. Banii sint putini si vin cu intirziere", a incheiat Chivereanu.
