Prezenta investigatie jurnalistica reprezinta produsul Programului "Jurnalismul Medical si Comunitatile de Romi", realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent pe tema accesului la sanatate al comunitatilor de romi, finantat de Open Society Institute New York.
Putin peste 700 de mii de euro din fonduri europene reprezinta suma investita, in ultimii trei ani, in accesul romilor braileni la sanatate. Nu toti acesti bani se regasesc in comunitate, dupa cum au constatat jurnalistii nostri. Drumul banilor pompati in accesul romilor la sanatate a fost sinuos. Vietile romilor nu s-au schimbat semnificativ in bine, desi in acest sens, in ultimii trei ani, cel putin pe hirtie, au fost investiti peste 700 de mii de euro. 729.652 euro reprezinta, de fapt, suma alocata din fonduri europene si ale administratiei publice locale, in ultimii trei ani, in judetul Braila, pentru ca romii sa aiba acces la sanatate si pentru reabilitarea spatiilor in care locuiesc, tot in sensul imbunatatirii conditiilor de viata si a starii lor de sanatate. Nu mai punem la socoteala mai vechile programe ale Ministerului Sanatatii, prin care s-a incercat implementarea unui sistem de imbunatatire a situatiei romilor. Patru sint directiile din care acesti bani s-au orientat in cele citeva zeci de comunitati de romi din judetul Braila.
Patru directii. Detaliu pe bani.
Dintre cele patru directii de finantare, trei sint proiecte PHARE. Valoarea totala a acestora a fost de 304.520 euro. Cea de-a patra directie a fost, insa, o linie directa de finantare initiata de Administratia Locala, insemnind o investitie de 425.132 euro. Cu toate acestea, romii n-au mai mare acces la sanatate decit acum trei, patru ani. Pentru unii s-au amenajat dispensare care nu functioneaza sau care au fost parasite de medic, s-au instruit mediatori sanitari, acum greu de gasit, iar cei mai multi romi locuiesc tot in conditii insalubre, altminteri, in garsoniere reabilitate cu bani grei, din fonduri europene. In jurul celor patru linii de finantare, care au functionat in Braila, in perioada 2002 - 2005, s-a tesut, insa, o vasta increngatura de firme executante ale proiectelor. Firme mai mari sau mai mici, ale unor lideri politici locali sau nu, ori ale unor potentati ai urbei. Pentru inlesnirea accesului populatiei de etnie roma la sanatate si imbunatatirea vietii acesteia, in ultimii trei ani, in judetul Braila, Uniunea Europeana a investit, prin programe PHARE, 304.502 euro, prin proiectele: "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea", implementat de institutia Prefectului, in 21 de comunitati de romi, cu un buget de 41.510 euro, "Sastipe romenghe"/ "Sanatate pentru Romi", proiect implementat de Consiliul Local Movila Miresii, cu un buget de 44.398 euro si "Reabilitare spatii de locuinte Colonie Km 10 Chiscani", proiect implementat de Consiliul Municipal Braila, cu un buget de 218.612 euro. Totodata, in Colonia de la Km. 10 Chiscani, de linga municipiul Braila, unde traiesc citeva sute de persoane de etnie roma, Administratia Locala a investit 425.132 euro in reabilitarea a 114 garsoniere, plus amenajarea si dotarea unui cabinet medical si a unui birou pentru politistul de proximitate. Urmind drumul banilor, e lesne de observat ca nu toate obiectivele propuse in proiectele respective au fost atinse. Ba chiar, in unele situatii, lucrarile s-au facut de mintuiala, asa incit, imediat ce s-a spus "E gata proiectul!", situatia din teren reflecta ca, de fapt, banii s-au dus pe apa simbetei. Obiectivele nu functioneaza. De pilda, daca in cadrul unuia dintre proiecte s-a amenajat un dispensar, acesta e deja dezafectat - fiind inundat cu materii fecale, din cauza canalizarii proaste, ori nu este dotat, nu e incalzit, iar daca intr-un alt proiect s-a realizat formarea citorva zeci de mediatori sanitari, acestia nu au fost integrati in comunitatile de romi, din varii motive, sau pur si simplu, acestia au plecat in alt judet, pentru a servi intr-un alt proiect, desi au fost scoliti in cadrul celui finantat strict pentru Braila. Unii lucrau deja in cadrul primariilor, iar dupa absolvirea cursurilor de mediatori sanitari n-au facut decit sa schimbe incadrarea. Iata punctul de vedere al mediatoarei sanitare de la Galbenu, Vasilica Soare, angajata in cadrul proiectului "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea": "Eu lucram la Primarie, pe ecologizare, si numai de la 1 ianuarie am trecut ca mediator sanitar. Nu stiu, acum, citi bani voi lua si nici cine ma va plati. Am reusit, pina acum, sa numar romii, avem peste 400, spun eu, in comuna".
Numararea romilor - sa fie si sa nu trebuiasca
Ce s-a realizat, totusi, cu succes, dar care nu serveste la nimic, tocmai fiindca nu reflecta strict realitatea?! Catagrafierea. Procedeul nu s-a realizat in mod organizat, nu ca obiectiv al proiectelor, ci o data, fiecare mediator a numarat romii pe care i-ar putea consilia, apoi, in fiecare comuna, primarul a declarat un numar de romi, la cererea autoritatilor centrale. S-a reusit numararea romilor, insa nu a tuturor, iar de la an la an, cifrele se bat cap in cap. O recunosc si reprezentantii romilor din Braila: "Ceea ce mi se pare absurd este ca toate aceste programe privind accesul romilor la sanatate nu tin cont de necesitatile obiective de la nivel local. Cind oamenii mor de foame, nu poti sa-i inveti sa se spele pe dinti. Aceste programe ar fi trebuit sa aiba o baza de cercetare. Totusi, marele efect al acestor programe, investitii in accesul romilor la sanatate, este faptul ca am gasit resursele umane. S-a reusit catagrafierea populatiei de etnie, insa cifrele nu sint relevante. Intr-un raport al tuturor primariilor, din 2004, la nivel de judet erau 9.671 persoane, intr-un alt recensamint, erau 5.800, dar eu spun ca sint 20, 25 de mii de persoane. Nu avem, totusi, instrumente sa facem un recensamint real", ne-a declarat Sandel Grosu, expertul Biroului Judetean pentru Romi, din cadrul Prefecturii Braila.
Mediatorii, lipsa la apelul comunitatii
Proiectul "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea", din cadrul Strategiei Nationale de Imbunatatire a Situatiei Romilor in Domeniul Sanatatii, s-a incheiat la finele anului trecut si a constat, conform proiectului, in calificarea a 15 romi in meseria de mediator sanitar, desfasurarea de campanii de promovare a sanatatii si igienei in 21 de comunitati din cartierul Lacu Dulce din municipiu, orasele Faurei, Insuratei si Ianca si din comunele Galbenu, Viziru, Sutesti, Bertestii de Jos, Visani, Rimnicelu, Chiscani, Traian, Rosiori, Dudesti, Zavoaia, Jirlau, Romanu, Ciocile, Ulmu, Baraganu si Gradistea. Proiectul, cu o contributie UE de 39.334 euro, a avut obiectivul general de imbunatatire a starii de sanatate a romilor, apartinind comunitatii din judet, prin formarea de mediatori sanitari din rindul etniei, angajarea acestora pentru a lucra cu romii, realizarea de campanii de inregistrare a membrilor comunitatii la medicul de familie, realizarea de campanii de promovare a sanatatii si igienei, directionate catre comunitati, prin intermediul scolilor si a mediatorilor, consilierea si informarea sanitara, consultanta medicala si planning familial, cu accent pe protectia mamei si a copilului, stimularea dezvoltarii de parteneriate durabile si echitabile intre comunitatile de romi si administratiile publice. Grupul tinta vizat de acest proiect: 12.000 de persoane din intreg judetul.
S-au cheltuit deja banii, proiectul s-a incheiat "ok", din punctul de vedere al aplicantilor: Prefectura judetului Braila, prin Biroul Judetean pentru Romi, Directia de Sanatate Publica si Fundatia "Lumina". Rezultatul? Din cei 15 mediatori formati, instruiti cu
sprijinul Directiei de Sanatate Publica, numai trei au fost angajati pentru a lucra efectiv in comunitatile de romi, si aceia cu jumatate de norma, angajati de consiliile locale, iar nu de catre Directia de Sanatate Publica, asa cum stipula proiectul. Unii primari, care i-au
angajat, din Galbenu, Viziru si Visani nu stiu cit o sa-i mai poata retribui. Prezenta mediatorilor in comunitati nu prea este simtita si chiar daca principala lor misie a fost aceea de a-i determina pe romi sa se inscrie la medicul de familie, insisi medicii respectivi sustin ca romii nu-s inscrisi, iar comunitatea acestora a fost si a ramas una inchisa, in care fetele de 11, 12 ani sint maritate de catre parinti si aduc pe lume copii cu probleme, tocmai din cauza lipsei educatiei sanitare.
Comunitati inchise
Pe de o parte, romii nu se adreseaza medicului, iar, pe de alta parte, medicul nu intra in comunitatile lor. "Efectiv, romii nu au boli specifice. De regula, ii vaccinam, ii inscriem, cind ii prindem, cind ni se adreseaza, dar ei nu vin la noi decit atunci cind cred ca sint grav bolnavi, cind cred ca au vreo boala de plamini, au o teama mare fata de acest tip de boli. Nici gravidele din etnie nu prea vin la noi, le inscriem in mod aleatoriu sau le inscriem copiii, dupa ce nasc, cind vin sa le dam ajutoare. Dar comunitatea este destul de inchisa, a fost si a ramas asa. Ei continua sa-si casatoreasca devreme fetele. Odata, am asistat la o nastere. O fetita de 12 ani a nascut. N-a fost prima data cind am asistat la o asemenea nastere, insa atunci a fost ceva aparte. Practic, un copil a dat nastere unui alt copil. Ambii copii au avut mari probleme. Bebelusul era distrofic. Ei n-au informatii. E o tragedie ce se intimpla cu fetitele acestea care sint casatorite timpuriu. Nu stiu sa se ingrijeasca pe ele, n-au cunostinte elementare de igiena, nu stiu sa-si ingrijeasca micutii", ne-a declarat dr. Cojocaru Stoica, medicul de la Lanurile, comuna Viziru. L-am cautat si pe mediatorul sanitar angajat de Primaria Viziru, insa nu l-am gasit. Era plecat, "cu treaba", la oras. L-am gasit, acasa, insa, pe mediatorul din Galbenu, Vasilica Soare, care spunea ca se intelege bine atit cu romii din comuna, cit si cu autoritatile: "Eu ma impac bine cu toti, insa sint foarte multe familii de romi fara ocupatie si care nu sint casatoriti legitim. De aici apar si probleme. Am informat autoritatile, dar nu stiu ce se va intimpla, am facut, zilele trecute, un tabel cu toate aceste familii. L-am trimis la Prefectura, la dna Rogoz (coordonatorul unuia dintre proiecte - n.r.). Romii au si probleme de sanatate, avem vreo patru cu boli de plamini. Eu ii supraveghez, dar n-am nici o luna de cind lucrez cu ei, cum va spuneam, abia de la 1 ianuarie mi s-a schimbat decizia de angajare. Desi sint angajata patru ore, eu lucrez si opt fiindca intre satele de romi merg pe jos. In cadrul proiectului prin care am devenit eu mediator sanitar, stiu ca le-am dat romilor si detergenti, sapun, dupa posibilitati. Despre contraceptive? Stiu femeile noastre, dar n-au posibilitatea sa foloseasca fiindca trebuie sa li se faca niste analize mai inainte si analizele costa".
De activitatea mediatorului sau sanitar, primarul comunei Viziru, Victor Doaga, este si nu prea este multumit: "I-am dat dotare (un birou si un scaun - n.r.), dar nu stiu pe unde umbla... I-am dat dotare, desi nu sintem parte in proiect. Dar... nici nu stiu cit ne vom mai permite sa-l platim". Conform proiectului, din bugetul acordat de UE, mediatorii ar fi trebuit sa fie dotati, intr-un spatiu cit mai aproape de medicul de familie, cu cite un birou, un scaun de birou, patru scaune pentru vizitatori, un fiset de perete, cuier, pat pentru pacient, o lenjerie de pat, un halat alb, registre, consumabile, materiale de mentinere si intretinere a igienei si materiale medicale de prima urgenta: fasa, pansament steril, apa oxigenata etc. Bugetul alocat acestei activitati a fost de 1.000 de euro. In Lanurile, Valea Cinepii si Viziru, unde s-a mai realizat proiectul, reporterii nostri au vorbit cu femei si fetite de etnie, vizavi de accesul lor la sanatate, precum si despre gradul lor de informare cu privire la riscurile unei casatorii timpurii si a unei sarcini la virsta copilariei. Cele mai multe nu stiu mare lucru despre mijloacele contraceptive, iar ceea ce stiu n-au aflat - spun ele - de la mediatorii sanitari, platiti sa-i informeze, ci de la prietene. Documentele spun insa ca pregatirea cursurilor de mediatori sanitari a costat 3.900 euro, din care 400, contravaloarea cheltuielilor cu benzina, consumabile si delegatii pentru deplasari in comunitatile de romi si 3.500 euro, contravaloarea unui video-proiector. Pentru desfasurarea activitatii de practica a celor 15 mediatori si pentru campanii de inregistrare a membrilor comunitatilor de romi la medicul de familie s-au alocat 3.750 euro, din care 1.500 euro - plata a 15 medici care sa supravegheze mediatorii sanitari, 2.250 euro pentru materialele sanitare de prima necesitate pentru cele 15 cabinete medicale unde mediatorul sanitar isi va desfasura activitatea, materiale pe care mediatorii sa le distribuie in comunitatile de romi, la recomandarea medicului.
Unde-s banii?!
Apoi, mai e si faptul ca unii barbati romi nici nu vor sa auda de mijloace contraceptive: "Daca ar vedea barbatu-meu ca am pus mina pe o panarama dintr-aia (un prezervativ - n.r.), n-ar mai minca de pe mina mea. Pai nu-mi da el voie sa amestec mamaliga, daca am capul descoperit, daramite asa ceva". Altii ne-au povestit ca au acasa copii bolnavi, cu handicap, insa medicul de familie ii trateaza cu dispret atunci cind il abordeaza pentru a le elibera o reteta sau pentru a le da scutire de la munca in folosul comunitatii. "Daca nu au o punga de cafea, nu primesc reteta, ce sa mai... Cind intru acolo, in cabinet, deschide geamul, zice ca eu miros", ne-a povestit o femeie de etnie din Valea Cinepii, care a dorit sa-si pastreze anonimatul, motivind ca va mai avea nevoie, totusi, de retetele medicului respectiv. In cadrul proiectului, s-au facut si campanii de igienizare. Cum? "Dupa posibilitati", dupa cum spunea Vasilica Soare, mediatoarea din Galbenu. Extrem de simplu, asa cum ne-a relatat si Sandel Grosu, liderul judetean al romilor braileni, reprezentantul lor in Prefectura, institutie care a fost beneficiar in acest proiect: "Li s-au dat citorva romi detergenti, pasta de dinti, sapun... Atit. Dar, repet, cind mi-e foame, nu poti sa-mi spui sa ma spal pe dinti". Pe hirtie, conform proiectului, campaniile de promovare a sanatatii si igienei, constind in achizitionarea de materiale de intretinere si mentinerea curateniei, realizarea a 10.000 de pliante de informare, inscriptionarea a 1.050 tricouri cu sloganul "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea... consulta-ti medicul de familie!". Bugetul pentru pregatirea desfasurarii campaniei de promovare a sanatatii si igienei: 12.800 euro. Evaluarea activitatii proiectului a inghitit 850 euro.
Principalul obiectiv al proiectului, formarea mediatorilor sanitari si angajarea lor, nu s-a realizat decit in parte: doar trei dintre cei formati au ramas sa lucreze pentru comunitati, insa nu in cabinete dotate, ci in spatii date "din mila" de catre consiliile locale. Proiectul a fost implementat prin Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi (CRCR) Cluj Napoca. Conform declaratiei formulate de Adrian Munteanu, coordonator programe, de la CRCR, "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea" a fost "ok", n-au fost probleme, nici la evaluarea de la sase luni, nici la cea finala. Ca proiectul s-a pus in practica asa cum a fost realizat, ca banii au fost canalizati strict in directia din proiect a incercat sa ne convinga si Chiva Rogoz, chiar coordonatorul proiectului, din cadrul Prefecturii Braila.
Contradictoriu
Curios este ca partenerii proiectului nu s-au pus de acord in toate privintele. Iata, insa, cum stau lucrurile din punctul de vedere al medicilor. Doctor Alexandrina Venter, inspector Asistenta Mamei si a Copilului, din cadrul Directiei de Sanatate Publica Braila (in ianuarie a.c.), care gestioneaza si situatia privind mediatorii sanitari pentru comunitatile de romi, ne-a declarat: "Colaboratori am fost in proiectul "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea", unde am inteles ca au fost formati 15 mediatori sanitari si s-au desfasurat campanii de promovare. Cei 15 mediatori au fost instruiti de catre 15 medici de familie. Medicii au primit cite un milion de lei, atunci, atit (sic! - n.r.). Am inteles ca doar trei dintre cei 15 mediatori au fost angajati si au ramas in comunitate, fiind angajati de consiliile locale, cu cite jumatate de norma. De asemenea, le-am dat material de propaganda: pliante, brosuri, gratis, fiindca si noi le-am avut gratis, de la Minister (sic! - n.r.)". Din aceeasi sursa am mai aflat ca in urma cu aproximativ patru ani, in cadrul Programului National de Sanatate a Femeii si a Copilului, s-a infiintat o interventie care prevede si dezvoltarea sistemului de mediatori sanitari din cadrul comunitatilor de romi. Atunci, la noi, s-au format trei mediatori sanitari din si pentru comunitatile de romi din municipiul Braila. "Noi i-am instruit predindu-le cunostinte medicale primare. O mediatoare functioneaza in cartierele Vidin si Viziru, o alta In Chercea si la Km. 10, iar o alta in cartierul Lacu Dulce. Cele trei mediatoare au fost repartizate unor medici de familie si sint angajatele Spitalului Judetean, cu norma intreaga, dar banii lor vin de la buget, in cadrul programului sus-amintit. Normal, mediatoarele ar fi trebuit sa fie angajatele noastre, ale DSP, dar noi n-am putut sa le angajam, asa ca sint ale Spitalului Judetean. Ce fac si ce-au facut aceste mediatoare? In unele situatii, romii nu aveau certificate de nastere, acte de domiciliu sau nu erau inscrisi la medicii de familie. Mediatorii au reusit sa raporteze, pina acum, la nivel de municipiu, sa numere, de fapt, aproximativ 3.500 de persoane de etnie roma, din 17 comunitati. Unii nu stiau sa-si hraneasca pruncii, sugari, unii nu au sau n-au avut acte...Cam acest lucru fac aceste mediatoare". Intre timp, una dintre mediatoare a plecat la munca in Italia, iar sectorul sau a ramas descoperit pentru o vreme. In replica, iata ce ne-a relatat unul dintre mediatorii instruiti in cadrul programului national, care a dorit sa-si pastreze anonimatul, tocmai pentru a nu-si periclita situatia de la locul de munca si relatia cu autoritatile: "Noi ne straduim sa ne facem treaba, dar lucram foarte greu, culmea, nu cu romii, ci chiar cu autoritatile. Multi dintre romi nu au acte, iar noi sintem aceia care, daca vrem sa-i inscriem la medicii de familie, sa ia si ei retete, trebuie sa le facem acte. Am avut si avem probleme. S-au investit atitia bani pentru ca romii sa aiba acces la sanatate, dar nu se vede mare lucru, nu din cauza noastra, ci fiindca autoritatile nu sint receptive la ceea ce noi semnalam. Romii au probleme mari, foarte mari, eu am o comunitate de laieti. Si ca mediator, trebuie sa vrei sa faci treaba, eu am reusit sa ma inteleg cu ei, sint de-a lor, dar nu reusesc sa ma inteleg la fel de bine cu autoritatile, vorbiti si la DSP,
sa vedeti ce-i si acolo...".
Altminteri, in timp ce proiectul "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea" era in plina desfasurare, dupa o verificare primara, prefectul judetului, Nicolae Mitroi, declara public: "Prefectura judetului Braila, prin proiectul pe care-l va derula, se va implica in mod direct pentru imbunatatirea accesului romilor la serviciile de sanatate, calificarea unui numar de 15 persoane rome in meseria de mediator sanitar, precum si desfasurarea celor 21 de campanii de promovare a sanatatii si igienei va conduce la constientizarea populatiei rome asupra importantei igienei pentru sanatate. Consider acest proiect ca o investitie in cel mai sensibil si mai important domeniu: sanatatea oamenilor". Vom reveni.
Putin peste 700 de mii de euro din fonduri europene reprezinta suma investita, in ultimii trei ani, in accesul romilor braileni la sanatate. Nu toti acesti bani se regasesc in comunitate, dupa cum au constatat jurnalistii nostri. Drumul banilor pompati in accesul romilor la sanatate a fost sinuos. Vietile romilor nu s-au schimbat semnificativ in bine, desi in acest sens, in ultimii trei ani, cel putin pe hirtie, au fost investiti peste 700 de mii de euro. 729.652 euro reprezinta, de fapt, suma alocata din fonduri europene si ale administratiei publice locale, in ultimii trei ani, in judetul Braila, pentru ca romii sa aiba acces la sanatate si pentru reabilitarea spatiilor in care locuiesc, tot in sensul imbunatatirii conditiilor de viata si a starii lor de sanatate. Nu mai punem la socoteala mai vechile programe ale Ministerului Sanatatii, prin care s-a incercat implementarea unui sistem de imbunatatire a situatiei romilor. Patru sint directiile din care acesti bani s-au orientat in cele citeva zeci de comunitati de romi din judetul Braila.
Patru directii. Detaliu pe bani.
Dintre cele patru directii de finantare, trei sint proiecte PHARE. Valoarea totala a acestora a fost de 304.520 euro. Cea de-a patra directie a fost, insa, o linie directa de finantare initiata de Administratia Locala, insemnind o investitie de 425.132 euro. Cu toate acestea, romii n-au mai mare acces la sanatate decit acum trei, patru ani. Pentru unii s-au amenajat dispensare care nu functioneaza sau care au fost parasite de medic, s-au instruit mediatori sanitari, acum greu de gasit, iar cei mai multi romi locuiesc tot in conditii insalubre, altminteri, in garsoniere reabilitate cu bani grei, din fonduri europene. In jurul celor patru linii de finantare, care au functionat in Braila, in perioada 2002 - 2005, s-a tesut, insa, o vasta increngatura de firme executante ale proiectelor. Firme mai mari sau mai mici, ale unor lideri politici locali sau nu, ori ale unor potentati ai urbei. Pentru inlesnirea accesului populatiei de etnie roma la sanatate si imbunatatirea vietii acesteia, in ultimii trei ani, in judetul Braila, Uniunea Europeana a investit, prin programe PHARE, 304.502 euro, prin proiectele: "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea", implementat de institutia Prefectului, in 21 de comunitati de romi, cu un buget de 41.510 euro, "Sastipe romenghe"/ "Sanatate pentru Romi", proiect implementat de Consiliul Local Movila Miresii, cu un buget de 44.398 euro si "Reabilitare spatii de locuinte Colonie Km 10 Chiscani", proiect implementat de Consiliul Municipal Braila, cu un buget de 218.612 euro. Totodata, in Colonia de la Km. 10 Chiscani, de linga municipiul Braila, unde traiesc citeva sute de persoane de etnie roma, Administratia Locala a investit 425.132 euro in reabilitarea a 114 garsoniere, plus amenajarea si dotarea unui cabinet medical si a unui birou pentru politistul de proximitate. Urmind drumul banilor, e lesne de observat ca nu toate obiectivele propuse in proiectele respective au fost atinse. Ba chiar, in unele situatii, lucrarile s-au facut de mintuiala, asa incit, imediat ce s-a spus "E gata proiectul!", situatia din teren reflecta ca, de fapt, banii s-au dus pe apa simbetei. Obiectivele nu functioneaza. De pilda, daca in cadrul unuia dintre proiecte s-a amenajat un dispensar, acesta e deja dezafectat - fiind inundat cu materii fecale, din cauza canalizarii proaste, ori nu este dotat, nu e incalzit, iar daca intr-un alt proiect s-a realizat formarea citorva zeci de mediatori sanitari, acestia nu au fost integrati in comunitatile de romi, din varii motive, sau pur si simplu, acestia au plecat in alt judet, pentru a servi intr-un alt proiect, desi au fost scoliti in cadrul celui finantat strict pentru Braila. Unii lucrau deja in cadrul primariilor, iar dupa absolvirea cursurilor de mediatori sanitari n-au facut decit sa schimbe incadrarea. Iata punctul de vedere al mediatoarei sanitare de la Galbenu, Vasilica Soare, angajata in cadrul proiectului "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea": "Eu lucram la Primarie, pe ecologizare, si numai de la 1 ianuarie am trecut ca mediator sanitar. Nu stiu, acum, citi bani voi lua si nici cine ma va plati. Am reusit, pina acum, sa numar romii, avem peste 400, spun eu, in comuna".
Numararea romilor - sa fie si sa nu trebuiasca
Ce s-a realizat, totusi, cu succes, dar care nu serveste la nimic, tocmai fiindca nu reflecta strict realitatea?! Catagrafierea. Procedeul nu s-a realizat in mod organizat, nu ca obiectiv al proiectelor, ci o data, fiecare mediator a numarat romii pe care i-ar putea consilia, apoi, in fiecare comuna, primarul a declarat un numar de romi, la cererea autoritatilor centrale. S-a reusit numararea romilor, insa nu a tuturor, iar de la an la an, cifrele se bat cap in cap. O recunosc si reprezentantii romilor din Braila: "Ceea ce mi se pare absurd este ca toate aceste programe privind accesul romilor la sanatate nu tin cont de necesitatile obiective de la nivel local. Cind oamenii mor de foame, nu poti sa-i inveti sa se spele pe dinti. Aceste programe ar fi trebuit sa aiba o baza de cercetare. Totusi, marele efect al acestor programe, investitii in accesul romilor la sanatate, este faptul ca am gasit resursele umane. S-a reusit catagrafierea populatiei de etnie, insa cifrele nu sint relevante. Intr-un raport al tuturor primariilor, din 2004, la nivel de judet erau 9.671 persoane, intr-un alt recensamint, erau 5.800, dar eu spun ca sint 20, 25 de mii de persoane. Nu avem, totusi, instrumente sa facem un recensamint real", ne-a declarat Sandel Grosu, expertul Biroului Judetean pentru Romi, din cadrul Prefecturii Braila.
Mediatorii, lipsa la apelul comunitatii
Proiectul "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea", din cadrul Strategiei Nationale de Imbunatatire a Situatiei Romilor in Domeniul Sanatatii, s-a incheiat la finele anului trecut si a constat, conform proiectului, in calificarea a 15 romi in meseria de mediator sanitar, desfasurarea de campanii de promovare a sanatatii si igienei in 21 de comunitati din cartierul Lacu Dulce din municipiu, orasele Faurei, Insuratei si Ianca si din comunele Galbenu, Viziru, Sutesti, Bertestii de Jos, Visani, Rimnicelu, Chiscani, Traian, Rosiori, Dudesti, Zavoaia, Jirlau, Romanu, Ciocile, Ulmu, Baraganu si Gradistea. Proiectul, cu o contributie UE de 39.334 euro, a avut obiectivul general de imbunatatire a starii de sanatate a romilor, apartinind comunitatii din judet, prin formarea de mediatori sanitari din rindul etniei, angajarea acestora pentru a lucra cu romii, realizarea de campanii de inregistrare a membrilor comunitatii la medicul de familie, realizarea de campanii de promovare a sanatatii si igienei, directionate catre comunitati, prin intermediul scolilor si a mediatorilor, consilierea si informarea sanitara, consultanta medicala si planning familial, cu accent pe protectia mamei si a copilului, stimularea dezvoltarii de parteneriate durabile si echitabile intre comunitatile de romi si administratiile publice. Grupul tinta vizat de acest proiect: 12.000 de persoane din intreg judetul.
S-au cheltuit deja banii, proiectul s-a incheiat "ok", din punctul de vedere al aplicantilor: Prefectura judetului Braila, prin Biroul Judetean pentru Romi, Directia de Sanatate Publica si Fundatia "Lumina". Rezultatul? Din cei 15 mediatori formati, instruiti cu
sprijinul Directiei de Sanatate Publica, numai trei au fost angajati pentru a lucra efectiv in comunitatile de romi, si aceia cu jumatate de norma, angajati de consiliile locale, iar nu de catre Directia de Sanatate Publica, asa cum stipula proiectul. Unii primari, care i-au
angajat, din Galbenu, Viziru si Visani nu stiu cit o sa-i mai poata retribui. Prezenta mediatorilor in comunitati nu prea este simtita si chiar daca principala lor misie a fost aceea de a-i determina pe romi sa se inscrie la medicul de familie, insisi medicii respectivi sustin ca romii nu-s inscrisi, iar comunitatea acestora a fost si a ramas una inchisa, in care fetele de 11, 12 ani sint maritate de catre parinti si aduc pe lume copii cu probleme, tocmai din cauza lipsei educatiei sanitare.
Comunitati inchise
Pe de o parte, romii nu se adreseaza medicului, iar, pe de alta parte, medicul nu intra in comunitatile lor. "Efectiv, romii nu au boli specifice. De regula, ii vaccinam, ii inscriem, cind ii prindem, cind ni se adreseaza, dar ei nu vin la noi decit atunci cind cred ca sint grav bolnavi, cind cred ca au vreo boala de plamini, au o teama mare fata de acest tip de boli. Nici gravidele din etnie nu prea vin la noi, le inscriem in mod aleatoriu sau le inscriem copiii, dupa ce nasc, cind vin sa le dam ajutoare. Dar comunitatea este destul de inchisa, a fost si a ramas asa. Ei continua sa-si casatoreasca devreme fetele. Odata, am asistat la o nastere. O fetita de 12 ani a nascut. N-a fost prima data cind am asistat la o asemenea nastere, insa atunci a fost ceva aparte. Practic, un copil a dat nastere unui alt copil. Ambii copii au avut mari probleme. Bebelusul era distrofic. Ei n-au informatii. E o tragedie ce se intimpla cu fetitele acestea care sint casatorite timpuriu. Nu stiu sa se ingrijeasca pe ele, n-au cunostinte elementare de igiena, nu stiu sa-si ingrijeasca micutii", ne-a declarat dr. Cojocaru Stoica, medicul de la Lanurile, comuna Viziru. L-am cautat si pe mediatorul sanitar angajat de Primaria Viziru, insa nu l-am gasit. Era plecat, "cu treaba", la oras. L-am gasit, acasa, insa, pe mediatorul din Galbenu, Vasilica Soare, care spunea ca se intelege bine atit cu romii din comuna, cit si cu autoritatile: "Eu ma impac bine cu toti, insa sint foarte multe familii de romi fara ocupatie si care nu sint casatoriti legitim. De aici apar si probleme. Am informat autoritatile, dar nu stiu ce se va intimpla, am facut, zilele trecute, un tabel cu toate aceste familii. L-am trimis la Prefectura, la dna Rogoz (coordonatorul unuia dintre proiecte - n.r.). Romii au si probleme de sanatate, avem vreo patru cu boli de plamini. Eu ii supraveghez, dar n-am nici o luna de cind lucrez cu ei, cum va spuneam, abia de la 1 ianuarie mi s-a schimbat decizia de angajare. Desi sint angajata patru ore, eu lucrez si opt fiindca intre satele de romi merg pe jos. In cadrul proiectului prin care am devenit eu mediator sanitar, stiu ca le-am dat romilor si detergenti, sapun, dupa posibilitati. Despre contraceptive? Stiu femeile noastre, dar n-au posibilitatea sa foloseasca fiindca trebuie sa li se faca niste analize mai inainte si analizele costa".
De activitatea mediatorului sau sanitar, primarul comunei Viziru, Victor Doaga, este si nu prea este multumit: "I-am dat dotare (un birou si un scaun - n.r.), dar nu stiu pe unde umbla... I-am dat dotare, desi nu sintem parte in proiect. Dar... nici nu stiu cit ne vom mai permite sa-l platim". Conform proiectului, din bugetul acordat de UE, mediatorii ar fi trebuit sa fie dotati, intr-un spatiu cit mai aproape de medicul de familie, cu cite un birou, un scaun de birou, patru scaune pentru vizitatori, un fiset de perete, cuier, pat pentru pacient, o lenjerie de pat, un halat alb, registre, consumabile, materiale de mentinere si intretinere a igienei si materiale medicale de prima urgenta: fasa, pansament steril, apa oxigenata etc. Bugetul alocat acestei activitati a fost de 1.000 de euro. In Lanurile, Valea Cinepii si Viziru, unde s-a mai realizat proiectul, reporterii nostri au vorbit cu femei si fetite de etnie, vizavi de accesul lor la sanatate, precum si despre gradul lor de informare cu privire la riscurile unei casatorii timpurii si a unei sarcini la virsta copilariei. Cele mai multe nu stiu mare lucru despre mijloacele contraceptive, iar ceea ce stiu n-au aflat - spun ele - de la mediatorii sanitari, platiti sa-i informeze, ci de la prietene. Documentele spun insa ca pregatirea cursurilor de mediatori sanitari a costat 3.900 euro, din care 400, contravaloarea cheltuielilor cu benzina, consumabile si delegatii pentru deplasari in comunitatile de romi si 3.500 euro, contravaloarea unui video-proiector. Pentru desfasurarea activitatii de practica a celor 15 mediatori si pentru campanii de inregistrare a membrilor comunitatilor de romi la medicul de familie s-au alocat 3.750 euro, din care 1.500 euro - plata a 15 medici care sa supravegheze mediatorii sanitari, 2.250 euro pentru materialele sanitare de prima necesitate pentru cele 15 cabinete medicale unde mediatorul sanitar isi va desfasura activitatea, materiale pe care mediatorii sa le distribuie in comunitatile de romi, la recomandarea medicului.
Unde-s banii?!
Apoi, mai e si faptul ca unii barbati romi nici nu vor sa auda de mijloace contraceptive: "Daca ar vedea barbatu-meu ca am pus mina pe o panarama dintr-aia (un prezervativ - n.r.), n-ar mai minca de pe mina mea. Pai nu-mi da el voie sa amestec mamaliga, daca am capul descoperit, daramite asa ceva". Altii ne-au povestit ca au acasa copii bolnavi, cu handicap, insa medicul de familie ii trateaza cu dispret atunci cind il abordeaza pentru a le elibera o reteta sau pentru a le da scutire de la munca in folosul comunitatii. "Daca nu au o punga de cafea, nu primesc reteta, ce sa mai... Cind intru acolo, in cabinet, deschide geamul, zice ca eu miros", ne-a povestit o femeie de etnie din Valea Cinepii, care a dorit sa-si pastreze anonimatul, motivind ca va mai avea nevoie, totusi, de retetele medicului respectiv. In cadrul proiectului, s-au facut si campanii de igienizare. Cum? "Dupa posibilitati", dupa cum spunea Vasilica Soare, mediatoarea din Galbenu. Extrem de simplu, asa cum ne-a relatat si Sandel Grosu, liderul judetean al romilor braileni, reprezentantul lor in Prefectura, institutie care a fost beneficiar in acest proiect: "Li s-au dat citorva romi detergenti, pasta de dinti, sapun... Atit. Dar, repet, cind mi-e foame, nu poti sa-mi spui sa ma spal pe dinti". Pe hirtie, conform proiectului, campaniile de promovare a sanatatii si igienei, constind in achizitionarea de materiale de intretinere si mentinerea curateniei, realizarea a 10.000 de pliante de informare, inscriptionarea a 1.050 tricouri cu sloganul "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea... consulta-ti medicul de familie!". Bugetul pentru pregatirea desfasurarii campaniei de promovare a sanatatii si igienei: 12.800 euro. Evaluarea activitatii proiectului a inghitit 850 euro.
Principalul obiectiv al proiectului, formarea mediatorilor sanitari si angajarea lor, nu s-a realizat decit in parte: doar trei dintre cei formati au ramas sa lucreze pentru comunitati, insa nu in cabinete dotate, ci in spatii date "din mila" de catre consiliile locale. Proiectul a fost implementat prin Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi (CRCR) Cluj Napoca. Conform declaratiei formulate de Adrian Munteanu, coordonator programe, de la CRCR, "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea" a fost "ok", n-au fost probleme, nici la evaluarea de la sase luni, nici la cea finala. Ca proiectul s-a pus in practica asa cum a fost realizat, ca banii au fost canalizati strict in directia din proiect a incercat sa ne convinga si Chiva Rogoz, chiar coordonatorul proiectului, din cadrul Prefecturii Braila.
Contradictoriu
Curios este ca partenerii proiectului nu s-au pus de acord in toate privintele. Iata, insa, cum stau lucrurile din punctul de vedere al medicilor. Doctor Alexandrina Venter, inspector Asistenta Mamei si a Copilului, din cadrul Directiei de Sanatate Publica Braila (in ianuarie a.c.), care gestioneaza si situatia privind mediatorii sanitari pentru comunitatile de romi, ne-a declarat: "Colaboratori am fost in proiectul "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea", unde am inteles ca au fost formati 15 mediatori sanitari si s-au desfasurat campanii de promovare. Cei 15 mediatori au fost instruiti de catre 15 medici de familie. Medicii au primit cite un milion de lei, atunci, atit (sic! - n.r.). Am inteles ca doar trei dintre cei 15 mediatori au fost angajati si au ramas in comunitate, fiind angajati de consiliile locale, cu cite jumatate de norma. De asemenea, le-am dat material de propaganda: pliante, brosuri, gratis, fiindca si noi le-am avut gratis, de la Minister (sic! - n.r.)". Din aceeasi sursa am mai aflat ca in urma cu aproximativ patru ani, in cadrul Programului National de Sanatate a Femeii si a Copilului, s-a infiintat o interventie care prevede si dezvoltarea sistemului de mediatori sanitari din cadrul comunitatilor de romi. Atunci, la noi, s-au format trei mediatori sanitari din si pentru comunitatile de romi din municipiul Braila. "Noi i-am instruit predindu-le cunostinte medicale primare. O mediatoare functioneaza in cartierele Vidin si Viziru, o alta In Chercea si la Km. 10, iar o alta in cartierul Lacu Dulce. Cele trei mediatoare au fost repartizate unor medici de familie si sint angajatele Spitalului Judetean, cu norma intreaga, dar banii lor vin de la buget, in cadrul programului sus-amintit. Normal, mediatoarele ar fi trebuit sa fie angajatele noastre, ale DSP, dar noi n-am putut sa le angajam, asa ca sint ale Spitalului Judetean. Ce fac si ce-au facut aceste mediatoare? In unele situatii, romii nu aveau certificate de nastere, acte de domiciliu sau nu erau inscrisi la medicii de familie. Mediatorii au reusit sa raporteze, pina acum, la nivel de municipiu, sa numere, de fapt, aproximativ 3.500 de persoane de etnie roma, din 17 comunitati. Unii nu stiau sa-si hraneasca pruncii, sugari, unii nu au sau n-au avut acte...Cam acest lucru fac aceste mediatoare". Intre timp, una dintre mediatoare a plecat la munca in Italia, iar sectorul sau a ramas descoperit pentru o vreme. In replica, iata ce ne-a relatat unul dintre mediatorii instruiti in cadrul programului national, care a dorit sa-si pastreze anonimatul, tocmai pentru a nu-si periclita situatia de la locul de munca si relatia cu autoritatile: "Noi ne straduim sa ne facem treaba, dar lucram foarte greu, culmea, nu cu romii, ci chiar cu autoritatile. Multi dintre romi nu au acte, iar noi sintem aceia care, daca vrem sa-i inscriem la medicii de familie, sa ia si ei retete, trebuie sa le facem acte. Am avut si avem probleme. S-au investit atitia bani pentru ca romii sa aiba acces la sanatate, dar nu se vede mare lucru, nu din cauza noastra, ci fiindca autoritatile nu sint receptive la ceea ce noi semnalam. Romii au probleme mari, foarte mari, eu am o comunitate de laieti. Si ca mediator, trebuie sa vrei sa faci treaba, eu am reusit sa ma inteleg cu ei, sint de-a lor, dar nu reusesc sa ma inteleg la fel de bine cu autoritatile, vorbiti si la DSP,
sa vedeti ce-i si acolo...".
Altminteri, in timp ce proiectul "Igiena este prietena mea, sanatatea este fericirea mea" era in plina desfasurare, dupa o verificare primara, prefectul judetului, Nicolae Mitroi, declara public: "Prefectura judetului Braila, prin proiectul pe care-l va derula, se va implica in mod direct pentru imbunatatirea accesului romilor la serviciile de sanatate, calificarea unui numar de 15 persoane rome in meseria de mediator sanitar, precum si desfasurarea celor 21 de campanii de promovare a sanatatii si igienei va conduce la constientizarea populatiei rome asupra importantei igienei pentru sanatate. Consider acest proiect ca o investitie in cel mai sensibil si mai important domeniu: sanatatea oamenilor". Vom reveni.
