Traiul de zi cu zi este tot mai scump, ca efect direct al crizei de pe scena politică şi care, iată, se pare că nu se mai termină. De la căderea Guvernului Ungureanu încoace leul a luat-o puternic la vale şi, odată cu el, s-a depreciat şi nivelul de trai. În paralel cu scandalul politic, care a atras atenţia statelor UE asupra României, ratele bancare ale nefericiţilor împrumutaţi în valută au tot crescut. Peste toate acestea, avem şi o secetă puternică, fapt ce a condus la o recoltă de grâu cu mult diminuată. Iar prognoza este îngrijorătoare, pentru că nici la porumb şi floarea-soarelui producţiile nu se anunţă mari. Dimpotrivă. Disperaţi de orizontul apropiat al falimentului, fermierii brăileni cer insistent instituirea stării de urgenţă în agricultură. Strigătul lor de ajutor s-a estompat în vâltoarea aceluiaşi scandal politic care, recent, a mai parcurs un episod: remanierea Guvernului Ponta. Dincolo de această "gălăgie", efectele dezmăţului politicienilor nu se lasă aşteptate, pentru că în afară de devalorizarea monedei naţionale, s-a scumpit carburantul. Iar efectul de bulgăre, care tot acumulează pe măsură ce se rostogoleşte, a făcut ca şi preţul pâinii să sară în aer. De câteva zile, brutarii brăileni au scumpit, chiar şi cu 25%. Mai grav, spun că este posibil ca lucrurile să nu se oprească aici.
În doar 3 luni, ultimele 3 luni mai precis, traiul românilor s-a depreciat brusc, pe fondul crizei politice fără precedent, ce loveşte puternic în economie. Atât cât este ea de dezvoltată. În această "viermuială" politică, în care orgolii nemăsurate au condus la suspendări, referendumuri, mini-recensământ - anulat între timp, demisii şi remanieri, etc, etc, aproape că au trecut neobservate efectele perverse asupra spectatorilor involuntari, dar şi cei voluntari la întreg scandalul. Dar realitatea este că toţi le resimt deja în costul din ce în ce mai ridicat al vieţii de zi cu zi. Cu ce să începem? Pentru că efectele negative sunt multiple.
Deprecierea monedei naţionale
Leul s-a depreciat abrupt de la începutul lunii iulie, cu 4,2%, până la un record istoric de 4,65 lei/euro. Care a fost mecanismul ce a condus la această situaţie? Analiştii economici spun că percepţia jucătorilor a fost afectată de turbulenţele politice, care au avut ecouri internaţionale. Cum s-a tradus asta în bugetul unei familii? Păi, simplu, putem face un calcul să vedem ce costuri suplimentare a avut un titular al unui credit în euro: la o rată lunară, să zicem, de 100 euro, la un curs de 4,45 lei/euro în iunie înseamnă 445 lei. În 3 august s-a atins maximul de 4,65 lei/euro, ceea ce a condus la situaţia în care aceeaşi familie a avut de plată în plus 20 de lei pentru aceeaşi rată de 100 euro.
Zilele acestea, BNR duce o politică agresivă de susţinere a monedei naţionale şi deja cotaţia euro a scăzut la 4,54 lei. Dar devine foarte clar că nu sunt şanse să se ajungă la cotaţia 4,45 lei/euro. De ce asta? Potrivit analiştilor financiari, în prezent, cursul valutar este supus unor presiuni venite din două părţi: criza datoriilor suverane din zona euro şi situaţia politică internă. "Vorbim de o suprapunere a unor evenimente globale şi din Europa cu tensiunile interne. Această suprapunere a generat ieşiri de capital. Ele se manifestă pe mai multe canale: o parte din titlurile de stat româneşti aflate în posesia nerezidenţilor a fost vândută. Mişcarea a avut proporţii pentru economia României - câteva miliarde de lei - influenţează piaţa valutară şi cotaţiile leului", a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, adăugând că investiţii străine directe s-au ridicat în primele cinci luni ale anului la 465 de milioane de euro, în scădere cu peste 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, Isărescu a mai spus că "Întrucât nu vedem în săptămâna viitoare o calmare a situaţiei financiare europene, suntem în faţa unor decizii majore pe care le vor lua în perioada următoare, probabilitatea este mare ca presiunile să continue şi, în consecinţă, o clarificare, o detensionare a situaţiei politice interne ne-ar ajuta foarte mult, ar reveni încrederea investitorilor".
Analistul economic Dragoş Cabat înaintează o predicţie şi mai sumbră: "Probabil cursul va ajunge la 5,5 lei/euro în următoarea lună, poate şi mai repede. În clipa aceasta nu mai avem nici cea mai mică încredere în faţa investitorilor, vor pleca cu toţii. Vor vinde titlurile de stat pe care le deţin şi vor pleca".
La o continuare a deprecierii leului în raport cu euro se aşteaptă şi analistul economic Bogdan Glăvan: "Politicile publice slabe nu au cum să nu se reflecte în evoluţia economiei. Incapacitatea instituţională de a organiza un referendum şi faptul că nici în ceasul al 12-lea nu putem să calculăm numărul de votanţi dovedesc că nu vom atrage investitori. Din România ies bani pentru că trebuie să efectuăm plăţi către FMI, dar, din păcate, în ţară nu intră bani".
Pâinea, deja mai scumpă cu 25%
Dar peste aceste frământări, o problemă stringentă vine să umbrească şi mai mult orizontul apropiat. Din cauza secetei şi a creşterii cursului valutar, preţurile la carne şi benzină s-ar putea majora masiv, după cum avertizează patronatele şi firmele de profil. De altfel, deja brutarii brăileni au aplicat o majorare la preţul produselor proprii.
"De aproape 5 ani şi eu, ca şi actor pe piaţa locală a panificaţiei, dar şi colegii mei nu am mai umblat la preţul pâinii. Şi câte scumpiri au avut loc în acest răstimp! Acum însă lucrurile au evoluat rapid, pe fondul secetei accentuate şi preţul materiei prime a crescut foarte mult, aproape s-a dublat! De exemplu, dacă anul trecut cumpăram grâu cu 0,5 - 0,7 lei kilogramul, acum a ajuns la 1 - 1,20 lei kilogramul. Iar asta în contextul în care deja am creşteri la cheltuielile cu utilităţile publice, mai cu seamă carburanţii şi gazul metan. De aceea, am aplicat o majorare cu 25% la preţurile practicate până acum. De exemplu, pâinea de un kilogram, pe care o vindeam cu 3 lei, acum o scot la vânzare cu 4 lei. Ce vreau să se înţeleagă este că, din păcate, conjunctura de pe piaţa internaţională a grâului arată că evoluţia cotaţiei nu se opreşte aici, ceea ce înseamnă că dacă nu se stabilizează piaţa şi nu-şi revine prea curând, undeva prin septembrie - octombrie am mai putea asista la o nouă majorare a preţului pâinii. Sperăm, totuşi, că intervenţia Rusiei şi Ucrainei, doi actori importanţi pe piaţa cerealelor, va stabiliza preţul pe piaţă şi nu va mai fi nevoie de o nouă majorare", ne-a declarat Cristache Ghionea, vicepreşedintele ANAMOB şi administrator al SC "Moara Spicu" din localitatea Chiscani.
La rândul său, Petrică Herăscu, administratorul grupului "Galmopan", cel mai mare producător zonal de pâine, a explicat că, deocamdată, a preferat să nu umble la preţul produselor de panificaţie. Sursa citată a punctat, totuşi, că se aşteaptă ca în curând să se lămurească lucrurile pe piaţă, astfel încât să poată lua o decizie legată de capitolul preţuri.
Seceta a pus agricultura la pământ
În ceea ce priveşte preţul alimentelor de bază, patronatele de profil spun că situaţia actuală este una gravă, iar guvernul ar trebui să ia măsuri urgente, pentru a mai diminua din efectele negative.
"Cu siguranţă, seceta se va simţi ca efect negativ în punga fiecărui consumator, deoarece producţia s-a diminuat atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Dacă analizăm puţin piaţa, constatăm că este un an deosebit de dificil, iar, ca urmare, preţurile vor creşte într-un ritm extrem de alarmant, ceea ce va duce la creşterea costului vieţii", a declarat presei centrale Tudor Dorobanţu, secretarul general al Agrostar.
Fenomenele meteo extreme din iarnă, plus inundaţiile din primăvară, urmate de seceta din această vară, au făcut ca producţiile agricole să fie puternic afectate. Potrivit Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Brăila este un an agricol extrem de prost şi seceta a făcut deja ravagii iremediabile în culturile de sezon. "Dacă excludem Insula Mare a Brăilei, unde s-a irigat fără probleme, în zona de terasă culturile sunt 30 - 45% afectate, ceea ce înseamnă evident producţii foarte mici. La grâu, de exemplu, au fost fermieri care n-au scos nici jumătate de tonă la hectar. La porumb şi floarea-soarelui, mii de hectare sunt uscate, fără nicio speranţă pentru obţinerea unei producţii menită să acopere cheltuielile. De aceea, am insistat prin Liga Asociaţiilor de Producători Agricoli din România declararea stării de urgenţă în agricultură", ne-a declarat Costică Măcelaru din partea APA Brăila.
Producţia scăzută din sectorul vegetal ar putea influenţa preţul cărnii, deoarece fermierii nu vor mai avea destulă hrană pentru animale.
"Preţul la carnea de porc sigur va creşte, pentru că, atât timp cât inputurile (îngrăşăminte, substanţe împotriva dăunătorilor, echipamente agricole, instalaţii de irigaţie, servicii de lucrări agricole) sunt pe un trend agresiv crescător, inevitabil ori creşti preţul, ori intri în faliment - şi asta nu este o chestie exclusiv românească, ci se petrece la nivel mondial", a declarat pentru AgerPress Gabriel Ionescu, coordonator consultanţă, la "Agro Manager".
Cât se vor mai scumpi carburanţii?
În ultimele săptămâni, toate cele trei mari grupuri Rompetrol, Lukoil şi Petrom, au majorat preţurile la carburanţi cu până la 9 bani/litru.
Preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT), Augustin Hagiu, consideră că aceste scumpiri nu au nicio bază.
"S-a profitat de un moment politic şi social delicat în România. Nu are niciun fel de justificare. Cum ar putea să justifice creşterea tarifelor la carburanţi de trei ori într-o lună? Să vină ei să ne explice aşa ceva. Preţul barilului de petrol a scăzut pe piaţa Brent (piaţa petrolului din Londra - n.r.). Pe ce s-au bazat benzinarii, pe injecţiile din presă că România are cel mai mic preţ la carburanţi? Nu se poate aşa ceva", a declarat Hagiu. De asemenea, sursa citată a mai adăugat că vor mai exista şi alte creşteri de preţ în viitorul apropiat.
