Cotidianul The Telegraph relateaza, in editia de joi, ca aproximativ 200 de persoane au asistat la noua audiere in cazul BCJ. Majoritatea dintre acestia erau rudele victimelor acestui sindrom, considerat varianta umana a bolii vacii nebune, care distruge creierul, cauzind dementa.
Doctorii sint acuzati de malpraxis, inselaciune si extinderea la nivel national a unei maladii prin injectarea hormonilor de crestere la 1.700 de copii, in anii '80.
Procesul ar putea dura patru luni, noteaza ziarul.
Acuzatii au operat o retea in toata Franta si Europa de Est, prin care indepartau glandele hipofize din creierele cadavrelor.
Aceste glande proveneau de la oameni bolnavi de cancer, maladii ale creierului si alte boli infectioase care, impreunate, au rezultat in hormonul de crestere produs de Franta.
Potrivit agentiei Focus, o parte a materialului biologic folosit pentru realizarea hormonilor de crestere care au ucis peste o suta de copii ar proveni din Romania, Bulgaria si Ungaria.
Prelevarea glandei hipofize de la cadavre
Academicienii si autoritatile romane nu au intirziat sa reactioneze.
Profesorul Vladimir Belis, asistent universitar si fost director al Institutului "Mina Minovici" din Capitala, a declarat ca in perioada in care facea practica pe cadavre, in anii '70, a remarcat ca "timp de mai multi ani, echipele de legisti aveau dispozitie sa recolteze zdravan hipofize".
Potrivit profesorului, prelevarea glandei hipofize de la cadavre a avut o mare amploare in anii 1972- 1973 pina 1975-1976, respectiv mijlocul anilor '70.
Referitor la o informatie furnizata in pagina electronica, miercuri, de agentia Focus, potrivit careia Romania ar fi implicata in scandalul hormonilor care au ucis mai multi copii si tineri, Ministerul Sanatatii Publice a comunicat, joi, ca "presupusul export de hormoni secretati de glanda hipofiza s-ar fi facut intre anii 1983-1988".
Ministerul Sanatatii sustine ca, in aceste conditii, informatii referitoare la acest fapt pot fi obtinute numai din documentele existente in Arhivele Statului, deoarece asemenea exporturi erau facute centralizat si controlat, prin Ministerul Comertului Exterior de la acea vreme.
La procesul ce are loc la Paris, cadrele medicale anchetate recunosc unele greseli de procedura in administrarea injectiei, insa sustin ca riscurile hormonilor nu erau cunoscute, in acea perioada.
"Este adevarat, e usor astazi, in 2008, sa spunem ca existau riscuri. Dar in 1983, in 1985, riscul era clar?" a intrebat unul dintre avocatii apararii, in timpul audierii.
Cu toate acestea, respectivii medici au fost avertizati din timp, chiar din anul 1980, de omul de stiinta francez Luc Montagnier - descoperitorul virusului ce provoaca SIDA - de faptul ca injectiile nu ar trebui administrate oamenilor.
Farmaceutii care furnizau spitalelor respectivii hormoni sint acuzati pentru faptul ca nu au distrus stocul la timp si pentru ca au continuat aprovizionarea cu hormoni pina in anul 1988, in ciuda riscurilor - deja binecunoscute.
Toti acuzatii, in afara de unul, risca patru ani de inchisoare. Fernand Dray (85 de ani), fost sef al laboratorului Pasteur Institute, este acuzat, pe linga malpraxis, de luare de mita si vinzarea ilegala a vaccinului care continea BCJ. El risca o pedeapsa de 10 ani de inchisoare pentru coruptie.
Acuzarea sustine ca medicii au strins glande de la pacienti tratati in sectii de neurologie si geriatrie, precum si intr-un spital de boli infectioase, pentru vaccinul de crestere, nota, miercuri, Times Online.
Sursa citata spunea ca medicii neaga acuzatiile de neglijenta si nerespectarea regulilor sanitare. Acestia au ignorat, in 1984, anumite semnale ca ar exista o legatura intre mai multe decese din acea perioada si hormonii de crestere injectati de ei.
In 1985, Statele Unite si Marea Britanie au interzis hormonii de crestere extrasi din glande umane, dar Franta a continuat practica pina in 1988. In Franta se gasesc 58 la suta dintre bolnavii de BCJ.
Cel putin 20 de experti vor fi chemati ca martori la proces, inclusiv cistigatorul Premiului Nobel pentru Medicina in anul 1997, Stanely Prusiner, care a descoperit prionul - proteina ce cauzeaza BCJ si alte boli ale creierului.