"Am salutat iniţiativa Comisiei, dar am exprimat, în acelaşi timp, şi serioase rezerve în legătură cu impactul pe care-l va produce regulamentul în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor persoanelor vizate. Din punctul meu de vedere este neclar de ce există două instrumente juridice pentru aplicarea aceluiaşi drept fundamental recunoscut de Tratatul de la Lisabona. De ce este nevoie ca pentru civili, ca pentru indivizii umani din UE să existe un regulament cu aplicabilitate direct în toate statele membre, în timp ce în domeniul poliţiei şi justiţiei trebuie să existe o directivă prin care fiecare stat membru să poată să aplice în mod diferenţiat regulile privind protecţia datelor", a declarat preşedintele Autorităţii naţionale pentru protecţia datelor cu caracter personal (ANSPDCP).
Georgeta Basarabescu este de părere că regulamentul ar fi fost "un instrument juridic adecvat" pentru poliţie şi justiţie, şi nu pentru cetăţenii privaţi.
"Oare unde este mai bine să existe o practică unitară? În domeniul poliţiei şi justiţiei pentru găsirea teroriştilor? Da. Şi atunci instrumental juridic adecvat pentru domeniul poliţiei şi justiţiei nu ar fi fost oare regulamentul? Pentru că ar fi permis tuturor statelor membre să aplice aceleaşi reguli în sectorul poliţiei şi să se transmită informaţii adecvate între unităţile de poliţie din toate statele membre de aşa natură încât infractorii să poată să fie prinşi într-un timp foarte scurt şi nu reguli unitare, fără să ţină cont de tradiţiile statelor membre în legătură cu viaţa privată a indivizilor umani", a apreciat preşedintele ANSPDCP.
Preşedintele ANSPDCP consideră reglementările specifice poliţiei ar trebui să stea la un loc cu cele pentru civili
"Nu spun că n-ar trebui să existe reglementări specific poliţiei, dar acestea nu sunt ascunse. Acestea pot sta la un loc cu reglementările specifice vieţii civile în acelaşi instrument juridic. De aceea, atât la Bruxelles, cât şi în România, mi-am exprimat şi îmi exprim în continuare rezerve vizavi de alegerea instrumentului juridic, şi anume regulamentul care să fie aplicabil în fiecare stat membru în mod direct, fără intervenţia parlamentului naţional", a mai spus Basarabescu.
Totodată, oficialul român a atras atenţia că, dacă regulamentul ar fi adoptat de PE şi s-ar aplica, "am fi în faţa unui vid legislativ, pentru că normele regulamentului sunt norme cu caracter de principiu. Fără rolul CE de adoptare a actelor delegate, de punere în aplicare a prevederilor regulamentului, noi nu putem să anticipăm care va fi efectul aplicării regulamentului în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal".
Preşedintele ANSPDCP a atras atenţia că există pericolul de a avea prea multe acte delegate la nivelul Uniunii Europene.
"Oare nu sunt prea multe acte delegate la nivelul UE? Oare nu inducem în conştiinţa oamenilor faptul că dreptul la viaţă privată este reglementat la nivelul UE? Nu spun că ar trebui să excludem rolul Comisiei. Nu spun că ar trebui să excludem rolul autorităţilor pentru protecţia datelor din celelalte state membre. Dar trebuie să aşezăm pe fiecare acolo unde îi este locul. La nivelul UE, indiscutabil trebuie să existe o practică unitară pentru apărarea vieţii private. Iar instituţiile europene trebuie să asigure acest lucru şi nu aplicarea unor prevederi legale. Drepturile persoanelor vizate din România ar trebui reglementate sub aspectul conformităţii lor cu regulamentul European şi în ceea ce priveşte exercitarea lor de către Parlamentul României", a conchis preşedintele ANSPDCP.
