România este la coada Uniunii Europene în ceea ce privește proporția de tineri cu studii superioare, potrivit unui studiu Eurostat. În timp ce ţări ca Lituania, Luxemburg și Danemarca au peste jumătate din populaţia între 30 şi 34 de ani şcolită la universitate, România şi Italia se situează la jumătatea acestui nivel. Proporţiile se păstrează şi atunci când comparăm bugetele pe care aceste state le alocă învăţământului.
„Europe 2020” este strategia de dezvoltare a Uniunii Europene, iar educaţia este un capitol esenţial. Eurostat a publicat datele privind evoluţia statelor la acest capitol în anul 2016, iar la nivel european s-a înregistrat o creştere susţinută. România creşte şi ea, însă foarte lent, menţinându-se la coada clasamentului privind educaţia superioară în rândul tinerilor.
Potrivit Eurostat, circa 25 la sută dintre tinerii între 30 şi 34 de ani au finalizate studii superioare. În eşalonul codaşelor sunt şi Italia, Croaţia şi Malta. Cea mai educată generaţie tânără are Lituania, unde aproape 60 la sută dintre tinerii de 30 de ani au terminat o formă de învăţământ universitar. Tot peste jumătate din populaţia din această grupă de vârstă, cu educație superioară, au şi Luxemburg, Cipru, Irlanda şi Suedia.
Absolvenţi cu studii superioare:
Lituania (58,7%)
Luxemburg (54,6%)
Cipru (53,4%)
Irlanda (52,9%)
Suedia (51%)
....
Malta (29,8%)
Croaţia (29,5%)
Italia (26,2%)
România (25,6%)
Raportul Eurostat surprinde și faptul că preocuparea guvernelor pentru educație se reflectă în succesul sistemului de învățământ. Astfel, în timp ce România a alocat cel mai mic procent din PIB din UE pentru educaţie, aproximativ 3 la sută, Danemarca, Suedia sau Belgia au fost campioanele Uniunii la alocarea de fonduri pentru acest domeniu, mai bine de dublu faţă de noi. Şi rezultatele, iată, sunt evidente.
Bugetul alocat pentru Educaţie:
Danemarca (7% din PIB)
Suedia (6,5% din PIB)
Belgia (6,4% din PIB)
....
România (3,1% din PIB)
Strategia Uniunii pentru Educaţie a fixat pentru fiecare stat membru o ţintă pentru 2020. Lesne de înţeles că țările fruntașe în acest raport au depășit deja obiectivul, în timp ce România mai are circa 4 procente de recuperat. Asta şi pentru că aşteptările UE de la ţara noastră sunt mult mai mici decât de la celelalte state, date fiind condiţiile generale ale societăţii.
