• s-au convins de acest lucru inclusiv politicienii din opoziţie, iar cei de la putere se declară încântaţi că graficul de lucrări nu doar că este respectat, ci chiar a fost depăşit • în zilele următoare, pe malul brăilean urmează să înceapă turnarea betonului la unul dintre blocurile de ancorare pentru cabluri • inelul de beton va ajunge până la 40 metri adâncime • se fac, de asemenea, pregătiri pentru drumul tehnologic care va traversa digul Brăila - Galaţi • detaliu impresionant despre pod: cele două turnuri de susţinere vor avea înălţimea de 270 metri, ceea ce face ca aceasta să fie cea mai înaltă lucrare executată în România
Lucrările la podul peste Dunăre înaintează într-un ritm bun, iar la ora actuală şantierul arată mai mult decât promiţător. Au constatat acest lucru inclusiv politicieni din opoziţie, cum ar fi consilierul municipal independent Lucian Căprariu, care spune că merge periodic, cel puţin odată la 10 zile, pe şantier, pentru a vedea la faţa locului cum se prezintă situaţia. Ieri, acesta a fost din nou şi a discutat cu reprezentanţii constructorului, care i-au explicat că în momentul de faţă se pregăteşte terenul pentru turnarea betonului la unul dintre blocurile de ancorare pentru cabluri. “Din câte mi s-a explicat, se va turna un inel de beton până la o adâncime de 40 de metri”, ne-a spus Căprariu. Zona unde se lucrează la blocul de ancorare se poate vedea de pe dig, aflându-se pe partea dinspre Terasa Brăilei. Pe partea dinspre fluviu se lucrează, în prezent, la batardoul ce înconjoară zona unde se va turna unul dintre pilonii podului. “Este bine că lucrurile evoluează, iar pe şantier este activitate. Vom urmări în continuare stadiul lucrărilor, pentru că este important să avem implicare activă în monitorizarea acestui proiect”, ne-a spus Lucian Căprariu care, după cum se ştie, a intrat ca independent în Consiliul Local Municipal, însă, mai nou, este şi membru fondator al partidului Brăila Nouă.
Evident, şi reprezentanţii puterii politice actuale se declară încântaţi de felul cum evoluează lucrurile pe şantierul viitorului pod. Francisk Chiriac (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean Brăila ne-a declarat că lucrările nu doar că sunt în grafic, dar chiar au depăşit programările iniţiale. “În luna aprilie era prevăzut să fie gata proiectul tehnic ori, după cum se vede, s-a depăşit demult faza proiectării, iar lucrările au avansat serios”, ne-a spus Chiriac. Acesta a precizat că, în curând, va deveni funcţională calea de traversare a digului, pregătită pentru utilajele de pe şantier. În primă fază, intersecţia drumului de acces cu digul va fi semaforizată, urmând ca ulterior carosabilul să fie lărgit în dreptul acestei intersecţii, în aşa fel încât să poată fi amenajat un sens giratoriu care să fluidizeze traficul auto dintre Brăila şi Galaţi.
Şi reprezentanţii constructorului, respectiv ai asocierii de firme Astaldi şi IHI Infrastructure Systems Co, dau asigurări că ritmul lucrărilor se va menţine constant. “Este un proiect ambiţios pentru care Ordinul de începere s-a dat pe 2 martie 2018, de la care aveam termen de proiectare 12 luni, iar noi nu numai că am finalizat proiectarea, dar am obţinut toate autorizaţiile, s-au făcut exproprierile, avizele de mediu, de descărcare arheologică (!) şi iată, suntem într-o fază avansată a lucrărilor. Un pod suspendat nu este un pod pur şi simplu, iar efortul autorităţilor locale şi centrale este extraordinar”, a declarat, în urmă cu două săptămâni, Pier Luca Canno, director de ţară pentru România Astaldi, în cadrul unei întâlniri de lucru organizate de Consiliul Judeţean Tulcea.
Acesta a spus că lucrul efectiv la fundaţiile podului începe de la cele două blocuri de ancoraj şi de la cei doi piloni centrali. Pe parcursul lunii aprilie se vor începe şi la pereţii mulaţi cât şi la coloanele forate.
“Pentru un bloc de ancoraj vom turna 25 de mii metri cubi de beton, iar pentru fiecare fundaţie de pilon vom folosi câte 28 de mii mc de beton. Cele două turnuri vor avea 270 de metri înălţime şi vor fi cea mai înaltă lucrare executată în România. 38 de mii de kilometri de cabluri sunt deja în lucru în Japonia, iar structura metalică a intrat deja în lucru la Fincantieri Infrastructure”, au mai precizat reprezentanţii constructorului, care se mândresc cu faptul că „Golden Gate”, aşa cum este deja numit podul în mediile de specialitate, este cel mai mare proiect de infrastructură rutieră după 1989 pentru România.
