Brăila, oraş martir al Revoluţiei din 1989, n-a reuşit să-şi facă nici acum, la peste 26 de ani de la evenimentele din decembrie 89, curăţenie în rândul revoluţionarilor. În continuare, personaje dubioase, cunoscuţi interlopi locali, sunt pe lista celor care au cerut şi obţinut statut de "luptător cu rol determinant" în Revoluţia din decembrie 89. Buricea şi Crăcănatu sunt două exemple în acest sens, ambii cunoştinţe vechi ale poliţiştilor brăileni. Ani la rând au umplut paginile ziarelor cu atacurile la care au participat sau pe care le-au comandat. Nici acum nu se dezmint, însă acum apar, după cum spuneam, pe lista personajelor cheie ale Revoluţiei din decembrie 89, răsplătite cu o indemnizaţie lunară pe viaţă, de 2.600 lei, după calculele din prezent. Plus alte câteva facilităţi conferite prin Legea revoluţionarilor, printre care scutirea de la taxele şi impozitele pe proprietate, terenuri gratuite, cumpărarea sau închirierea cu prioritate a unui spaţiu comercial, prioritate la asigurarea unei locuinţe din fondul public al localităţii de domiciliu, servicii medicale şi medicamente gratuite.
Alături de cei doi interlopi, lista revoluţionarilor cuprinde alte aproape 30 de nume, în frunte cu deputatul PNL Vasile Varga, Vasile Datcu, George Dragu, Georgiu Coman, Gabriel Dămăroiu, Ştefan Avramescu, Dorin Uzun, Petrică Petre, Costel Jipa, Fănică Polici, Florin Duret, aceştia din urmă foşti sau actuali lideri ai organizaţiilor locale ale revoluţionarilor. Există însă şi voci care critică noul statut obţinut de o parte dintre revoluţionari, spunând că eşafodajul legal pe baza căruia s-au ridicat "acei mai revoluţionari ca alţii" este unul şubred, care poate să se năruiască oricând.
A apărut o nouă categorie de revoluţionari - luptătorii cu rol determinant - statut ce le conferă celor care vor reuşi să obţină certificatul doveditor dreptul la o indemnizaţie lunară de vreo 2.600 lei. În fapt, luptătorii "remarcaţi" vor încasa indemnizaţii calculate prin aplicarea unui coeficient de 1,1 la salariul mediu brut pe economie.
În prezent, valoarea acestuia este 2.415 lei, ceea ce înseamnă că indemnizaţia lunară se ridică la 2.656 de lei (2.415 X 1,1). Acest mod de calcul asigură creşterea permanentă a indemnizaţiilor pe care le încasează această categorie de revoluţionari, deoarece salariul mediu brut a crescut în ultimii ani. De exemplu, Comisia Naţională de Prognoză estimează că, în acest an, salariul mediu brut va ajunge la 2.681 de lei, context în care indemnizaţia pentru revoluţionari va creşte şi ea.
Mai trebuie adăugat faptul că legislaţia îşi produce efectele începând cu 1 ianuarie 2015, iar cum revoluţionarii vor intra în plată abia după eliberarea brevetelor semnate de preşedintele Klaus Iohannis, aceştia vor încasa retroactiv drepturile pentru tot anul: peste 30.000 de lei! Beneficiile revoluţionarilor nu se rezumă doar la această indemnizaţie. Conform legii, aceştia mai au dreptul la gratuitate pe mijloacele de transport, terenuri şi scutiri de impozite, precum şi la o a doua indemnizaţie, acordată ca un supliment la pensia pentru limită de vârstă. Aceasta se acordă tuturor revoluţionarilor pensionaţi, inclusiv "luptătorilor remarcaţi pentru fapte deosebite". Calculată prin aplicarea unui coeficient de 0,6 din salariul mediu brut pe economie, indemnizaţia suplimentară se ridică, în acest an, la circa 1.600 de lei.
Zilele trecute preşedintele Klaus Iohannis a semnat un al doilea decret privind conferirea titlului de "Luptător pentru Revoluţia Română - Luptător cu Rol Determinant" pentru 1.667 de persoane, printre care şi câteva zeci de brăileni. Anul trecut a fost emis primul astfel de decret, lista cu revoluţionari - determinanţi numărând 783 de persoane. Şi atunci şi acum, nu este prezentat niciun detaliu - de exemplu, judeţul de domiciliu - despre cei nominalizaţi. Apar doar numele şi prenumele. Chiar şi aşa stând lucrurile, la o analiză mai atentă a celor două liste având împreună 2.450 de persoane, reporterii "Obiectiv" au putut distinge 30 de brăileni din rândul acestora. Printre ei, surpriză, apar în continuare două personaje cel puţin controversate în plan local: Dumitru Oprea zis şi "Crăcănatu" şi Dumitru Buricea. Astfel, în cazul Brăilei, oraş declarat martir, având circa 250 de revoluţionari cu certificate preschimbate, au rămas în continuare semne de întrebare în dreptul unor personaje controversate în plan local. Ambii sunt cunoştinţe vechi ale poliţiştilor brăileni, lideri ai unor grupări interlope care şi-au impus voinţa cu pumnul, sabia şi pistolul în anumite cartiere ale oraşului pentru a-şi delimita teritoriile de influenţă. Ani la rând, "faptele lor de vitejie", luptele între bandele de cartier, răzbunările şi atacurile asupra unor imobile sau maşini aparţinând rivalilor au ţinut primele pagini ale ziarelor. Acum s-au "pensionat". Cei doi interlopi sunt revoluţionari cu acte în regulă încă de la apariţia primei legi speciale şi chiar au beneficiat de unele dintre facilităţile conferite de acest statut: locuri de casă sau un hectar de teren arabil extravilan, scutiri de taxe şi impozite locale.
Buricea a avut în pază cartierul Brăiliţa, iar Crăcănatu zona Barieră - Hipodrom
Ce au făcut ei "determinant" în Revoluţia de la Brăila? Ne explică unul dintre luptătorii cu state vechi, preşedintele de onoare al Uniunii Revoluţionarilor din Brăila, Gabriel Dămăroiu: "Dumitrel Buricea a avut cu băieţii lui în grijă întreg cartierul Brăiliţa şi, după cum se ştie, în zonă nu au fost probleme. A avut pentru ceva timp în pază şi zona uzinei Progresu, însă s-a retras când a venit pe zonă fostul primar Cosntantin Cibu, la vremea respectivă şeful uzinei. Din păcate, după ce s-a retras Buricea, în cartierul Progresu a murit un om în schimb de focuri. Despre Dumitru Oprea sau Titel Crăcănatu cum este cunoscut, ştiu că a avut în grijă întreaga zonă Hipodrom, de la uzina de apă, cu tot cu Bariera Călăraşilor. Cei doi nu sunt singurii interlopi care au fost atunci la Revoluţie pentru că ne trebuia persoane cu sânge-n instalaţie, care să asigure liniştea în zonă şi au fost oameni pe care ne-am bazat în acele momente grele şi nu ne-au dezamăgit. Păi, a mai fost şi Sandu Gât-Strâmb, care a intrat cu mine atunci, în primele momente, în biroul lui Lungu (Anton Lungu, fostul secretar general al judeţului, ulterior primar al municipiului - n.r.) când l-am arestat. Şi Ion Ghiolduş zis şi Jonny BMW a fost atunci cu noi. Există casete cu filmări, există şi poze, şi documente scrise. Unii dintre interlopi şi-au făcut dosare, aşa cum este cazul lui Dumitru Buricea, care şi-a făcut actele prin asociaţia noastră, dar şi al lui Crăcănatu, care a ales o asociaţie a revoluţionarilor din Bucureşti, iar alţii nu au făcut demersurile pentru a obţine certificatul de revoluţionar".
Şi Dorin Uzun, de asemenea luptător cu rol determinant şi lider al unei organizaţii locale a revoluţionarilor, îşi aduce aminte că Buricea şi Crăcănatu au fost în primele rânduri la Revoluţie: "Există filmări cu acele momente şi apar acolo ca personaje active inclusiv cei doi, Oprea şi Buricea. Alături de alţii cum ar fi Sorin Scărlătescu zis Sorin Scandal, sau BMW, Dumnezeu să-l ierte, au fost, dacă vreţi, muşchii operaţiunii, chiar dacă nu au făcut parte din Biroul Executiv al CPUN, aşa cum a fost cazul domnului Vasile Varga, de exemplu. (...) Ce se întâmplă acum cu aceste certificate de luptător cu rol determinant este rezultatul efortului comun pe care l-am depus noi, aici, în plan local, pentru a include Brăila pe lista oraşelor cu rol determinant".
Datcu: "Suntem cei care am făcut revoluţie înainte de fuga dictatorului"
Aminteam mai devreme faptul că pe cele două liste cu revoluţionari cu rol determinant anexate decretelor semnate recent de Iohannis apar mai mulţi brăileni, dintre care reporterii "Obiectiv" au reuşit să identifice 30 de persoane. În afară de cei doi interlopi, lista brăilenilor cuprinde nume precum Vasile Varga, deputat PNL Vasile Datcu, Georgiu Coman, fostul parlamentar de Brăila George Dragu, dar şi actuali sau foşti lideri sau membri marcanţi ai structurilor asociative ale revoluţionarilor locali: Gabriel Dămăroiu, Ştefan Avramescu, Petre Petrică, Fănică Polici, Costel Jipa sau Florin Duret. Toţi sunt nominalizaţi pe lista luptătorilor cu rol determinant şi urmează să primească retroactiv acea indemnizaţie de circa 2.600 lei.
"Din punctul meu de vedere, trebuia o departajare clară şi o curăţenie în rândul revoluţionarilor, pentru că, la un moment dat, numărul lor era extrem de mare, iar lucrurile ieşiseră complet de sub control. S-a încercat trierea lor prin preschimbarea certificatelor de revoluţionar în urmă cu 10 ani, dar nu s-a reuşit pe deplin. Apoi, în 2012, Guvernul Boc a sistat plata indemnizaţiilor, dar au rămas celelalte facilităţi conferite prin legea specifică. Logica a fost aceea de a departaja pe cei care au făcut revoluţie înainte de fuga cuplului Ceauşescu de cei care au făcut revoluţie după acel moment. Pentru că exista mandat pe numele meu încă din 16 decembrie 1989 şi am fost efectiv arestat în 22 decembrie, Brăila este pe lista oraşelor cu rol determinant în Revoluţia din 1989. Apoi au fost stabilite criteriile privind noţiunea de luptător cu rol determinant pentru că unii au făcut revoluţie în fabrici, alţii pe stradă, iar unii dintre noi chiar acolo, în centrele de putere judeţeană", ne-a declarat Vasile Datcu, fost liberal de vază în organizaţia brăileană a PNL, de mai mulţi ani fermier şi în prezent preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Brăila.
Tot despre o departajare a rolului revoluţionarilor în decembrie 1989 a făcut vorbire şi deputatul PNL Vasile Varga, însă acesta a precizat că banii ce-i vor reveni din indemnizaţia de luptător cu rol determinant îi va folosi doar în acţiuni caritabile.
Ionel Alexandru: "Vasile Varga a ars documente"
Un alt revoluţionar brăilean este consilierul municipal PNG Ionel Alexandru, fost senator FSN în perioada 1990 - 1992. Întrebat în legătură cu titlul de "Luptător cu rol determinant" în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, acesta a explicat că deşi a participat la evenimentele de atunci, nu a făcut nicio cerere pentru a primi vreo indemnizaţie. Mai mult, acesta a ţinut să precizeze că atât Vasile Varga, Gabi Dămăroiu precum şi alţii au avut un rol extrem de important la vremea respectivă. "Am discutat cu cineva şi mi-a spus că pe acele liste din Brăila sunt în jur de 60 de revoluţionari. Din punctul meu de vedere, mi se pare puţin, ţinând cont de faptul că Brăila este Oraş Martir şi mai sunt doar vreo trei oraşe cu acest titlu: Timişoara, Cluj, Arad. Ar trebui să avem mult mai mulţi revoluţionari din punctul ăsta de vedere, dar cred că n-au făcut toţi cerere sau, eu ştiu, urmează să se mai discute şi alte dosare de acest gen. În legătură cu Vasile Varga, dacă vreţi, pot să vă arăt o casetă de atunci. Eram şi eu de faţă şi pot spune că acesta a avut un rol foarte important. Îl vedeţi pe casetă cum a aruncat o parte dintre documentele de partid din Comitetul Judeţean şi împreună cu alţi cetăţeni le-a dat foc. Atunci, chiar în 22 decembrie, când nici nu se ştia care este situaţia la nivel naţional şi ce se întâmplă cu evenimentele. Am caseta personal. Aţi mai amintit de Dămăroiu. Să ştiţi că a fost unul dintre principalii conducători şi organizatori ai acelui moment", a declarat Alexandru. Cât despre faptul că la Revoluţie au participat şi interlopi, acesta a ţinut să sublinieze că foarte puţini intelectuali au avut curajul să se implice. "Dacă vă referiţi la Buricea şi Crăcănatu, amândoi au fost acolo. Ce să mai comentăm?! Într-adevăr ei sunt văzuţi cumva - şi se ştie din ce motive -, dar nimeni nu poate să le conteste dreptul ăsta. Şi au mai fost şi alţii care între timp au murit. De exemplu, Izmană sau BMW. Aşa se întâmplă la evenimente. Acum să vă spun sincer. Foarte puţini intelectuali au fost. Vă daţi seama că puţini aveau curajul să intre peste armată şi miliţie în biroul primului secretar şi să îi spună: «Din momentul ăsta dumneata nu mai eşti şeful Brăilei şi te arestăm». Ne era teamă atunci că din moment în moment o să fim seceraţi dacă, eu ştiu, se întorcea roata. Iar în privinţa drepturilor, sincer vă spun că nu m-a interesat", a conchis fostul senator.
Şi George Dragu, fost deputat PDSR, în perioada 96 - 2000, este unul dintre revoluţionari. Acesta a declarat pentru reporterii "Obiectiv - Vocea Brăilei": "Eu am făcut un întreg dosar pentru a-mi dovedi calitatea de revoluţionar. Bineînţeles că în noaptea de 22 decembrie 1989 îmi amintesc că am fost la sediul Securităţii, păzeam securiştii care erau acolo, i-am dezarmat. Le-am ridicat, pur şi simplu, armamentul. Eram mai mulţi când am intrat acolo, şi în sediul CC al UTC am fost. Am evacuat persoanele care voiau să distrugă pe acolo. Nu ne cunoşteam, ulterior am aflat că exista un Vasile Varga, un Vasile Datcu, acolo ne-am cunoscut. Nu, nu-mi amintesc să-i fi văzut pe Buricea sau Titel Crăcănatu, dar asta nu înseamnă că aceştia n-au fost revoluţionari. Nu comentez. Dosarele noastre sunt bine argumentate, bănuiesc că sunt şi publice".
Covache: "Rămân, spre mândria mea, «Luptător cu Merite Deosebite»"
Totuşi, nu toţi revoluţionarii brăileni sunt de acord cu noua categorie de luptători. Marian Covache, de exemplu, spune că nu a făcut demersul pentru a obţine noul certificat pentru că nu este de acord ca unii să fie mai revoluţionari ca alţii, după cum ne-a declarat: "Singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile Legii nr.341/2004, potrivit art.5 alin.(3) din Legea nr.341/2004, este Certificatul obţinut prin preschimbarea Certificatului obţinut în baza Legii nr.42/1990, conform art.3 alin.(2) şi art.9 din Legea nr.341/2004. Atâta vreme cât la Revolutie nu ştiam că vom fi CATALOGAŢI ŞI TRIAŢI care am fost mai revoluţionari decât alţii, rolul determinant l-a avut POPORUL, iară nu 2.450 de persoane aflate întâmplător ori nu în locurile stabilite de actualii responsabili cu împărţirea meritelor după 26 de ani de la Revoluţie. Mă întreb ce vor stabili următorii guvernanţi şi preşedinţi.
La vremea când s-au făcut cereri pentru luptător cu rol determinant, Brăila nu era prinsă în OUG 95/2014. Deci, nu puteam să solicit ceva ce nu exista. Rămân, spre mândria mea, Luptător cu Merite Deosebite şi sper ca nepoţii mei să aprecieze acest titlu la adevărata sa valoare". De asemenea, sursa citată a mai punctat că nici până la acest moment OUG 95/2014, în baza căreia a apărut noua categorie de revoluţionari, nu a fost aprobată printr-o lege.
Ce înseamnă "rol determinant"?
Potrivit OUG 95/2014 "Luptător cu Rol Determinant" este un titlu atribuit celor care în perioada 14 - 22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului.
Persoanele care au obţinut acest titlu şi li s-a eliberat un certificat în acest sens beneficiază de o indemnizaţie de gratitudine lunară în coeficient de 1,1 aplicat la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.
LATER EDIT: În cursul acestei dimineţi am fost contactaţi de către Dorin Uzun care ne-a atras atenţia asupra faptului că indemnizaţia pe care revoluţionarii cu rol determinant ar urma să o încaseze ar fi de 1.970 lei - brut, motivat de faptul că indicele prevăzut de legislaţia specifică, adică acel 1,1 se aplică la valoarea salariului minim pe economie aferent lunii decembrie 2010.
