O afacere bombă pe piaţa imobiliară agrară: începe lupta pentru subvenţii mai mari prin comasarea ultimelor parcele fărâmiţate de terenuri agricole. Noul Program de Dezvoltare Rurală prevede subvenţii acordate diferenţiat, în funcţie de suprafaţa exploataţiei agricole, scopul declarat fiind acela al încurajării comasării. Măsura crează o oportunitate de afaceri pentru samsarii imobiliari, în condiţiile în care, la acest moment, în judeţ, peste 25.000 ha sunt lucrate în exploataţii agricole mici şi foarte mici de până la 5 ha. Fărâmiţarea este, de fapt, mult mai accentuată, pentru că, în urma revendicatorilor iniţiali de terenuri au rămas şi câte 2 generaţii de micro-proprietari, adică moştenitorii care nu şi-au făcut nici acum actele de succesiune, rămânând grupaţi chiar şi câte 10 persoane pe vechile titluri de proprietate ale bunicilor. Arendaşii nu sunt însă complet descoperiţi în această luptă cu samsarii: ei beneficiază de o nouă lege, care le recunoaşte şi le consolidează dreptul de preempţiune la vânzarea unui teren agricol. Bani să aibă ca să cumpere terenuri! Dar, de fapt, tocmai aici e problema, se plâng producătorii agricoli: lipsa instrumentelor financiare avantajoase îi va scoate din joc şi va lăsa liber în piaţă samsarilor.
Şapte ani de experienţă în Uniunea Europeană le-a trebuit brăilenilor să conştientizeze avantajele economice ale comasării suprafeţelor agricole. Dacă la momentul 2007 aveam peste 16.000 de fermieri cu suprafeţe sub 5 hectare, acum sunt mai puţin de 10.000. Au contribuit aici mai mulţi factori: în primul rând, legislaţia care a încurajat această coagulare şi o face în continuare, celebra rentă viageră care stimulează arendarea, dar şi vânzarea terenurilor. La ce preţuri s-au făcut aceste tranzacţii este o altă discuţie, mai ales că la mijloc a fost o criză globală care a prăbuşit pur şi simplu cotaţia terenurilor agricole.
Revenind, una dintre direcţiile politicii agricole este aceea de a continua încurajarea comasării terenurilor. Dovadă sunt prevederile noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, care spune că subvenţiile la hectar vor fi date în funcţie de suprafaţa de teren agricol deţinută. Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a explicat în repetate rânduri, legat de noul PNDR, că cei care deţin mai mult de 5 hectare de teren agricol vor primi o subvenţie pe suprafaţă mai mare, 210 euro pe hectar, măsura vizând să stimuleze, în acest fel, asocierea în domeniul agricol. "Încercăm să avem o plată stimulativă. În continuare se vor primi subvenţii de la un hectar în sus, fără niciun fel de limită, dar vor fi mai multe categorii de forme de sprijin. Prima categorie, 1-5 hectare, în anul 2015 va beneficia de 170 de euro pe hectar; la a doua categorie, 5-30 hectare, încercăm să introducem acea plată redistributivă, stimulativă, de 40 de euro suplimentar faţă de cei 170 de euro pe care îi primesc cei din prima categorie", a spus ministrul Agriculturii. De asemenea, oficialul a adăugat că, începând de anul viitor, cei care vor lucra mai mult de 5 hectare şi se vor orienta înspre producţie, creând exploataţii viabile, vor primi 120% din plata pe suprafaţă pentru 5 ani.
Noul PNDR este în faza finală de obţinere a unei aşa numite "scrisori de confort" din partea Comisiei Europene, pentru a putea fi demarate prevederile PNDR, până la aprobarea oficială a programului.
Arendaşii au întâietate la vânzarea de trenuri agricole
Până la implementarea noului PNDR, reglementări de ordin recent în domeniul tranzacţiilor cu terenuri agricole vin cu noi reguli. Mai detaliat, Legea 17/2014, privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, spune clar că "Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Codul civil şi a dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale". Aşadar, dacă un proprietar se hotărăşte să vândă terenul agricol are acum obligaţia de a anunţa public intenţia şi oferta de preţ la primăria pe raza căreia se află lotul. Primăria va afişa timp de 30 de zile oferta de vânzare la sediul şi pe site-ul său, răstimp în care preemptorii (coproprietarii, arendaşii, vecinii de proprietate sau statul român) au posibilitatea să-şi manifeste în scris intenţia de cumpărare. Dacă niciunul dintre preemptori nu este interesat, vânzarea lotului respectiv este liberă, în sensul că oricine poate cumpăra.
Potrivit textului de lege amintit, nerespectarea dreptului de preempţiune constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 50.000 şi 100.000 lei. În plus, tranzacţia respectivă va fi lovită de nulitate absolută.
25.000 ha lucrate în ferme de subzistenţă
Dar haideţi să vedem şi cum stau lucrurile din punct de vedere al gradului de fărâmiţare a terenurilor agricole din Brăila, ilustrat de ponderea parcelelor mici în totalul suprafeţelor agricole. Conform situaţiei Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) referitoare la exploataţiile agricole eligibile pentru subvenţiile pe suprafaţă (SAPS), în anul 2014, în judeţ funcţionau puţin peste 14.700 de exploataţii agricole, cu o suprafaţă totală de 344.062 hectare. Dintre acestea, aproape 12.200 sunt sub 10 hectare - adică discutăm de subzistenţă, semisubzistenţă şi microferme -, gestionând o suprafaţă de circa 42.200 ha, din care 25.000 ha - adică mai mult de jumătate -, numai în ferme de până în 5 hectare. Altfel spus, peste 82% din numărul total de fermieri lucrează în exploataţii mici şi foarte mici. La polul opus, sunt acei fermieri puţini dar cu teren mult, şi avem aici aproape 840 de exploataţii agricole mai mari de 50 hectare, care împreună lucrează peste 300.000 ha, adică 77,3% din total suprafeţe pentru care s-a acordat subvenţia la hectar, cu precizarea că în Insula Mare a Brăilei se exploatează circa 56.000 ha.
Cum arătau lucrurile la momentul 2007, adică anul integrării României în UE? Existau doar 592 ferme mari şi foarte mari (peste 50 ha) şi vreo 20.000 de mici exploataţii (sub 10 ha). Aşadar, comasarea terenurilor agricole e pe drumul cel bun. Nu vă faceţi iluzii că acum curge lapte şi miere în sectorul agricol, însă comparativ cu situaţia de acum 8 ani, la momentul integrării în UE, lucrurile s-au mai îmbunătăţit.
"Dacă privim statistica multi-anuală privind situaţia fermierilor şi suprafeţele lucrate de aceştia, din 2007 până acum, aşa cum s-au declarat în cadrul campaniilor anuale SAPS, se poate vedea că avem mai puţini fermieri solicitanţi, iar suprafaţa totală se menţine relativ constantă cu un uşor trend ascedent. Cu alte cuvinte, putem discuta despre o comasare a suprafeţelor agricole, una dintre ţintele politicii agricole a României din ultimii ani", ne-a declarat Daniela Militaru, directorul executiv al APIA Brăila.
Şi omologul său de la Direcţia Agricolă Brăila, Traian Cişmaş, este de părere că experienţa ultimilor 8 ani a adus o îmbunătăţire la capitolul comasare terenuri agricole: "Dacă ne uităm la suprafaţa medie a unei exploataţii agricole din România vom vedea că este de 3,4 ha, în timp ce judeţul nostru înregistrează un indice de peste 20 ha. Consider că odată cu noul Program Naţional de Dezvoltare Regională 2014 - 2020, fenomenul de comasare se va accentua pentru că, de exemplu, subvenţia la hectar se va acorda diferenţiat, pe suprafeţe de teren. Tendinţa este în continuare de a se concentra suprafeţele agricole, iar formele de sprijin financiar prin noul PNDR vor încuraja acest trend", a punctat sursa citată.
Fărâmiţarea trenurilor agricole este foarte mare
De asemenea, producătorii agricoli din judeţul nostru sunt conştienţi că mai este în continuare loc şi nevoie de "concentrare" a terenurilor, cu scopul de a fi lucrate în parcele mari, eficient din punct de vedere economic şi relevant ca profit generat. "Fărâmiţarea terenurilor este o realitate cu care agricultura brăileană se confruntă de mulţi ani. În ultimii ani, totuşi, s-a cunoscut o evoluţie în sensul comasării. Supărarea producătorilor din întreaga ţară a fost şi rămâne aceea că nu au fost sprijiniţi şi protejaţi îndeajuns astfel încât cei care lucrează efectiv pământul să-l poată cumpăra direct de la proprietari, fără a interveni samsarii de terenuri. Dincolo de aceste aspecte, ar mai fi un fenomen de subliniat: fărâmiţarea terenurilor rămase la populaţie este foarte mare. De la retrocedarea terenurilor agricole pe Legea 10/2001 şi eliberarea titlurilor de proprietate, au rămas în urma proprietarilor originali câte 3, 4 sau chiar şi mai mulţi moştenitori pe câte un titlu de proprietate pe o suprafaţă de 3 ha de exemplu. Din varii motive, moştenitorii nu s-au înţeles între ei, nu au făcut succesiunea, ori n-au ieşit din indiviziune cu ceilalţi moştenitori, context în care pe un singur titlu de proprietate au rămas chiar şi câte 10 nepoţi. Practic bătălia viitoare privind comasarea se va da pe parcele mici, subdiviziuni de hectar, creând în continuare oportunitate de afacere samsarilor care vor vâna aceşti moştenitori ca să-şi facă parcele mari şi ulterior să le vândă fermierilor", ne-a declarat Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli APA Brăila.
În completare, Marcel Cucu, preşedintele Mişcării Agricultorilor din România - MAR, a explicat că Legea privind vânzarea terenurilor agricole nu rezolvă prima şi cea mai gravă problemă reclamată de fermieri: accesul la finanţare. "Legea cu pricina vine cu o procedură laborioasă privind comunicarea intenţiei de vânzare, apoi înscrierea la un fel de licitaţie a celor cu drept de preempţiune, oricum ceva foarte complicat. Nu de asta aveau neapărat nevoie, la acest moment, producătorii agricoli. Problema este faptul că nu avem şanse egale cu fermieri din alte ţări care vin să cumpere pământ în România şi care beneficiază în ţările din care provin de acces la instrumente financiare avantajoase, spre deosebire de noi. Degeaba îl obligă pe proprietar să anunţe arendaşul că vrea să vândă, dacă acesta din urmă nu are banii necesari şi nici nu-i poate obţine de la bănci în condiţii similar avantajoase omologilor din UE", a punctat sursa citată.
Primii 3 cei mai mari arendaşi ai Brăilei
Situaţia financiară nu tocmai bună a agricultorilor brăileni se vede şi în cifrele prezentate de APIA Brăila, privind SAPS 2014, în care se poate observa că primii 3 mari fermieri din judeţul nostru nu sunt localnici. De exemplu, ocupanta locului I în top, exploataţia arendaşului din Insula Mare a Brăilei, este administrată de o firmă din Iaşi - "Agricost" - care a preluat-o recent de la "TCE 3 Brazi" a defunctului Culiţă Tărâţă. Anul trecut, "Agricost", societate aparţinând omului de afaceri Constantin Duluţe, a cerut de la APIA subvenţie în campania SAPS pentru 56.220 ha, fiind astfel cel mai mare producător agricol local.
Pe locul II se situează "Padova Agriculture", proprietara fostului IAS de la Stăncuţa ce administra orezăriile din zona respectivă, orezării cu un trecut zbuciumat, în condiţiile în care de ele se lega numele teroristului Omar Hayssam. Acesta a cumpărat fostul IAS în decembrie 2000 din care a vândut tot ce s-a putut, a încasat subvenţiile şi după 4 ani, în care nu a investit 1 leu, a băgat firma în faliment. În iarna lui 2004, fostul IAS a ajuns la Giovanni Roncato, patronul societăţii "Padova Agriculture" SRL. La momentul aderării, firma avea peste 2.700 hectare, iar acum, după 8 ani, suprafaţa pentru care a cerut subvenţie a crescut la puţin peste 4.000 ha.
Pe locul III al marilor arendaşi din Brăila se află "Rodbun Grup" cu sediul în Bucureşti, având în lucru 2.825 ha. Compania şi-a anunţat recent intenţia de a investi câteva milioane de euro într-o hală de procesare a cerealelor pe raza judeţului nostru. Anul trecut şi-a manifestat disponibilitatea de a ajuta la salvarea echipei de fotbal CF Brăila, în sensul de a deveni acţionar la acest club. În final însă, întreg pachetul de acţiuni, deţinut înainte de SC "Concivia" SA Brăila, a ajuns la "Avântul Conpet Cireşu".
De fapt, situaţia aceasta ne-a fost confirmată şi de directorul Traian Cişmaş, care ne-a explicat că fermierii brăileni nu prea s-au încumentat să lucreze mai mult de 1.000 - 1.500 ha.
